Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa:
Profesor indrumator:
MODULULE
1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII
1
Specialitate:Tehnician in activitati economice
Centralizatorul disciplinelor/modulelor
Instruire practica -comasata-
2012-2013
Clasa a XII-a
MODUL Nr. saptamani
1 2 3 4
Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note
1. U.C.C 2 1 2 1 2 1 2
Prof.coord.
2. Managementul 1 1 1 1 1 1
calitatii
Prof.coord.
3. Statistica 2 1 2 2 1 2 1
Prof.coord.
2
Stagiul de pregătire practică - Anul şcolar ………………
Perioada de
Denumirea modulului de Unități de
desfășurare Competente specifice
pregătire practică competențe
Nr.ore
UC13. Managementul calităţii 30 ore Planificarea calităţii produselor şi
serviciilor
3
Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a
produselor/serviciilor
4
Implementarea softul specializat la locul de
muncă
pregătirea documentelor ce urmează a fi
prelucrate - sortarea pe categorii de
evenimente şi tranzacţii şi perioade de
înregistrare,
introducerea datelor din documentele
C3 Implementează pentru - vânzări (comenzi, avize de expediţie,
facturi, chitanţe fiscale, încasări client), pentru
softul specializat la cumpărări (comenzi,note de recepţie şi
locul de muncă constatare de diferenţe, facturi, chitanţe
fiscale, plăţi furnizori) fără a greşi sumele,
respectând datele de identificare ale
documentului
derularea programului - utilizând
comenzile conform subsistemului informatic
listarea situaţiilor necesare - pe ecran
sau pe hârtie
evaluarea performantelor - în funcţie de
calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale
obţinute
Distribuţii
5
Dinamica fenomenelor economice
6
FISA DE PREZENTĂ
FIȘA DE PREZENȚĂ
Nr ore de
S1/Data: Intervalul Semnătura Semnătura
pregătire Activitatea
orar elevului tutorelui
practică
08.00- 6 ore Definirea nivelului de calitate
14.00 acceptat : cerinţe privind calitatea,
indici de calitate, indicatori de
noncalitate (număr de produse livrate
Luni cu defecte pe săptămână, numărul de
servicii prestate necorespunzător pe o
perioadă de timp, numărul de zile
necesare pentru remedierea
defectelor);
08.00- 6 ore Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a
14.00 activităţii la locul de muncă prin utilizarea
softului specializat
identificarea tipurilor de softuri
Marţi specializate necesare locului de muncă -
pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru
gestiunea stocurilor, clienţi, furnizori
calculul salariilor,evidenţă încasări şi plăţi
pentru obţinerea registrului de casă
08.00- 6 ore Evaluarea softurilor identificate -
14.00 avantaje /dezavantaje, preţ, timp de
Miecuri operare, viteza de lucru, calitatea
informaţiilor rezultate, accesibilitatea
softului.
08.00- 6 ore Datele elementare şi sistematizarea
14.00 lor
S2/Data: Intervalul
Nr ore de
Semnătura Semnătura
pregătire Activitatea
orar elevului tutorelui
practică
Luni 08.00- 6 ore Stabilirea resurselor necesare:
umane, de timp, financiare,
14.00
materiale;
Elaborarea planului de obţinere a calităţii
proceselor şi produselor/ serviciilor :
stabilirea succesiunii etapelor de acţiune şi
7
a termenelor, repartizarea sarcinilor şi a
responsabilităţilor
08.00- 6 ore Analizarea structurii softului
Marţi 14.00 instruirea privind utilizarea softului -
consultarea ghidului de utilizare a softului
08.00- 6 ore identificarea structurii softului: - meniuri,
14.00 ferestre, iconuri accesarea meniurilor,
ferestrelor, iconurilor - direct de la
Miecuri
tastatură sau din bara de unelte pentru a
vizualiza modul de prezentare a
programului.
08.00- 6 ore Centralizarea datelor
Joi 14.00 elementare: simplă sau pe grupe
Gruparea datelor elementare: pe variante
sau pe intervale
08.00- 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
Vineri 14.00 sarcinilor .
Test de verificare.
Nr ore de
Intervalul Semnătura Semnătura
S3/Data: orar
pregătire
elevului tutorelui
Activitatea
practică
08.00- 6 ore Monitorizarea calităţii proceselor şi a
14.00 produselor / serviciilor
8
08.00- 6 ore Distribuţii
14.00
Calcularea indicatorilor tendinţei
centrale: media, mediana, modulul
Caracterizarea distribuţiei
Miecuri rezultate: structură, omogenitate,
formă
Interpretarea rezultatelor obţinute: prin
comparaţie: simetrie, asimetrie,
omogenitate, eterogenitate
08.00- 6 ore Reprezentarea grafică a distribuţiei
14.00 rezultate: histograma, poligonul
Joi frecvenţelor, curbele cumulative ale
frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de
structura
08.00- 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
Vineri
14.00 sarcinilor .Test de verificare
S4/Data: Intervalul
Nr ore de
Semnătura Semnătura
pregătire Activitatea
orar elevului tutorelui
practică
08.00- 6 ore Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a
14.00 produselor/serviciilor
9
furnizori) fără a greşi sumele, respectând
datele de identificare ale documentului
S5/Data: Intervalul
Nr ore de
Semnătura Semnătura
pregătire Activitatea
orar elevului tutorelui
practică
08.00- 6 ore Rezolvarea problemelor
14.00 identificate:
Probleme: neconformităţi, reclamaţii,
insatisfacţia clientului, deficienţe ale
materiilor prime folosite, ale procesului
de realizare a produselor, ale atitudinii
sau competenţelor profesionale ale
lucrătorilor.
Luni Rezolvare: remedierea defectelor
produselor, dacă este posibil; compensarea
nemulţumirilor clienţilor, îmbunătăţirea
procesului, perfecţionare a personalului
Stabilirea obiectivelor pentru
îmbunătăţirea calităţii: realiste,
măsurabile, adaptate cu obiectivele
generale ale întreprinderii.
08.00- 6 ore Implementarea softul specializat la locul
14.00 de muncă
Marţi derularea programului - utilizând
comenzile conform subsistemului
informatic
Miecuri 08.00- 6 ore listarea situaţiilor necesare - pe
ecran sau pe hârtie
10
14.00 evaluarea performantelor - în funcţie de
calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale
obţinute
08.00- 6 ore Indicatori economici la nivelul
14.00 agentului economic
1. MANAGEMENTUL CALITATII
CUPRINS
a. Supravegherea proceselor
d.Probe de evaluare
11
III. Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor
12
Completati acest jurnal de practica
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Unitatea:
Monitorizarea calităţii proceselor şi produselor/serviciilor
Sarcini de lucru:
- Analizaţi calitatea produselor şi serviciilor din unitatea în care va efectuaţi practica;
- Consultaţi standardele de calitate ale produselor şi serviciilor, alte documente referitoare la calitate
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-
aţi desfăşurat?
- analiza datelor despre calitatea produselor şi serviciilor;
- identificarea defectelor produselor/serviciilor;
- rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor;
13
- cum se face recepţia cantitativa şi calitativa
Studiu de caz
Firma „Mocasinul” SRL activează pe piaţa de încălţăminte locala şi are ca obiect de activitate
producerea şi comercializarea de incalţăminte pentru femei şi bărbaţi. Materia primă folosită este pielea de
bovine, de bună calitate, de la producători interni şi externi. Practică preţuri mari, în comparaţie cu cele
medii, existente pe piaţă din restul judeţului. În oras, mai sunt şi alţi agenţi economici, care produc şi
comercializează încălţăminte. Cererea de încălţăminte este mare, ca urmare a creşterii puterii de
cumpărare a populaţiei. Managementul este asigurat, de 3 săptămâni, de o echipă tânără, cu pregătire de
specialitate şi bune competenţe de conducere. Firma nu dispune de un designer specializat, cu deschidere
14
la nou. Reţeaua de distribuţie este limitată (desfacerea se realizează, în principal, la magazinul firmei), iar
publicitatea se realizează intr-un ziar local. Peste două luni, firma şi-a propus să deschidă un nou magazin
de încălţăminte. Pentru aceasta, şi-a făcut publicitate în ultima lună, prin toate canalele media din zonă.
Într-o ultimă Hotărâre a Guvernului, s-a decis sprijinirea producătorilor de încălţăminte, prin reducerea
taxelor în cazul importurilor de piei brute.
Oportunităţi Ameninţări
Fisa de lucru
Având ca model fisa de documentare privind analiza SWOT ( anexa 3) a unei unităţi de alimentaţie,
realizaţi propria voastră analiza în cadrul unitatii în care va efectuaţi practica.
a. ISO 9004;
b. ISO 8402;
c. ISO 9000.
15
2. Scopul controlului calităţii este de:
b. Remaniere a defectelor;
c. A da încredere clientului.
b. Buletine de analiză;
a. Detecţie;
b. Prevenire;
c. Îmbunătăţire continuă.
a. ISO 9000/2000;
16
b. ISO 9004/2000;
c. ISO 9001/2000.
11. Documentele utilizate pentru definirea şi implementarea unui ,,Sistem al calităţii”, pot fi
structurate astfel:
b. Clienţi;
a. Managerului general;
b. Beneficiarului;
17
c. Şefului compartimentului calitate.
b. Buletine de analiză;
c. Certificate de garanţie.
a. Certificat de calitate;
b. Certificat de conformitate;
c. Raport.
a. Audit;
b. Acreditare;
c. Manualul calităţii.
a. Auditor;
b. Organism de certificare;
c. Inspector.
18
ANEXE
Anexa 1
FIŞA DE DOCUMENTARE
produse
servicii
imagine
competenţa personalului
poziţionarea ofertei
Produsul:
Modalităţi de stabilire
Politica de preţ
Preţuri promoţionale
Calitatea:
Numele produsului
Marca
Eticheta
Ambalajul
Documentele însoţitoare
Comportamentul personalului:
Competenţă
Curtoazie
Credibilitate
Seriozitate
Receptivitate
Comunicare
19
Aplicarea strategiilor adecvate mediului concurenţial
Publicitatea:
Reduceri de preţ
Demonstraţii şi degustări
Jocuri şi concursuri
Premii
Publicitatea la locul vânzării
Merchandising-ul
Cadouri promoţionale
Mostre
Relaţii publice:
20
Publicitate anterioară şi manifestări conexe în timpul desfăşurării târgului
GLOSAR DE TERMENI
21
Actiune corectiva act de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii
nedorite
Document informatia împreuna cu mediul sau suport
Manualul Calitatii document care descrie sistemul de management al calitatii al unei
organizatii
Înregistrare documente prin care sse declara rezultatul obtinut sau furnizeaza dovezi
ale activitatii realizate
Inspectie evaluare a conformitatii prin observare si judecare însotite dupa caz, de
masurari , încercare sau comparare cu un calibru
Validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost îndeplinite
cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicatie intentionata
Audit proces sistematic, independent si documentat în scopul obtinerii de
dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina
masura în care sunt îndeplinite criteriile de audit
Auditor persoana care are competenta de a efectua un audit
22
Exemplu de Analiza Swot
Câteva exemple de atribute care pot constitui puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, pentru
firma „Mocasinul” S.R.L.
Oportunităţi Ameninţări
- deservirea unor categorii mari de clienţi; - posibilitatea apariţiei unor noi concurenţi;
- cucerirea de noi segmente de piaţă; - schimbări în exigenţele consumatorilor /
clienţilor;
- diversificarea gamei de produse;
- schimbări demografice;
- pătrunderea pe noi pieţe;
- recesiune ecnomică;
- politici guvernamentale favorabile.
- politici guvernamentale nefavorabile.
Anexa 4 TEST/solutii corecte
1c 2a 3c 4a 5b 6a 7a 8b 9a 10b 11c 12b 13a 14c 15a 16a 17a 18c 19b 20b
23
evidenţă încasări şi plăţi
pentru obţinerea registrului de casă
Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, preţ, timp de operare, viteza de lucru,
calitatea informaţiilor rezultate, accesibilitatea softului.
Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme informatice din
domeniul afacerilor. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte evenimente economice.
Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida dubla vechi de sute de ani, sau
pe un concept mai recent profit / pierdere. Sistemele contabile bazate pe calculator inregistreaza si
raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei organizatii si produce acte financiare ca balante,
declaratii de venit si altele. Astfel de sisteme produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare,
repartizarea bugetului. Performantele financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari
contabile. In figura de mai jos sunt descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de
contabilitate computerizate atat de firmele mici cat si de cele mari.
Noţiuni introductive
CALCULATOR:
1. Un computer, numit şi calculator, calculator electronic sau ordinator, este o maşină de prelucrat date şi
informaţii conform unei liste de instrucţiuni numită program.
2. Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei
game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator.
3. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operaţiilor; carte, broşură care cuprinde
asemenea tabele.
Maşină sau instalaţie cu care se efectuează automat operaţii matematice şi logice. Computerele
actuale nu sunt doar maşini de prelucrat informaţii, ci şi dispozitive care facilitează comunicarea
respectivelor informaţii între doi sau mai mulţi utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini,
sunet şi video
24
Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. Sa recapitulam pe
scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii unei firme. In figura de
mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate.
25
Procesarea comenzilor. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a tranzactiilor, care
colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor, produce facturi si date necesare analizarii vanzarilor si
gestiunii stocurilor. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand marfa este livrata
Gestiunea stocurilor. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta schimbarile
cantitativeale produselor aflate pe stoc. Odata cu primirea comenzii de la client sistemul procesare a
comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de insotire a
marfurilor. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc, furnizeaza date pentru reaprovizionare, si multe
alte rapoarte referitoare la stocuri.
Contabilitatea incasarilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele datorate de clienti si
furnizeaza lunar situatia platilor si a creditelor.Furnizeaza managerilor rapoarte care ii ajuta sa contoleze
cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Aceasta activitate ajuta la maximizarea creditelor profitabile
si minimizarea debitelor neeficiente.
Salarizare. Inregistreaza munca prestata de angajati, compensatii, concedii si produce state de plata si alte
rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri, taxe si alte deduceri.
Registru general. Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati, incasari, salarizare si toate celelalte
sisteme contabile. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a afacerii, si se produc
balantele, jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat daca ele ar fi realizate manual.
26
Soft-uri utilizate în contabilitate:
Caracteristici:
1) Usor de instalat si configurat: Aplicatia este usor de instalat, dispunand de Autorun, care se
lanseaza automat la introducerea cd-ului si care va ghideaza pe parcursul instalarii.
2) Usor de utilizat: Interfata intuitiva si un manual de utilizare foarte detaliat fac ca functiile
aplicatiei sa fie simple si usor de accesat. Ciel Conta este livrat cu o societate “Exemplu” in care se
pot efectua teste si exercitii utile pentru acomodarea userului cu aplicatia.
3) Functionarea în sistem multi-societate, multi-user, multi-valuta si in retea: Ciel Conta poate fi
utilizat pe un singur calculator sau in retea si nu are limitare la numarul de societati ce pot fi create.
4) Actualizare usor de realizat: La aparitia modificarilor de program (legislative sau functionale),
veti fi notificat pe e-mail iar upgradarea produsului se poate face on-line sau cu cd-ul.
5) Gestiunea datelor: Toate datele din societate sunt disponibile în orice moment pentru generarea
oricarui tip de raport. Rapoartele pot fi vizualizate, tiparite sau salvate intr-unul din formatele:
PDF, Excel, Text, DBF, RTF.
6) Import / Export de date: Ciel Conta permite importul datelor: din versiuni anterioare ale
aplicatiei, din fisiere text, din celelalte aplicatii CIEL (Ciel Gestiune Comerciala, Ciel Salarii, Ciel
Imobilizari, Ciel Registru de Casa) si exportul in excel al tuturor rapoartelor.
7) Aplicatia permite import de note contabile din alte aplicatii (de contabilitate sau nu), prin
intermediul unui fisier standard, precum si import de plan de conturi, cu generare de solduri
initiale.
Filtrari,ordonari si grupari multiple: In liste programul permite grupari, filtrari, ordonari si
configurari diferite pentru a raspunde necesitatilor aparute in exploatare, utilizatorul putand salva
modificarile.
Puncte forte:
Numar nelimitat de inregistrari in baza de date;
Importul de plan contabil usureaza foarte mult setarea initiala in cazul existentei unui istoric in alte
aplicatii;
Pentru rapiditate si eficienta in introducerea datelor, Ciel Conta contine modalitati de introducere a
notelor contabile specializate sau generale;
Consolidare date pentru mai multe puncte de lucru;
Ciel Conta ofera posibilitatea salvarii de modele de note contabile;
Posibilitatea de revizuire a datelor introduse prin accesul fisei de cont si apoi a notelor contabile
direct din balanta (drill-down) prin meniul contextual;
Situatiile financiare (bilantul, contul de profit si pierdere, Anexele 1-10 la bilant) si declaratiile
fiscale (Decont TVA, Declaratii Bugetul de Stat, Declaratia 394, Declaratia 390 etc.) se obtin simplu si
rapid cu Ciel Conta;
Coduri de bare pentru declaratiile fiscale;
Posibilitatea convertirii sumelor din balanta si din alte rapoarte in orice valuta prin folosirea cursului
istoric sau a unui curs specificat de utilizator;
Reevaluarea periodica a conturilor cu tranzactii in valuta;
27
Comunica in timp real cu aplicatia CIEL Gestiune Comerciala;
Permite folosirea tastaturii in orice sectiune a aplicatiei, permitand astfel introducerea extrem de
rapida a datelor;
Atentionare salvare baza de date, exista posibilitatea salvarilor automate.
2. SAGA C. este o solutie care permite informatizarea activitatii contabile pentru firme mici si mijlocii,
cabinete de contabilitate sau contabili independenti.
Contine:
1) Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilant cu
generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile 100,101,392,094),
Imobilizari
2) Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie, jurnale, declaratiile 300,
301, 390, 394).
3) Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi.
4) Salarii (cu generarea declaratiilor în format electronic si a registrului de evidenta, plata pe card).
5) Productie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi).
6) Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere).
Avantaje:
28
de utilizat si se adreseaza PFA-uri, avocati, notari, cabinete
medicale, arhitecti, experti financiari, practicieni in insolventa,
intreprinderi individuale si alte profesii liberale.
2. winMentor
Pachet integrat de aplicatii de gestiune si contabilitate: contari
automate, lucru cu unitati aflate la distanta, gestiune de stocuri, de
parteneri, comerciala, gestiunea resurselor umane, analiza
economica, legatura cu case de marcat, cantare electronice,
cititoare de cod cu bare, cu aplicatii Pocket PC, baze de date
integrate, raportari complexe. Recomandat de CECCAR din 2004
3. My soft
Solutii integrate pentru societati comerciale, agentii de turism,
ONG-uri :
MyConta - Contabilitate generala MyGest - Gestiune comerciala
MySal - Evidenta salariati si calcul salarii
MyImo - Evidenta imobilizari
MyGestTM - Agentii de turism
4. EUROGENIUS
Sistem de gestiune - facturare si contabilitate utilizabil de catre
orice agent economic. Nivelul de cunostinte informatice necesar
celui care opereaza este minim, programul fiind usor de utilizat
datorita interfetei simple, accesibila si cu mouse-ul, prin machete
prestabilite bazate pe selectie din meniuri, a mesajelor de
avertisment sau de eroare, a help-ului apelabil prin tasta F1 din
orice punct al programului.
5. ClassoftSQL ERP
Dezvoltata pe SQL SERVER 2005/2008 pentru :
- interconectare online internet
- magazine coduri de bare (cântare digitale)
- depozite, productie
- servire auto
- restaurante
- distributie SFA online, mini-laptop sau Palm
- stocuri, note contabile, retetare online
- balante contabile, fise terti, jurnale TVA intracomunitare
- grafice si centralizatoarei complexe
- declaratia 394,390,reevaluare lunara sold valute
Conţine manual si video tutorial.
29
Reguli pentru realizarea prezentărilor PowerPoint:
Reguli generale:
Fiecare diapozitiv trebuie să ilustreze un singur punct sau o idee.
Nu aglomeraţi diapozitivul. Dacă aveţi o cantitate mare de date, împărţiţi-le în mai multe
diapozitive.
Utilizaţi litere mari, lizibile – dimensiunea 28pt este suficient de mare.
Dacă informaţiile de pe diapozitive sunt alb-negru, utilizaţi mai bine literele albe pe un fundal
negru - totuşi acest stil este obositor pentru ochi. Mai bine utilizaţi culori deschise, cum ar fi alb şi
galben, pe un fundal întunecat, cum ar fi albastru închis. Nu folosiţi culori, cum ar fi roşu sau
violet.
Evitaţi diapozitivele cu fonduri în degrade – pentru a nu oscila vizibilitatea.
Nu utilizaţi antete pe diapozitive. Nu afişaţi un logo pe absolut fiecare diapozitiv.
Nu folosiţi prea multe cuvinte cu majuscula, deoarece reduc viteza citirii.
Limitaţi numărul de diapozitive. Nu utilizaţi mai mult de un diapozitiv pentru fiecare minut de
prezentare. Diapozitivele nu trebuie să conţină întreaga prezentare. Scopul lor este de a sprijini
discursul dumneavoastră şi pentru a sublinia punctele importante.
Numărul de cuvinte:
Diapozitivele-titlu trebuie să conţină cinci sau mai puţine cuvinte.
Conţinutul unui singur diapozitiv trebuie să fie uşor înţeles în 20 secunde - şapte linii pe fiecare
diapozitiv şi cel mult şapte cuvinte pe linie!
Spaţiile dintre linii ar trebui să fie cel puţin la înălţimea unei majuscule.
Nu folosiţi decât doua fonturi şi două mărimi de text.
Utilizarea tabelelor:
Utilizaţi mai mult diagrame decât tabele- pe cât este posibil.
Utilizaţi tabele cât mai scurte posibil - două sau mai multe diapozitive simple sunt mai eficiente
decât un diapozitiv complicat.
Nu aglomeraţi diapozitivul - asiguraţi caractere (litere) cât mai mari.
Utilizarea graficelor:
Păstraţi grafice simple, rotunjiţi cifrele.
Limitaţi numărul de subtitluri/legende.
Folosiţi grafice cu linii pentru a evidenţia schimbările şi grafice cu bare pentru compara ţii.
30
Utilizarea diagramelor:
Simplificaţi diagramele pentru a le păstra lizibile.
Separaţi diagramele complexe într-o serie de diapozitive.
Animaţii/ Tranziţii:
Utilizaţi tranziţii simple – de tipul "fly in" care nu distrag atenţia de la informaţia prezentată.
Folosiţi aceeaşi tranziţie pentru mai multe diapozitive, pentru a acorda prezentării senzaţia de
unitate.
Dacă un diapozitiv este mai important, atunci folosiţi o altă tranziţie care să-l scoată în evidenţă,
dar nu folosiţi efecte diferite pentru fiecare diapozitiv în parte.
Folosiţi efecte speciale, atâta vreme cât ele accentuează ideile şi nu creează mai mult confuzie.
Audio:
Nu utilizaţi muzică – ea distrage atenţia de cele mai multe ori.
Utilizaţi elementele audio subtil, atrăgând atenţia publicului asupra diapozitivelor cele mai
importante.
Nu strică să apară numărul diapozitivului în josul paginii (ex.: "3 din 15"), care să indice la ce diapozitiv
s-a ajuns şi cât mai e până la sfârşit, asta pentru publicul care vrea să ştie cât durează prezentarea.
2.
31
crt cont
1. Societatea achită impozitul pe profit, conform extrasului de cont nr. 1 din data de 05.01.2012 și a
ordinului de plată nr 12 din 04.01.2012;
2. Se înregistrează factura nr. 9 din 06.01.2012 privind consumul de energie electrică în valoare de
1800 lei, TVA 24%;
3. Se achiziționează mărfuri în valoare de 9.500 lei, TVA 24%, conform avizului de însoțire a mărfii
nr.10 din 10.01.2012;
4. Ulterior soseste factura nr.3 din 12.01. 2012 la aceeași valoare;
5. Se înregistrează fondul de salarii în valoare de 20.000 lei conform stat de salarii nr.1 din
12.01.2012;
6. Se înregistrează reţinerile pe statul de salarii pentru angajaţii societății
- CAS 10,5 %
- CASS 5,5 %
- CFS 0,5 %
- impozit pe salarii 16%
7. Se înregistrează contribuţii angajator
- CAS 20,8 %
- CASS 5,2 %
32
- CFS 0,5 %
8. Se achită cu ordin de plata nr.2 din 13.01.2012 contribuţiile către bugetul asigurărilor de stat;
9. Achitarea drepturilor salariale personalului pe card;
10. Societatea plăteşte un avans furnizorului în vederea achiziţiei de materii prime în valoare de 3.000
lei, conform ordinului de plată nr.5 din 17.01.2012 şi a extrasului de cont nr.8 din 17.01.2012;
11. Societatea achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 5.000 lei plus TVA 24%,
conform facturii nr.24 din data de 18.01.2012;
12. Societatea regularizează avansul plătit, diferenţa de datorie achitând-o printr-un efect comercial;
13. Se plătește din cont contravaloarea efectului, conform extrasului de cont nr.6 din 19.01.2012;
14. Societatea vinde marfă conform facturii nr.31 din data de 21.01.2012, preţ de vânzare 12.000,
TVA 24%;
15. Se încasează creanța pentru mărfurile vândute în contul curent , conform extras de cont nr. 7. din
data de 22.01.2012;
16. Societatea rambursează rata scadentă la creditul pe termen scurt în valoare de 5.000 lei;
17. Societatea plătește în numerar , conform chitanţei nr.2 din data de 23.01.2012 contravaloarea
facturii privind consumul de energie electrică;
18. Societatea plătește conform ordin de plată nr. 33 din 25.01.2012 , TVA de plată aferente lunii
precedente;
19. Societatea descarcă gesitiunea de marfa vândută la cost de achiziție de 7.200 lei;
20. La sfârşitul lunii se înregistrează operaţiile de închidere:
- închiderea conturilor de venituri
- închiderea conturilor de cheltuieli
- regularizare TVA
CERINŢE:
33
3. .Statistică şi analiză economică
CUPRINS
2. Distribuţii
Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana, modulul
Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate, formă
Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate
Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele
cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de structura
34
Capitolul 1: Datele elementare şi sistematizarea lor
Notiuni elementare
1) Fenomenele de masa sunt fenomene complexe, cu o larga raspandire, rezultate din actiunea
combinata si repetata a unui mare numar de factori
2) Colectivitatea sau populatia statistica reprezinta o multime de elemente omogene sub aspectul
anumitor criterii. Ex: populatia Romaniei la recensamant; SA dintr-un judet; elevii dintr-o clasa,
etc
3) Unitatea statistica este un element distinct al colectivitatii statistice, purtatoare de informatii. Ele
pot fi: simple (ex.: persoana fizica, produsul, etc.) sau complexe (ex. familia, intreprinderea, etc.)
4) Indicatorul statistic este exprimat printr-un numar bazat pe date statistice cu ajutorul caruia se
cerceteaza un proces economic sau social. Are mai multe forme de exprimare: in marime absoluta,
marimi medii, marimi relative si indici.
5) Datele statistice: marimi concrete obtinute prin experimente, observatii, numarare, masurare sau
din calcule. Ele pot fi: absolute (m, kg, mii lei); relative (% sau coeficienti); primare (obtinute in
urma unui proces de culegere sistematica); derivate (obtinute in urma prelucrarii)
6) Caracteristica sau variabila statistica: insusirea, proprietatea, trasatura comuna unitatilor unei
colectivitati statistice inregistrata in procesul statistic si care ia valori diferite de la o unitate la alta.
Ex.: varsta, greutatea, cifra de afaceri, nr de salariati, productia, etc
Caracteristicile statistice pot fi dupa modul de exprimare: numerice (cantitative) sau nenumerice
(calitative). Dupa modul de obtinere: caracteristici primare sau derivate. Dupa natura variatiei:
caracteristici discrete (iau numai valori intregi) sau continue (orice valori dintr-un interval).
35
Metode de culegere a datelor statistice:
Cercetarea statistica se face prin observarea sau culegerea datelor elementare. Pentru observarea,
culegerea si inregistrarea datelor de masa pot fi utilizate surse diferite: publicatii statistice (anuare,
periodice, reviste, brosuri), experienţa proprie, a grupului de prieteni sau cunoscuţi
Observarea statistica este metoda de inregistrarea a valorilor caracteristicilor unitatilor populatiei
cercetate in functie de scopul observarii, cerintele fata de calitatea datelor, mijloacele material si banesti
disponibile, personalul de observare existent etc.
Observarile statistice pot fi: totale sau partiale; curente sau periodice; directe sau indirecte.
a) Raportarile statistice: observari totale, permanente, prin care se culeg date statisice referitoare la
procesele economice. Se completeaza pe baza datelor din evident contabila, in forma si la
termenele stabilite (capitalul fix, forta de munca, materiile prime, rezultatele activitatii, etc)
b) Recensamintele: obsevare totala, periodica, realizata direct. Este cea mai costisitoare
c) Sondajele statistice: observare partiala (pe un esantion reprezentativ) realizata cand nu pot fi
efectuate observari statistice totale
d) Anchetele statistice: observari partiale care nu presupun reprezentativitatea esantionului, realizate
pe baza chestionarului benevol, direct sau prin posta, la targuri, expozitii, etc.
e) Observarea partii principale: metoda partiala de culegere a datelor (sunt preluate numai datele de
la cele mai semnificative unitati ale colectivitatii)
f) Monografia statistica: studierea amanuntita a unei colectivitati sau unitati de inregistrare
(intreprindere, localitate, zona), presupunand nu numai culegerea datelor ci si interpretarea lor. Se
realizeaza pentru studiul unui nou fenomen aparut si de o echipa de specialisti din toate domeniile.
36
Prelucrarea datelor statistice
Prelucrarea statistica primara reprezinta operatia prin care se obtin expresii numerice care
sintetizeaza ceea ce este comun si tipic in masa datelor individuale, denumite generic indicatori statistici.
Etapele prelucrarii:
1. Centralizarea datelor statistice elementare: centralizare simpla sau pe grupe
2. Gruparea datelor statistice: pe variante sau pe interval
3. Calcularea sistemului de indicatori ce caracterizeaza colectivitatea cercetata
4. Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii, tabele si grafice
Centralizarea datelor este operatia prin care se strang la locul prelucrarii toate informatiile,
formularele, etc. precum si determinarea indicatorilor totalizatori (indicatori absoluti) acolo unde este
posibil.
Nu sunt insumabile toate caracteristicile, de ex: productivitatea muncii, fondurile fixe, costul
produselor
Rolul centralizarii: generalizeaza rezultatele observarii
Centralizarea simpla: se efectueaza la nivelul colectivitatii nestructurate si rezulta nivelul
totalizator al acesteia. Ex: In cazul cercetarii colectivitatii statistice “firmele de exercitiu din Romania” la
un moment dat nr total al FE investigate este de 897 firme.
Centralizarea pe grupe: se efectueaza la nivelul grupelor in care a fost structurata colectivitatea.
Ex: colectivitatea de mai sus se structureaza dupa obiectul de activitate si atunci vom avea: 500 FE de
comert cu ridicata si 397 FE de prestari servicii la momentul respectiv.
Conditii: - Controlul datelor culese
- Datele sa fie comparabile
- Grupele sa fie omogene
Este metoda statistica prin care se sistematizeaza datele individuale de masa, dupa o anumita
caracteristica de grupare, in scopul identificarii fenomenelor ce au trasaturi comune.
Ex.: SC din Bucuresti se pot grupa dupa caracteristica “statutul juridic”.
Tipuri de grupari:
1) Gruparea pe variante: se aplica atunci cand numarul valorilor numerice inregistrate pentru
caracteristica de grupare este redus, fiecare valoare inregistrata constituind o grupa. Ex: gruparea
intreprinderilor dupa numarul de salariati
37
2) Gruparea pe intervale: atunci cand gradul de variatie a caracteristicii este mare iar gruparea pe
variante ar conduce la obtinerea unui numar prea mare de clase. Ex: gruparea unitatilor economice
dupa cifra de afaceri
a) Tabelele statistice: principalul mijloc de prezentare, intr-o forma sintetica, a datelor si rezultatelor
prelucrarii acestora, facilitatnd compararea si intelegerea fenomenelor studiate, din punctual de vedere al
nivelului, structurii, dinamicii, repartitiei teritoriale. Tipuri: tabele simple, pe grupe sau combinate.
Reguli: -titlul tabelului sa fie scurt, clar, concis, din care sa result fenomenul studiat, timpul si locul
-se alege forma tabelului in functie de continutul de prezentat
-se completeaza capul de tabel (denumirea coloanelor si randurilor)
-notarea indicatorilor in ordinea importantei si se precizeaza unitatea de masura
38
Economisti 20
Juristi 5
Muncitori 50
Total 90
Histograma:
Poligonul frecventelor:
39
Serie de timp: serie de intervale:
Diagrama “pie”:
40
Aplicatie rezolvata:
S-au inregistrat datele privind cifra de afaceri (in mii lei) obtinuta de societatile comerciale dintr-o
localitate la sfarsitul exercitiului financiar astfel: 85000, 75500, 48000, 125000, 39000, 28000, 110000,
92000, 105000, 65000, 56000, 83500, 91000, 100100, 34000, 130000, 115000, 29500, 122000, 73000,
143000, 119000, 61000, 43000, 34000, 98000, 21000, 51600, 117000, 128000.
a) Sa se realizeze gruparea pe intervale egale si sa se determine frecventa absoluta
b) Sa se prezinte sub forma de tabel si sa se arate ce exprima acesta
c) Sa se faca centralizarea pe total si pe grupe
d) Sa se reprezinte grafic sub forma histogramei
Rezolvare:
1. Caracteristica “cifra de afaceri” se noteaza cu x.
xmax = 143000 mii lei
xmin = 21000 mii lei
2. Se determina amplitudinea variatiei:
A = xmax – xmin = 143000 – 21000 = 122000 mii lei
3. Se determina marimea intervalului de grupare (ne propunem sa determinam 5 grupe)
k = A/r = 122000 / 5 = 24400 mii lei
41
Nr Grupe dupa marimea cifrei de afaceri (mii lei) Numarul societatilor comerciale
grupa
1 [ 21000 ; 45400] 7
2 (45400 ; 69800] 5
3 (69800 ; 94200] 6
4 (94200 ; 118600] 6
5 (118600; 143000] 6
Total 30
Tabelul exprima o serie de distributie ( deoarece exista o corespondenta intre grupele cifrelor de
afaceri si frecventa de aparitie a acestor valori. Seria este cantitativa (deoarece caracteristica de
grupare, marimea cifrei de afaceri, se exprima prin cifre). Nr SC reprezinta frecventa absoluta a
acestei serii.
7. Reprezentarea grafica:
FISA DE EVALUARE
I La o societate comerciala s-au realizat intr-o luna urmatoarele vanzari zilnice (in mii lei):
17,19,23,18,29,17,20,33,11,15,26,25,26,25,36,12,21,13,18,26,20,30,34,19,35,42,17,28,46,34,20,11,47.
Sa se rezolve urmatoarele cerinte:
a) Centralizarea cifrei de afaceri in luna respectiva
b) Gruparea pe interval egale egale (in numar de 6) si determinarea frecventei absolute a fiecarui
interval
c) Prezentarea sub forma de table
d) Reprezentarea grafica sub forma histogramei si a cercului de structura (diagrama “pie”)
42
a) Nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice
b) Se organizeaza cu o anumita periodicitate
c) Se incadreaza in sfera observarilor cu caracter permanent
d) Are numai un caracter demografic
I Indicatorii relativi
43
Indicatorii primari se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de centralizare si grupare
a datelor, care provin dintr-o observare totala sau partiala. Acestia se numesc indicatori sintetici absoluti si
exprima volumul, efectivul si stocul unor variabile economice.
Indicatorii derivati se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii
aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor primari.
Din punct de vedere statistic, compararea poate fi facuta fie ca diferenta (se obtine modificarea
absoluta sau diferenta absoluta), fie ca raport (se obtin indicatori relativi).
Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente, suma lor fiind 100%.
(v.ex.)
Se stabilesc ca raport intre valorile a 2 caracteristici primare legate intre ele si care au o
semnificatie economica concreta.Raportul arata acea cantitate din valoarea caracteristicii comparate ce
revine pe unitatea caracteristicii ca baza de comparatie. Se exprima in unitati concrete de masura. (v.ex.)
Vi=
44
Reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile inregistrate la 2 grupe, clase, unitati
teritoriale diferite
Acestea caracterizeaza evolutia in timp a unui fenomen sau proces economic. Se numesc si indici
de dinamica si exprima de cate ori sau cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau
moment de timp t numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de referinta, respective
baza de comparatie.
In functie da baza de raportare, care poate fi fixa sau mobila, indicii calculati pot fi indici de
dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobil (in lant).
Faciliteaza urmarirea obiectivelor propuse. Arata de cate ori nivelul relativ al sarcinii de plan este
mai mare sau mai mic decat realizarile dintr-o perioada anterioara, considerata baza de comparatie:
Se exprima procentual dar se retine numai valoarea ce depaseste 100 si care arata procentul de depasire a
prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a a prevederilor.
1. Marimile medii
Media este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un singur nivel reprezentativ,
tot ceea ce este tipic, esential, comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa.
Caracteristici:
- Se exprima in unitati concrete de masura
- Valoarea sa poate sa coincida sau nu cu una din valorile seriei
- Este cu atat mai reprezentativa cu cat valorile individuale din care se calculeaza sunt mai
omogene, mai apropiate ca marimi intre ele.
45
si media aritmetica ponderata: x =
si ponderata x =
Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o medie
generala din medii partiale. Este marimea inversa a mediei aritmetice, calculate din marimile inverse ale
valorilor individuale ale caracteristicii.
c) Media patratica
Este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a patratelor
termenilor seriei.
d) Media geometrica
Reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui fiecare valoare individuala din
serie, n-ar modifica produsul acestora.
46
e) Media cronologica
Media cronologica simpla si ponderata este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al
seriilor cronologice (de timp, dinamice).
Formula de calcul: X=
2. Indicatorii de pozitie
a) Mediana: este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care imparte
termenii seriei in doua parti egale: 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari.
Se calculeaza diferit:
- Daca seria are un nr. impar de termeni: Me= , unde Me – mediana, n – nr de termeni ai
seriei
- Daca seria are un nr. par de termeni, valoarea medianei este data de de media aritmetica
simpla a celor 2 termeni centrali
b) Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare. Se poate
calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.
Amplitudinea variatiei:
In marimi absolute: Aa = xmax-xmin
47
In marimi relative: Ar = x100 = x 100
In marimi relative: dr =
b) Indicatorii sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la nivelul
mediu al acesteia. Cu ajutorul lor este posibila o comensurare a variatiei caracteristicii.
Abaterea medie liniara - se calculeaza ca medie simpla sau ponderata din valorile absolute ale
abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor.
Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale spunem ca
distributia este simetrica; atunci modulul, media si mediana se confunda: Mo=Me=x
Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor caracteristicii urmarite sunt
deplasate mai mult sau mai putin de o parte si de alta a tendintei centrale
Asimetria poate fi:
- oblica la dreapta atunci cand MoMex
- oblica la stanga atunci cand MoMex
48
Asimetria este caracterizata cu ajutorul coeficientului de asimetrie Karl Pearson. Pentru a masura
simetria Pearson se analizeaza pozitia a 2 valori centrale (media si valoarea modala) fata de dispersia
seriei.
Coeficientul care rezulta ia valori cuprinse intre 0 si 1. Daca valorile acestui coeficient sunt mai
apropiate de 0, seria este simetrica, iar daca valoarea se apropie de 1, seria este asimetrica.
Aplicatii rezolvate:
1. La SC Zorile SA pentru anul 2008, activul imobilizat al bilantului este evidentiat in tabel. Sa se
calculeze structura sa, dupa model:
g1 = x 100 = 25%
2. Marimi relative: In tabel este prezentata situatia profitului si a activului la 2 SC. Se cere calcularea
rentabilitatii economice a celor 2 intreprinderi:
3.
Intreprinderi Profit (P) (lei) Activ (A) (lei) Rata rentabilitatii economice
R=
49
4. Calculul mediei aritmetice, medianei si modulului:
Volumul productiei unor Nr. societati comerciale Frecventa cumulata Productia totala pe
societati comerciale care au aceeasi crescator interval de grupare (lei)
(lei) (xi) productie (fi) (xifi)
130 15 15 1950
150 22 37 3300
170 27 64 4590
190 31 95 5890
210 46 141 9660
230 37 178 8510
250 20 198 5000
270 11 209 2970
290 9 218 2610
TOTAL -
= 218 = 44480
Pentru aflarea medianei este necesar calculul frecventei cumulate (coloana 3).
Prima frecventa cumulata crescator care depaseste valoarea de 109,5 este 141, iar acesteia ii
corespunde valoarea 210 a productiei.
Deci mediana este: Me = 210 lei.
Frecventa maxima este 46 (din coloana 2) si ii corespunde valoarea 210 (din col.1). Modulul (valoarea
modala) este: Mo = 210 lei.
In acest caz Me = Mo.
Aplicatii de rezolvat
50
1. Intr-o sectie de productie 50 de muncitori au produs numarul de piese indicat in tabelul urmator:
2. Cunoscand ca media aritmetica a caracteristicii este egala cu 1500 lei, dispersia este de 1000 lei iar
valoarea modala este de 1250 sa se calculeze coeficientul de asimetrie si sa se precizeze daca seria
este oblica la stanga sau la dreapta.
Cas = =
51
6. Media cronologica se aplica la determinarea nivelului mediu al unei:
a) Serii de distributie
b) Serii dinamice de moment
c) Serii statistice de spatiu
d) Serii statistice de structura
Clasificarea indicilor:
Criteriul
1. Dupa sfera de cuprindere: a) Indici individuali (simpli, elementari)
b) Indici de grup (compusi)
52
pretului de vanzare);
c) Indici valorici (indici ai valorii productiei industrial, ai
valorii productiei agricole, indici ai circulatiei marfurilor)
d) Indici ai productivitatii muncii
e) Indici ai salariului
Criteriul
1) Dupa procedeul de calcul: Indici agregati
Indici sub forma de medii ale indicatorilor individuali
Indici ca raport de medii
Aplicatie rezolvata:
53
x 100 = x 100 = 116,66% pentru trim.II fata de trim.I
? – trim IV/III
TEMA:
Calculati si interpretati evolutia volumului productiei de ciocolata la intreprinderea respectiva in
trim.IV (fata de trimestrul I cat si raportat la trimestrul anterior)
54
a) Indicele valoric al productiei (in cazul unei intreprinderi producatoare; daca se analizeaza
activitatea unei intreprinderi de comert atunci este vorba de indicele valoric al circulatiei
marfurilor)
b) Indicele volumului fizic al productiei (circulatiei marfurilor)
c) Indicele preturilor
Indicele valoric caracterizeaza dinamica valorii productieie sau circulatiei marfurilor la un grup de
produse.
Aplicatie rezolvata:
Se cunosc urmatoarele date referitoare la cantitatea si pretul a trei variante de paine, produse de SC
Brutaria SRL pentru primele 2 trimestre ale anului 2009:
Interpretare: Valoarea productiei a crescut in trimestrul II cu 21,90% fata de trimestrul I, iar in cifre
absolute valoarea productiei a crescut cu 41.720 mii lei.
Indicele volumului fizic al productiei caracterizeaza dinamica productiei sub aspectul modificarilor
cantitative:
55
Interpretare: Volumul fizic al intregii productii a intreprinderii analizate a crescut in trimestrul II cu
28,71% fata de trimestrul I, iar in cifre absolute cu 56.000 mii lei.
Suma economiilor realizate in urma modificarii preturilor este de 14.280 mii lei.
Potentialul intern al agentului economic poate fi determinat prin utilizarea a 3 categorii de indicatori:
a. Indicatori ai potentialului uman:
existentul la inceputul perioadei (N0);
intrarile (angajarile) de personal in cursul perioadei (I)
plecarile (iesirile) de personal in cursul perioadei (E)
existentul la sfarsitul perioadei (N1)
W=
56
Gradul de amortizare =
c. Indicatori ai mijloacelor circulante utilizati in: analiza stocurilor de materiale in functie de piata
de provenienta; analiza gestiunii stocurilor, analiza utilizarii resurselor material
consumul specific cs =
BIBLIOGRAFIE
57
1. Bădiţă, M; Cristache, Dicţionar statistico-economic explicativ. Editura Luceafărul, Bucureşti,
S.E.: 2001
www.cnipmmr.ro
58
www.economicsoftware.ro/yatg
www.ase.ro/bibliotecavirtuala
59