PROIECT DE LECTIE Data: Clasa: Profesor metodist: Propunator: Aria curriculara: Disciplina: Tema lectiei: Tipul lectiei: Obiective

de referinta: Obiective operationale:

a XIII- a

Tehnologii Finantarea afacerii Selectarea surselor proprii de finantare ale agentului economic si caracteristicile acestora mixta - determina sursele proprii si straine in finantarea unei afaceri - O1: sa enunte componentele capitalurilor proprii pe baza clasificatiei date de profesor (cel putin 2 componente) - O2: sa enumere modalitatile de constituire ca surse de finantare a intreprinderii a structurilor capitalurilor proprii pe baza fisei date de catre profesor (cel putin cate doua modalitati) - O3: sa prezinte metodele de determinare a autofinantarii (cel putin o metoda) - O4: sa prezinte caile de majorare a capitalului social (minim o cale) - O5: sa identifice modalitatile de evaluare a capitalului social (cel putin doua modalitati) -O6: sa defineasca conceptul de amortizare pe baza datelor date de profesor conversatia, conversatia euristica, explicatia, demonstratia cu ajutorul tabelelor, problematizarea, exercitiul didactic

Metode si procedee didactice:

Mijloace de invatamant si materiale

manual, caiete, fise de lucru

didactice: Forma de organizare a activitatii elevilor: Locul de desfasurare a activitatii: Bibliografie:

frontal, individual, pe grupe sala de clasa "Finantarea afacerii, Manual pentru clasa a X- a"; note de curs si seminar pedagogie; programa scolara descarcata de pe internet, adresa www.edu.ro

Secventele lectiei Timp Obiective operationale 1. Moment organizatoric 2. Verificarea continuturilor insusite 5 minute

DESFASURAREA ACTIVITATII Continut instructiv educational

Metode Mijloace de invatamant Materiale didactice Dialogul Dialogul Explicatia

Se stabileste ordinea in clasa, se noteaza absentii, se cere elevilor s 222f56c a- si pregateasca cartile si caietele. Se verifica efectuarea temei pentru acasa. Se cere sa se ofere un elev care sa citeasca rezultatele. Se verifica daca elevii si-au insusit continuturile prezentate ora anterioara. Se vor pune urmatoarele intrebari: "Ce este finantarea?"

10 minute "Care sunt tipurile de surse de finantare?" "Care este cea mai sigura sursa de finantare?" "Care sunt sursele staine de finantare?" Se noteaza elevii care au raspuns la intrebari. Se va purta urmatoarea discutie: 2 minute "Data trecuta am discutat despre tipuri de surse de finantare. Am ajuns la concluzia ca cea mai sigura sursa de finantare este constituita de sursele proprii. Astazi vom vorbi despre caracteristicile acestora. Dupa ce vom studia despre acestea veti fi capabili sa selectati cele mai potrivite surse de finantare proprii pentru un agent economic. Se scriu pe tabla tema "Selectarea surselor proprii de finantare ale agentului economic si caracteristicile acestora" si planul lectie. 1. Capitalurile proprii

3. Pregatirea elevilor pentru receptare

Conversatia

4. Enuntarea titlului lectiei si a unor obiective

1 minut

2. 3. 4. 5. 5. Comunicarea si insusirea cunostintelor

Autofinantarea Aportul la capitalul propriu Evaluarea capitalului social Amortizarea Expunerea Explicatia Fisa nr. 1 Fisa de lucru nr. 2

1. Capitalurile proprii reprezinta sursele proprii de finantare ale agentilor economici formate prin aporturile actionarilor sau asociatilor, dar si prin autofinantare, respectiv din alte surse proprii, cum ar fi profitul obtinut. Capitalul propriu (juridic) se defineste ca dreptul de proprietate pe care il au asociatii asupra capitalului investit intr-o intreprindere la data incheierii bilantului, potrivit relatiei: 15 minute O1 O2 O3 O4 O5 O6 Structura capitalurilor proprii: capital individual sau social prime de capital rezerve din reevaluare rezerve rezultal reportat rezultatul exercitiului Activ - Datorii = Capital

Expunerea

Se va impartii Fisa nr. 1. Se cere elevilor sa citeasca fisa, iar pe marginea acesteia se vor face explicatii. 2. Autofinantarea constituie elementul in baza caruia finantarea straina este solicitata si

atrasa de catre agentul economic: furnizeaza indicatii cu privire la performantele intreprinderii creeaza capacitatea de rambursare a datoriilor da o masura riscului pe care furnizorii de fonduri si-l asuma asigura pe investitorii financiari asupra posibilitatilor de valorificare si rambursare a fondurilor pe care le vor investi.

Autofinantarea reprezinta ceea ce ramane intreprinderii dupa ce au fost remunerati: personalul, statul, creditorii si actionarii. Autofinantarea poate fi determinata prin doua metode: metoda excedentului brut de exploatare metoda rezultatului net contabil

Se imparte Fisa nr. 2, elevii vor citi pe rand si se vor da explicatii la fiecare dintre etapele celor doua metode. 3. Aportul la capitalul propriu Capitalul unei societati poate fi modificat prin vointa comuna a asociatilor. Motivele majorarii capitalului social pot fi urmatoarele: Societatea este prospera din punct de vedere financiar Societatea se afla intr-un impas financiar

In ambele situatii se doreste atragerea de lichiditati, dar fara a apela la credite bancare,

atragand astfel noi asociati. A) Majorarea capitalului social prin noi aporturi in numerar si in natura

Scopul cresterii capitalului social prin noi aporturi este atragerea de noi resurse in vederea finantarii operatiilor de investitii si consolidarea situatiei financiare. Cresterea capitalului pe aceasta cale se realizeaza prin: emisiunea de noi actiuni pentru aport in numerar si aport in natura, la aceeasi valoare nominala cu a vechilor actiuni, dar la un pret de emisiune cuprins intre valoarea nominala si valoarea matematica contabila prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente; acest ultim procedeu poate fi aplicat numai cu acordul tuturor actionarilor

Emisiunea noilor actiuni la un pret mai mic decat valoarea matematica contabila determina o depreciere a vechilor actiuni. Din acest motiv, vechii actionari trebuie protejati prin distribuirea unor drepturi de subscriere (DS-uri) - titluri de valoare care intra in paritate cu vechile actiuni. Raportul de paritate = Actiuni noi / Actiuni vechi D.S. = Valoarea contabila veche - Valoarea contabila noua B) Majorarea capitalului social prin operatiuni interne

Cresterea capitalului social prin operatiuni interne se realizeaza prin incorporarea in capitalul social a celorlalte structuri ale capitalurilor proprii: rezerve (cu exceptia celor legale) prime legate de capital

rezultatul reportat profit si pierdere rezerve din reevaluare

Scopul acestei modalitati de crestere este stabilizarea resurselor deja existente in intreprindere. Forma in care se realizeaza cresterea de capital este: emisiunea de actiuni noi si distribuirea lor in mod gratuit vechilor actionari proportional cu numarul de actiuni detinute marirea valorii nominale a actiunilor existente

Daca este majorat capitalul social prin operatiuni interne, aceasta operatie implica emisiunea si distribuirea in mod gratuit de actiuni sau marirea valorii nominale a actiunilor vechi. Astfel, are loc o depreciere a vechilor actiuni si, prin protejarea vechilor actionari, se distribuie titluri negociabile, DA-uri (drepturi de atribuire). Mecanismul de calcul si functionare al DA-urilor este similar cu cel al DS-urilor. C) Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor Cresterea capitalului prin conversia datoriilor implica transferul la capitalurile proprii a unei sume care figura anterior in conturile de datorii, fara a modifica marimea globala a surselor de finantare. Totodata obligatarii trebuie sa-si doreasca sa devina actionari, iar actiunile emise trebuie sa aiba o valoare apropiata de cea a obligatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala a obligatiunilor si cea a actiunilor noi emise se va inregistra in contabilitate la prima de emisiune. Scopul acestei operatiuni este diminuarea datoriilor fara a se apela la trezorerie,

reconstituirea capacitatii de indatorare si a capacitatii de finantare. Forma in care se realizeza cresterea de capital este emisiunea de actiuni noi si distribuirea lor in mod gratuit detinatorilor de obligatiuni convertibile. 4. Evaluarea capitalului social Evaluarea capitalului presupune evaluarea curenta a titlurilor prin care acesta se identifica: parti sociale sau actiuni Actiunea reprezinta un titlu de valoare negociabil, ce confera posesorului sau calitatea de proprietar asupra unei parti din societate, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acesta calitate. In functie de tipul societatii comerciale, se stabileste limita minima legala a capitalului social. Practica contabila a stabilit mai multe modalitati de evaluare a titlurilor: valoarea nominala reprezinta valoarea inscrisa pe actiune V.N. = Capital social / Numar de actiuni Capital social = numar actiuni/parti sociale * valoarea nominala valoarea de emisiune reprezinta valoarea de piata la care se vand actiunile emise de catre intreprindere valoarea de piata este pretul pe care investitorul este dispus sa-l plateasca pentru o actiune pe piata libera. Valoarea de piata este stabilita prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie valori patrimoniale:

valoarea matematica contabila reprezinta valoarea de protectie a actionarilor vechi fata de noii actionari V.C. = Capitaluri proprii / Numar de actiuni

valoarea de lichidare a titlurilor este valoarea care rezulta din vanzarea fortata a intreprinderii intr-un interval limitat

5.Amortizarea Antrenarea imobilizarilor corporale in procesele economice desfasurate in cadrul intreprinderii duce la deprecierea acestora: ireversibila (amortizare) si reversibila (ajustari pentru depreciere)

Din punct de vedere financiar, amortizarea este o sursa de autofinantare a capitalului imobilizat care se constituie, chiar si in cazul in care intreprinderea nu realizeaza profit, prin prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este deci o componenta esentiala a capacitatii de autofinantare (CAF). In Romania, sunt permise urmatoarele metode de calcul a amortizarii: liniara accelerata

6. Fixarea si sistematizarea

degresiva Se va realiza o recapitulare: 5 minute "Care este structura capitalurilor proprii?

Exercitiul didactic Explicatia

Care sunt metodele de determinare a autofinantarii? Care sunt modalitatile de majorare a capitalului social? Care sunt modalitatile de evaluare a titlurilor? Ce este amortizarea?" Se vor rezolva la tabla urmatoarele aplicatii pentru fixarea cunostintelor: 1. SC Alfa SA cu un capital social de 100.000 lei, format 20.000 de actiuni a 6 lei valoare nominala, emite 10.000 de actiuni noi, pentru remunerearea unui aport in numerar la un pret de emisiune de 6,5 lei. Valoarea matematica contabila a actiunilor inainte de cresterea capitalului social era de 7 lei. Sa se calculeze valoarea contabila a actiunilor dupa majorarea capitalului si valoarea unui DS. 2. SC Beta SA cu un capital social de 170.000 lei, format din 34.000 actiuni a 5 lei valoarea nominala, decide conversia a 1000 obligatiuni cu valoarea nominala de 5 lei in 1000 actiuni, pretul de rambursare al unei obligatiuni fiind de 6 lei. Sa se calculeze valoarea totala a capitalului social dupa conversia obligatiunilor in actiuni si prima de conversie.

7. Explicatii pentru continuarea invatarii si teme pentru acasa

Data viitoare vom continua sa vorbim despre sursele de finantare. Asa ca va rog sa cititi ce am facut astazi si in cazul in care constatati ca aveti nelamuriri astept intrebari. 2 minute Pntru data viitoare va rog sa rezolvati problema din manual de la pagina 18 si problemele ce le-am facut la tabla, insa luati alte sume.

Fisa de lucru nr. 2

Fisa (nr. 1) Structura capitalurilor Mod de constituire ca sursa de finantare a intreprinderii proprii Capital individual sau are caracter avansabil social se constituie la infiintarea societatii comerciale, fiind conditia existentiala a existentei acesteia capitalul social se imparte in: capital subscris nevarsat capital subscris varsat

este o sursa pusa la dispozitia agentului economic de catre proprietari la infiintare poate fi majorat sau diminuat pe parcursul existentei societatii

Prime de capital

reprezinta valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise de actionari sau asociati Primele de capital se determina astfel: valoarea noilor aporturi actiunilor/partilor sociale valoarea nominala a

pretul de emisie - valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale valoarea obligatiunilor converibile - valoarea nominala a

actiunilor/partilor sociale valoarea contabila a actiunilor/partilor sociale - valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale

Sunt determinate de operatiile de crestere a capitalului prin: noi aporturi noi emisiuni de actiuni fuziunea societatii cu alte societati conversia obligatiunilor in actiuni reprezinta plusuri create in urma reevaluarii activelor imobilizate; pot fi micsorate daca in urma unor reevaluari ulterioare valoarea activelor scade sunt mentinute cat timp bunurile la care se refera nu au fost amortizate sau vandute rezervele rezultate din reevaluare pot fi incorporate in rezerve sau in capital social plus valoarea rezultata in urma reevaluarii elementelor amortizabile se va transfera, esalonat sau la termenul final al amortizarii, asupra rezervelor plus valoarea rezultata ca valoarea a reevaluarii elementelor care nu fac obiectul amortizarii se va transfera asupra capitalului rezervele se constituie din profit sau din rezerve din reevaluare si prime de capital, din alte resurse capitalizate de

Rezerve din reevaluare

Rezerve

intreprindere pana la o decizie contrara rezervele pot fi: legale statuare surplus din rezerve din reevaluare

Rezultat reportat

alte rezerve reprezinta partea de rezultat a carui afectare financiara a fost amanata de Adunarea Generala a Actionarilor/Asociatilor el poate fi un rezultat reportat pozitiv (profit nerepartizat) sau negativ (pierdere neacoperita) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar este sub forma de profit/pierdere la sfarsitul exrcitiului financiar pierderea este acoperita sau reportata profitul este repartizat sau reportat

Rezultatul exercitiului -

Fisa nr. 2 Metoda I - metoda excedentului brut de exploatare ETAPA 1. 2. INDICATOR DE PLECARE Vanzari de marfuri - Vanzari de produse, lucrari si servicii - Produse anexe - Productia stocata - Productia de imobilizari - Marja comerciala - Productia exercitiului - Cheltuieli cu lucrarile si serviciile primite de la terti - Impozite, taxe, varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul si asigurarile sociale - Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli financiare - Cheltuieli extraordinare INDICATOR DE DEDUS Costul de achizitie al marfurilor REZULTAT Marja comerciala Productia exercitiului

3.

- Cheltuieli cu materii si materiale

Valoarea adaugata

4.

- Valoarea adaugata - Subventii de exploatare

Excedent brut din exploatare

5.

- Excedent brut din exploatare - Alte venituri din exploatare - Venituri financiare - Venituri extraordinare Cash flow brut

Cash flow brut

6.

Impozit pe profit

Cash flow net (marja bruta de

7.

Cash flow net

Dividende

autofinantare) Autofinantare

Metoda a II a - metoda rezultatului net contabil ETAPA 1. INDICATOR DE PLECARE - Rezultatul net contabil - Provizioane, ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare si financiara INDICATOR DE DEUDS - Rezultatul din cesiunea elementelor de active - Reluari de provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare si financiara - Subventii de exploatare REZULTAT Capacitatea de autofinantare