Bazele contabilității - Curs – 09.04.

2020

Tipuri de modificări produse de operaţiile economice asupra elementelor patrimoniale

Orice operaţie economică produce o modificare de volum sau de structură în masa

patrimoniului. Operaţiile economice care au loc în viaţa unei entităţi patrimoniale sunt
numeroase şi de o mare diversitate, determinate de caracteristicile şi natura activităţilor şi de
specificul mijloacelor sau surselor ce participă la realizarea lor. Toate operaţiile economice care
produc modificările în masa şi structura patrimoniului au loc în cadrul egalităţii permanente
dintre activul şi pasivul patrimonial, egalitate care trebuie menţinută obligatoriu.
Analizând caracteristicile operaţiilor economice prin prisma modificărilor determinate în
patrimoniu, acestea se pot grupa în patru mari categorii, după tipul de modificare produsă în
patrimoniu, astfel:
I.Modificări de structură:
1. Operaţii economice care determină modificări patrimoniale numai în structura
activelor, în sensul creşterii unui element de activ şi micşorării concomitente şi cu aceeaşi sumă
a altui element de activ;
A+x–x=P
2. Operaţii economice care determină modificări patrimoniale numai în structura
pasivelor, în sensul creşterii unui element de pasiv şi micşorării concomitente şi cu aceeaşi sumă
a altui element de pasiv;
A=P+x–x
II. Modificări de volum:
3. Operaţii economice care determină modificări patrimoniale în volumul activelor şi
pasivelor, în sensul creşterii unui element de activ concomitent cu creşterea unui element de
pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă, egalitatea patrimonială
menţinându-se;
A+x=P+x
4. Operaţii economice care determină modificări patrimoniale în volumul activelor şi
pasivelor, în sensul micşorării unui element de activ şi concomitent şi cu aceeaşi sumă
micşorarea unui element de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma
respectivă, egalitatea patrimonială menţinându-se.
A–x=P–x

Aplicaţie: Pentru exemplificarea celor patru tipuri de modificări prezentate mai sus considerăm
situaţia iniţială a patrimoniului unei entităţi economice (vezi Tabelul nr. 1) şi o serie de patru
operaţii economico-financiare al căror efect asupra patrimoniului este evidenţiat prin prisma
modificărilor atât de structură, cât şi de volum:
Situaţia iniţială a patrimoniului
Tabel nr. 1
Active patrimoniale Suma
a1. Utilaje 5.000 lei
a2. Materii prime 3.000 lei
a3. Conturi curente la bănci 6.000 lei
a4. Casa 1.000 lei

1
 Total activ 15.000lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 6.000 lei
p2. Rezerve 3.000 lei
p3. Furnizori 4.000 lei
p4. Creditori 2.000 lei
Total pasiv 15.000 lei
Vom considera cele patru operații în mod INDEPENDENT, adică nu ținem cont de
modificările precedente, ne raportăm la situația inițială.

Operaţia 1: Se ridică din contul curent de la bancă suma de 2.000 lei care se depune la casierie.
Operaţia economică determină modificări astfel:
- creşte numerarul existent în casieria entităţii patrimoniale cu 2.000 lei, adică a
elementului de activ “Casa” care devine 1.000 + 2.000= 3.000 lei;
- se micşorează concomitent şi cu aceeaşi sumă un alt element de activ “Conturi curente
la bănci”, care devine 6.000 – 2.000 = 4.000 lei.

Modificare de structură A:
A + 2000 (casa) – 2000 (banca) = P
15.000 + 2000 – 2000 = 15.000

Observaţie: în practica contabilă pentru reflectarea operaţiei de ridicare de numerar de

la bancă şi varsarea lui în casiere se utilizeează un element intermediar denumit viramente
interne.

Operaţia 2: Se majorează capitalul social prin încorporarea a 1.000 lei din rezervele existente.
Operaţia economică determină modificări în mărimea şi structura patrimoniului, astfel:
- creşte un element de pasiv „Capitalul subscris vărsat ", noua valoare fiind de 6.000 +
1.000 = 7.000 lei;
- se micşorează concomitent şi cu aceeaşi sumă un alt element de pasiv “Rezerve”, care
devine 3.000 – 1.000 = 2.000 lei.

Modificare de structură P:
A = P + 1.000 (capial subscris vărsat) – 1.000 (rezerve)
15.000 = 15.000+ 1.000 – 1.000

Operaţia 3: Se aprovizionează cu materii prime de la furnizori în valoare de 4.000 lei conform

facturii. Operaţia economică determină modificări în mărimea şi structura bilanţului, astfel:
- creşte valoarea materiilor prime în stoc cu 4.000 lei, adică a elementului de activ
“Materii prime”, care devine 3.000 + 4.000 = 7.000 lei;
- creşte concomitent şi cu aceaşi sumă un element de pasiv “Furnizori”, care devine 4.000
+ 4.000 = 8.000 lei.
Modificare de volum:
A + 4.000 (materii prime) = P + 4.000 (datorie Furnizor)
15.000 + 4.000 = 15.000 + 4.000

2
Operaţia 4: Din contul curent la bancă se plăteşte datoria faţă de un creditor de 1.000 lei.
Operaţia economică determină modificări în mărimea şi structura patrimoniului astfel:
- scade disponibilul din contul curent la bancă cu 2.000 lei, reflectat în elementul de activ
“Conturi curente la bănci”, care devine 6.000 – 1.000 = 5.000 lei;
- scade concomitent şi cu aceeaşi sumă un element de pasiv “Creditori”, care devine
2.000 – 1.000 = 1.000 lei.

Modificare de volum:
A - 2.000 (cont la bancă) = P – 2.000 (datorie Crediori)
15.000 - 2.000 = 15.000 - 2.000

După cum rezultă din cele prezentate, indiferent de tipurile de modificări produse asupra
activului şi pasivului entităţii patrimoniale, egalitatea patrimonială se menţine permanent.
Aceasta, întrucât în cazul fiecărei operaţii economice s-a produs, concomitent şi cu aceeaşi sumă,
o dublă modificare şi anume:
- de sens contrar, atunci când au fost influenţate elemente din aceeaşi masă patrimonială,
modificându-se structura fie a activelor, fie a pasivelor; volumul patrimoniului nu este afectat
pentru că cele două influenţe ale fiecărei operaţii se anulează reciproc;
- sau de acelaşi sens, în cazul în care au fost influenţate elemente din ambele mase
patrimoniale, ducând la creşterea sau scăderea volumului patrimoniului.