CALCULAREA SI INTERPRETAREA INDICATORILOR STATISTICI

I. INDICATORII RELATIVI
II. INDICATORII TENDINTEI CENTRALE
III. INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI (omogenitate,
eterogenitate)

I. INDICATORII RELATIVI

Indicatorii primari (sintetici absoluti) se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de
centralizare si grupare a datelor care provin dintr-o observare totala sau partiala.
Indicatorii derivati se obtin prin comparari , abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii aplicate
marimilor absolutesau relative ale indicatorilor primari.
Din punct de vedere statistic comparatia poate fi facuta ca :
- diferenta obtinandu-se modificarea absoluta
- ca raport obtinindu-se indicatorii relativi
Modificarea absoluta reprezinta o diferenta intre termeni de acelasi fel, exprimati in aceeasi unitate
de masura.
Indicatorii relativi sunt exprimati prin marimi relative si pot fi utilizati analiza comparativa a
evolutiei mai multor fenomene.
Raportul dintre doi indicatori exprimati in aceeasi unitate de masura este un coeficient statistic.
Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente , cu 1000 – promile, cu 10000 – prodecimile, iar cu
100000 –procentimile.

In functie de scopul analizei si de directia in care se efectueaza compararea, marimile relative sunt:
a) De structura
b) De intensitate
c) De coordonare
d) De dinamica
e) De plan

a) Marimile relative de structura – analizeaza structura diferitelor colectivitati statistice.

Acestea exprima raportul partilor fata de intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati
specifice.
1
 Marimile relative de structura se inmultesc cu 100si se exprima in procente.

Aplicatie:
La o societate activul imobilizat al bilantului pe anul 2006 este evidentiat in urmatorul table:
Indicatori Mii lei %
Imobilizari necorporale 185 25
Imobilizari corporale 358 47
Imobilizari financiare 210 28
Total active imobilizat 753 100
g (marime relative sau greutate specifica) = 185/753*100=25, etc

APLICATIA NR 1

unitatea Volumul desfacerilor %MARIME RELATIVA

A 400 40%
B 600 60%
TOTAL 1000 100%

G=400/1000*100=40%
G=600/100*100=60%
Interpretare
Volumul desfacerilor la unitatea A reprezinta 40% din volumul desfacerilor totatale
Volumul desfacerilor la unitatea b B reprezinta 60% din volumul desfacerilor toatale

b) Marimile relative de intensitate se stabilesc ca raport intre valorile a doua caracteristici

primare legate intre ele, care au o semnificatie economica concreta.
Se exprima in unitati concrete de masura.

Aplicatie:
In tabelul urmator sunt prezentate datele privind situatia profitului si a activului la doua societati
comerciale. Se cere calcularea ratei rentabilitatii economice

Societati Profit P Activ A Rata rentabiliatatii economice

comerciale R = P/A
Indicator sintetic Indicator sintetic
direct P/A invers A/P
A 53000 148000 0,358 2,792
B 72000 235000 0,306 3,264

Rata rentabilitati economice:

Re=P/A
Re=P/A

2
 APLICATIA NR 3
SOCIETATEA VENITURI(p) CHELTUIELI(a) Re direct Re invers
RETEGAN SA 850000 350000 2,42 0,411
TIUS.SRL 600000 300000 2 0,5
BOCA.SA 980000 450000 2.177 0,45
Muresan.srl 105000 650000 0,16 6,19

Re1=850000/350000=2,42
Re2=600000/300000=2
Re3=980000/450000=2,177
Re4=105000/650000=0,16

Re1=350000/850000=0,411
Re 2=300000/600000=0.5
Re 3=450000/980000=0,45
Re4=650000/105000=6,19
Interpretare:
Retabilitatea veniturilor societatii comerciale retegan. sa.in functie de cheltuieile acestea este de
2,42%.
Rentabiliatea veniturilor a societati comerciale tius srl in fct de chelt acestora este de 2 %
Rentab venit s c boca sa in fct de chelt acestora este de 2,17 %
Rentab veniturilor ssc muresan sa in fct de chelt acestora este de 0,16 %
Rentab chelt sc retegan in fct de veniturile acestuia este de o0,41%
Rentab chelt sc tius srl in fct de veniturile acestea este de 0,5 %
Rentab chelt sc boca sa in fct de venituri esyte de 0,45%
Rentab chelt sc muresan in fct de venituri este de 6,19%.

c) Marimile relative de coordonare (Kc) reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi

variabile, inregistrate la doua grupe, clase, unitati teritoriale diferite.
Aceasta relatie arata de cate ori nivelul caracteristicii x este mai mare sau mai mic la unitatea
(grupa sau colectivitatea) A fata de B si invers.

Societati Profit P Activ A Kc=A/B*100 Kc=B/A*100

comerciale
A 53000 148000 53000/72000*100=73,61% 148000/235000*100=62,97%
B 72000 235000 72000/53000*100=135,84 235000/148000*100=158,78%
%

3
 Exemplu la aplicatia anterioara :
Kc A/B = 53000/72000*100= 73,61%
Sau
Kc B/A = 72000/53000*100 = 135,84%

Profitul sc A ESTE MAI MARE CU 73,61 FATA DE SC B

PROFITUL LA SC B ESTE MAI MARE CU 135% FATA DE SC A

ACTIVELE SC A SUNT MAI MARI CU 62,97% FATA DE SC B

ACTIVELE SC B SUNT MAI MARI CU 158% FATA DE SC A

d) Marimile relative ale dinamicii (It) au rolul de a caracteriza evolutia in timp a unui
fenomen sau proces din economie. Aceste marimi se mai numesc si indici de dinamica si
exprima de cate ori sau cu cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada
sau moment de timp , numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de
referinta , respective baza de comparatie.
Pot fi indici de dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobila.

Aplicatie:
Data fiind valoarea cifrei de afaceri pe ultimii cinci ani la o societate comerciala, se alcatuieste o
serie cronologica , a carei analiza in dinamica se realizeaza cu ajutorul marimilor relative de
dinamica, dupa cum rezulta din tabelul urmator:
Anul Cifra de afaceri It/0 (%) cu baza fixa It/t-1 cu baza mobila
(mii lei)
2002 35750 - -
2003 42800 119.72 119.72
2004 51240 143.32 119.71
2005 73400 205.31 143.24
2006 86300 241.39 117.57
total 289490

x1
CU BAZA FIXA: I Xt /0= x 0 x100
x x1
Cu baza mobila: I tt −1= xt−1 x100

It/0=42800/35750*100=119,72
It/0=51240/35750*100=143,32
It/0=73400/35750*100=205,31
It/0=86300/35750*100=241,39

IT/T-1=42800/35750*100=119,72
It/t-1=51240/42800*100=119,71
It/t-1=73400/51240*100=143,24
It/t-1=86300/73400*100=117,57
4
 e) Marimile relative ale planului (Kp) faciliteaza urmarirea realizarii obiectivelor propuse.

Indici de plan = Planificat/Realizat in perioada de baza

Indici ai indeplinirii prevederilo r= Realizat/Prevazut
De cele mai multe ori se exprima procentual, , dar se retine valoarea ce depaseste 100 si care
arata procentul de depasire a prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de
indeplinire a planului.
Q0=productia in perioada 0
Q P=PRODUCTIA PLANIFICATA
Qr=productia realizata
Aplicatie :
In tabelul urmator sunt prezentate datele unei unitati economice :
Unitatea Indicatori
economica Nivelul Nivelul Nivelul Rezulta
productiei productiei efectiv
in 2005 prevazute realizat in
Qo2005 pentru 2006 Qp/Qo*100 Qr/Qp*100 Qr/Q0*100
2006 Qr2006
Qp
2006
A 2430 3150 3250 130% 103% 134%
B 1500 2000 2340 133.3% 117% 156%

Constatam o depasire a sarcinii de plan cu 3% si o crestere a productiei cu 34% in perioada

curenta fata de cea de baza.

R1/p= programat ¿ ¿*100

R1/p A=3150/2430*100=130%
OR/OP=3250/3150*100=103%
QR/Q0=3250/2430*100=134%

R1/P B=2000/1500*100=133,3%
Qr/qp=2340/2000*100=117%
QR/Q0=2340/1500*100=156*
CONSTATAM O DEPASIRE A SARCINI DE PLAN CU 17% SI O CRESTE A PRODUCTIE
CU 56% IN PERIOADA CURENTA FATA DE CEA DE BAZA

5
II. INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

Fenomenele de masa se caracterizeaza prin variabilitatea formelor de manifestare.

Fundamentarea deciziilor la nivelul unei colectivitati presupune cunoasterea
tendintei din forma de manifestare a fenomenelor.
Aceasta tendinta se determina cu ;
 indicatori medii – marimile medii
 indicatori de pozitie – mediana si modulul

A. Marimile medii

Media este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un singur

nivel reprezentativ tot ceea ce este tipic, essential, obiectiv si comun in aparitia
si manifestarea fenomenelor de masa.

In functie de natura caracteristicii urmarite , indicatorii medii calculati

sunt:
1) Media aritmetica
2) Media armonica
3) Media patratica
4) Media geometrica
5) Media cronologica

Fiecare din aceste medii se poate calcula ca

 medie simpla – se calculeaza cand numarul variantelor inregistrate pentru
caracteristicile studiate este egal cu numarul unitatilor supuse observarii
 medie ponderata – se calculeaza cand aceeasi varianta se intalneste la mai
multe unitati de observare, atunci cand fiecarei variante i s-a atasat o
frecventa.

6
 1) Media aritmetica
a) Media aritmetica simpla – se calculeaza ca raporul dintre suma valorilor individuale ale
caracteristicii si numarul unitatilor inregistrate.

Aplicatie:
La o societate comerciala un candidat la un concurs pentru ocuparea functiei de contabil a
obtinut urmatorul punctaj la cei sapte membrii ai comisiei : 5;15;8;10;7;17;12.
Punctajul mediu obtinut de concurent este:
=5+15+8+10++7+17+12/ 7 = 10,57
X 1+ X 2+ X 3+… Xn
xa= n

b) Media aritmetica ponderata – se foloseste aceeasi metodologie , cu deosebirea ca fiecare

varianta este inmultita cu frecventa corespunzatoare.

∑ xf
X= ∑ f =
Aplicatie:
Intr-un schimb de munca , 50 de muncitori ai unei sectii au produs numarul de piese indicat in
table:
Numar de piese Numarul de muncitori Frecventa cumulata Total numar piese
produse de un produse
muncitor
15 3 3 45
17 4 7 68
19 6 13 114
20 4 17 80
23 14 31 322
28 10 41 280
32 4 45 128
35 3 48 105
39 2 50 78
total 50 - 1220
Media aritmetica ponderata Xa = 1220/50 = 24,4 piese produse in medie de un muncitor

∑ xf =x1*f1+x2*f2+….xn*fn
Xf1=15*3=45
Xf2=17*4=68

X=1220/50=24,4

7
Dupa productia lunara obtinuta,exprimata valoric,distributia a 218 sc care produc aceeleasi
sortimente de produse se trezinta astfel:

Grupe de sc dupa Numarul sc Centrul de interval Productia totala

volumul productiei fi xi estimata pe intervale
obtinute exrimata in de grupare xifi
lei
120-140 15 130 1950
140-160 22 150 3300
160-180 27 170 4590
180-200 31 190 5890
200-220 46 210 9660
220-240 37 230 8510
240-260 20 250 5000
260-280 11 270 2970
280-300 9 290 2610
total ∑ fi=218 ∑ xifi =44480

∑ xf
X= ∑ f =44480/218=204,04
Interpretarea
Productia medie lunara a unei sc din cele 218 este de 204,04 lei /societate comerciala

8
 Fisa de lucru

Pentru 150 de clienti ai unui magazinde produse cosmetice se cunosc sumele alocate lunar pentru
achizitionarea unui produs(unitati monetare)
A.determinatisauma medie alocata lunar de un client pentru achizitionareaprodusului.
B completati urm afirmatii:
 jumatate din clientii din esantion au alocatmai putin de …….u.m pentru achizitionarea
produsului
 cei mai multi clienti au alocat ….um pentru achizitionarea produsului.
Suma xi Nr de clienti fi xifi
40 8
50 12
60 12
70 12
80 60
90 30
100 16
total

2) Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o
medie generala din medii partiale.
Media armonica este marimea inverse a mediei aritmetice, calculata din marimile inverse ale
valorilor individuale ale caracteristicii.
Aplicatie:
La o intreprindere dispunem de urmatoarele date privind salariile medii si fondul de salarii pe
sectii, pe luna octombrie 2007.
Se cere se se calculeze salariul mediu pe total intreprindere , pentru luna octombrie 2007.
Sectia Salariul mediu lei/persoana Fondul de salarii pe sectie
–lei-
A 1320 532800
B 9480 437000
C 14500 585000
Total - 1554800
____________1554800____________________ = 1226,13 lei/salariat
9
S alariu mediu= 1/1320*532800+ 1/948*437000+1/1450*585000

3) Media patratica este o marime medie calculate prin extragerea radacinii patrate din media
aritmetica a patratelor termenilor seriei.

Aplicatie:
La o intreprindere, muncitorii dintr-o sectie realizeaza productia de piese indicate in tabelul
urmator:
Muncitori Numar piese
A 15
B 25
C 18
D 27
E 21
F 14
G 24
Total 144
Aplicand media aritmetica simpla, numarul mediu de piese executate de un muncitor este
Xa = 144/7 = 20,57 piese
Aplicand media patratica simpla, numarul mediu al pieselor executate de un muncitor este:

Xp= √ 15²+25²+18²+27²+21²+14²+24² = √ 3116/7 = √445,1428 = 21,1 piese/salariat

7

4) Media geometrica reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui
fiecare valoare individuala din serie, n-ar modifica produsul acestora. Media
geometrica numita si medie logaritmica nu poate fi folosita daca in cadrul seriei cel putin un
termen este negative sau egal cu zero.

5) Media cronologica este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al seriilor
cronologice ( de timp, dinamice). Se obtine
prin insumarea a jumatate din valoarea primului si a ultimului termen al seriei cu valoarea
intreaga a celorlalti termeni si se raporteaza suma obtinuta la numarul termenilor minus 1.
Aplicatie
Se da urmatoarea serie a valoriifondurilor fixe la o societate si se cere sa se determine
valoarea medie a fondurilor fixe pentru intreaga perioada cosiderata:
Anii Valoare fonduri fixe
2000 250000
2001 320000
2002 380000
2003 450000
2004 470000
2005 510000
2006 540000

Media cronologica = 250000/2+320000+380000+450000+470000+510000+540000/2 = 420833,33

10
 7-1

Media cronologica ponderata se utilizeaza in cazul in care termenii seriei nu se afla la distanta
egala unul de celalalt.
Aplicatie:
Conform inventarului efectuat la o intreprindere, stocul produselor finite a inregistrat urmat valori:
01.01. 2007 - 5400 lei
01.04.2007 - 4300
01.05.2007 - 3500
01.07.2007 -6400
Distanta dintre momente se poate masura in zile sau in luni . In luni distanta este:
∫1=3 luni; ∫2=1 luna; ∫3= 2 luni
Media cronologica ponderata = (5400+4300)/2 *3 + (4300+3500)/2 *1 + (3500+6400)/2 *2
3+1+2
= 28350/6 =4725 lei

B. Mediana si modulul

Mediana este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care imparte
termenii seriei in doua parti egale : 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai
mari.
Daca seria este formata dintr-un numar par de termeni, valoarea medianei este data de media
aritmetica simpla a celor doi termeni centrali.
Daca seria este formata dintr-un numar impar de termeni, valoarea medianei este termenul
central al seriei, termen calculate prin relatia n+1
2
Avem urmataore serie (5; 7; 8; 10; 12; 15; 17) - un numar de 7 termeni
Loc M= 7+1 /2 = 4 rezulta Mediana este 10, al patrulea termen din serie

Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare.
Se poate calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.

11
 III. INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI (omogenitate,
eterogenitate)

Sunt cei cu ajutorul carora se realizeaza:

 Caracterizarea structurii colectivitatii pentru care s-a calculat media, constatandu-se
cat de omogena este aceasta;
 Aprecierea critica a caracterizarii sintetice, facuta colectivitatii prin calculul mediei.
In functie de numarul variantelor comparate , se disting doua categorii de indicatori ai variatiei:
1. Indicatori simpli
2. Indicatori sintetici

1. Indicatorii simpli caracterizeaza variatia unei singure variante a caracteristicii, in

comparative cu o alta varianta sau cu nivelul mediu al acelei caracteristici.
 - amplitudinea variatiei Aa= Xmax-Xmin
 abaterea fiecarei variante a caracteristicii de la nivelul mediu care se calculeaza in
marimi absolute ca diferenta intre fiecare varianta a variabilei si medie
marimi relative prin raportarea abatorilor absolute la nivelul mediu si se exprima in
procente

Aplicatie:
Vechimea in productie a unei echipe formate din 10 salariati se prezinta astfel:

Nr de ordine muncitor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vechime in productie 7 3 5 10 8 4 9 2 1 9

Se va determina amplitudinea in marimi absolute si relative, precum si abaterile in marimi absolute

si relative.

1 Amplitudinea absoluta Aa = 10-1 =9

2 Amplitudinea relativa
__
X= 7+3+5+10+8+4+9+2+1+9 = 5,8 ani
10
3. Abaterea variantei de la medie
Vechimea in productie Abaterea in marimi absolute Abaterea in marimi relative
7 = 7-5,8 = 1,2 = 1,2/5,8 *100= 20,7%
3 =3-5,8 = -2,8 = -2,8/5,8 *100 = -48,27%
5 -0,8 -13,97%
10 4,2 72,41%
8 2,2 37,93%
4 -1,8 -31,03%
9 3,2 55,71%
2 -3,8 -65,51%
1 -4,8 -82,75%
9 3,2 55,17%

12
 2. Indicatori sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la nivelul
mediu al acesteia. _
 Abaterea medie liniara d se calculeaza ca medie aritmetica simpla sau ponderata
 Dispersia caracteristicii δ² reprezinta media aritmetica simpla sau ponderata a
patratelor abaterilor valorilor individuale de la tendinta lor centrala
 Abaterea medie patratica δ reprezinta media patratica simpla sau ponderata a abaterilor
variantelor caracteristicii de la media lor
 Coeficientul de variatie (omogenitate v) este raportul, exprimat in procente dintre
abaterea medie patratica si media aritmetica. Practica a stabilit ca daca coeficientul de
variatie ia valori mai mici de 35% atunci colectivitatea este omogena.
Aplicatie
Pentru o societate comerciala este prezentata structura muncitorilor, in functie de
productia obtinuta.
Grupa de muncitori
dupa productia obtinuta 90-120 120-150 150-180 180-210 210-240 240-270 270-300
Numarul de muncitori 1 5 3 5 7 4 4
1. calculeaza si interpreteaza indicatorii sintetici ai variatiei
2. Precizeaza daca colectivitatea este omogena sau eterogena si daca media este reprezentativa
sau mai putin reprezentativa.
Grupa de Numarul de Media patratica Xi f Abaterea Patratul Patratul
muncitori dupa muncitori Xi absoluta abaterilor abaterilor pentru
productia __ __ serie cu
obtinuta f Xi - X (Xi - X)² frecventa
__
(Xi - X)² f
90-120 1 = 90+120/ 1*105= 105 =105- 10302,25 10302,25
2=105 206,3=
-101,3
120-150 5 135 5*135=675 = 135- 5083,69 25418,45
206,3=-71,3
150-180 3 165 495 -41,3 1705,69 5117,07
180-210 5 195 975 -11,3 127,69 683,45
210-240 7 225 1575 18,7 439,69 2447,83
240-270 4 255 1020 48,7 2371,69 9486,76
270-300 4 285 1140 78,7 6193,69 24774,76
29 - 5985 - - 78145,76
__1. X = 5985/ 29 = 206,3 lei
Abaterea medie liniara = 101,3*1 + 71,3*5 +41,3*4+11,3*5+18,7*7+48,7*4+78,7*4
1+5+3+5+7+4+4 =44,09
Dispersia caracteristricii δ²= 78145,76 / 29 = 2694,65
Abaterea medie patratica δ= √δ²= √2694,65 = 51,9
Coeficientul de variatie v = δ/ x *100 = 51,9/ 206,3 *100 = 25,1%
3. Coeficientul de variatie are valoarea 25,1 %, adica mai mica decat 35%. Prin urmare
colectivitatea statistica este omogena , iar media de 206,3 productie/muncitor este
reprezentativa

4. Interpretarea statistica a formelor de repartizare a frecventelor – simetria si asimetria

Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale, spunem ca distributia este simetrica.
Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor caracteristicii urmarite sunt deplasate mai mult sau mai putin de o parte si
de alta a tendintei centrale. (Mo, Me, x).

13
14