Conceptul de management comparat

1.1.1. Definirea managementului comparat

Ca pentru orice stiinta tanara, si pentru managementul comparat exista mai multe acceptiuni asupra
continutului si functiilor sale. Se constata chiar mai multe variante de definire, cu o larga circulatie in
literatura de specialitate. Astfel, William Newman, unul dintre bine cunoscutii specialisti in domeniu,
afirma ca "managementul comparat se ocupa de studiul similaritatilor si diferentelor din practica
manageriala locala din diferite tari" . Un pas inainte face Raghu Nath, care considera ca "in mod larg,
managementul comparat se concentreaza asupra similaritatilor si deosebirilor dintre sistemele de
management si economice din diferite contexte" . Cu toate ca, fata de Newman, Nath extinde sfera
managementului comparat in afara practicii conducerii, constatam ca, in ceea ce priveste natura si
localizarea sistemului care constituie obiectul comparatiei, este destul de imprecis si chiar prea
cuprinzator. Astfel, nu precizeaza cerinta obligatorie ca sa aiba in vedere contextele culturale nationale
diferite si, in plus, pe langa sistemele de management, include si sistemele economice. Ori, sistemul de
management care formeaza obiectul managementului comparat este normal sa se refere - cel putin
teoretic - la toate tipurile de organizatii, incepand, fireste, cu cele economice, dar continuand, desigur, si
cu cele stiintifice, tehnice, educationale etc.

Limitele mentionate sunt depasite de catre Edwin Miller, care propune o definire a managementului
comparat mult mai cuprinzatoare si mai exacta decat precedentele. Astfel, el considera ca
"managementul comparat se ocupa cu studiul fenomenelor de management pe o baza multinationala,
axandu-se asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si interpretarii similaritatilor si
deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi procesele, conceptele si tehnicile de management"[3].

In opinia profesorului roman Ovidiu Nicolescu, managementul comparat poate fi definit in maniera
urmatoare: "Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din
organizatii ce functioneaza in contexturi culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si
analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de
know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor"[4].

Aceasta definire surprinde patru aspecte, care, dupa opinia noastra, sunt definitorii pentru
managementul comparat:

● obiectul comparatiei il constituie numai elementele de management, si nu procese de alta natura;

desigur, in cadrul examinarilor comparative este necesar sa se aiba in vedere si aspecte de natura
juridica, economica, psihologica, tehnologica etc., dar acestea nu sunt abordate in sine, ci numai in
masura in care conditioneaza sau intervin, elementele de management considerate avand un rol
complementar;
● specificul examinarii consta in viziunea culturala multinationala utilizata, cuprinzandu-se realitati si
abordari teoretico-metodologice din doua sau mai multe tari, managementul fiind examinat corelativ cu
contextul cultural implicat;

● abordarea comparativa se concentreaza asupra reliefarii similaritatilor si diferentelor dintre practicile

sau elementele teoretice de management avute in vedere;

● obiectivele urmarite sunt de natura pragmatica, realizarea transferului international de know-how

managerial, amplificarea eficacitatii si eficientei organizatiilor.

Managementul comparat este strans legat de managementul international cu care uneori este
confundat. Dintre multiplele definiri ale managementului international apreciem ca fiind mai completa
urmatoarea : "Managementul international se ocupa de managementul si activitatile corporatiilor
internationale si in mod specific cu asigurarea si controlul de fonduri, oameni si informatii ce traverseaza
frontiere nationale si politice." Din examinarea corelativa a managementului comparat si a celui
international rezulta intre ele exista atat unele elemente comune, cat si deosebiri substantiale. Astfel,
sfera de cuprindere a managementului comparat este sensibil mai mare decat a managementului
international. Primul de ocupa de toate fenomenele managementului care au fundamentat
multinational si multicultural. Din acest punct de vedere, se poate considera ca managementul
international reprezinta o componenta sau un domeniu specific de particularizare a managementului
comparat. In ceea ce priveste natura abordarilor, se constata ca managementul international - care
raspunde in mod expres cerintelor comparatiilor multinationale - este preponderent pragmatic,
concentrandu-se asupra furnizarii de solutii pentru aceste comparatii. De altfel, intre cel doua domenii,
care nu rareori se manifesta de sine statator, exista multiple filatiuni conceptuale, metodologice si
operationale, fiecare contribuind la dezvoltarea celuilalt. Managementul international, sponsorizat
adesea substantial de marile corporatii transnationale, se afla intr-un proces rapid si complex,
beneficiind insa din plin de cunostintele teoretice si metodologice ce rezulta din evolutiile rapide si
cuprinzatoare spre maturizare, ce sunt caracteristice managementului comparat in ultimul deceniu.

1.1.2. Necesitatea aparitiei si dezvoltarii managementului comparat

Necesitatea managementului comparat este argumentata de Raghu Nath, unul dintre cei mai cunoscuti
specialisti ai domeniului, dupa cum urmeaza:

a) Abordarea comparatista este de neevitat, in general. Omul, prin natura sa, evalueaza si compara in
permanenta. Evaluarea se face explicit sau implicit, prin raportarea la un ideal, un standard sau o
situatie cunoscuta. Dezvoltarea activitatilor internationale determina ca procesele comparate sa
dobandeasca o importanta majora in acest domeniu, ceea ce se reflecta si in conturarea
managementului comparat.

b) Omenirea vietuieste intr-o perioada de puternice interdependente internationale in toate domeniile

de activitate si, in primul rand, pe plan economic. La nivelul anului 2006, peste 60% din productia
economica a lumii era realizata prin activitati economice internationale, cea mai mare parte in cadrul
marilor corporatii multinationale. Cerinta logica care se desprinde din aceasta situatie de fapt este
investigarea proceselor si abordarilor de management implicate, astfel incat sa se asigure o baza
informationala superioara pentru desfasurarea proceselor economice internationale.

c) Studiul comparativ al relatiilor din diferite tari, al managementului utilizat in cadrul lor, "ascute"
intelegerea managerilor mai mult decat intelegerea ce vine din cunoasterea numai a situatiilor din
propria tara. Investigarea realitatilor de management din mai multe tari dezvolta potentialul de evaluare
si receptare a diversitatii economice si de alta natura, internationale, esentiale in conditiile actuale
interdependentei internationale.

d) Examinarea culturala a fenomenelor de management dintr-o tara, prin contrapunere cu cele ce se

desfasoara in alte state, determina amplificarea sferei de variabile luate in considerare. Aceasta
contribuie la largirea evantaiului cunostintelor de baza ale managementului, cu multiple consecinte
asupra profunzimii, nuantarii si acuratetei elaboratelor teoretice si solutiilor pragmatice in acest
domeniu.

e) Pe plan individual, apelarea la cunostintele de management comparat este de natura sa contribuie la

dezvoltarea capacitatii oamenilor de a aprecia mai exact si mai complet realitatile nationale in sine si
raportate la cele ce se manifesta pe alte meridiane. Pe aceasta baza, aportul lor la derularea activitatilor
economice - si nu numai - se mareste substantial. Valentele individuale in calitate de subiect economic si
- atunci cand este cazul - de agent economic se amplifica substantial.

In concluzie, managementul comparat raspunde unei game largi de necesitati, atat individuale, cat si de
grup, cu tendinta de intensificare, pe masura adancirii diviziunii sociale a muncii, a dezvoltarii relatiilor
internationale si a cresterii rolului informatiilor. Aportul sau teoretic si pragmatic se afla intr-un proces
de crestere rapida, urmare fireasca a acumularilor si dezvoltarilor din ultimii ani, generand multiple
consecinte pozitive in planurile stiintei si politicii manageriale.

1.1.3. Scurt istoric

Primele cristalizari teoretice ale managementului comparat au aparut in deceniul al VI-lea in Statele
Unite ale Americii, pe fondul accelerarii generale a progreselor pe planul stiintei si a intensificarii
circuitului economic international. In aceasta perioada apar primele investigatii teoretice si pragmatice
ale managementului intr-o viziune plurinationala. Incep sa se contureze intr-o prima forma conceptele
specifice managementului comparat si sa se realizeze cercetari stiintifice empirice ce au cuprins in raza
lor realitati din mai multe tari.

Dupa tatonarile si ezitarile inerente oricarui inceput, in deceniul urmator se declanseaza o perioada de
febrile si fructuoase cercetari stiintifice, editari si actiuni educationale in acest domeniu. Se produce
astfel intre 1965-1972 primul "boom" al managementului comparat. Efortul de cercetare stiintifica este
imens, concretizandu-se in publicarea a 11.000 de studii si articole. Prestigiul managementului comparat
creste rapid si, ca rezultat, intr-o parte apreciabila din universitatile nord-americane, se introduce
aceasta disciplina. La fel procedeaza si o parte apreciabila a celor mai bune facultati din Europa
Occidentala si Japonia.

Dupa 1972 se constata o anumita stagnare, atat in planul cercetarilor teoretice, cat si al investigatiilor
empirice. Aceasta situatie se prelungeste pana la inceputul anilor '80. Desi continua sa se elaboreze si sa
se publice un numar apreciabil de lucrari, interesul mediului universitar pentru acest domeniu se reduce
intru catva, iar numarul si amploarea cercetarilor de teren nu mai inregistreaza cresterile in ritmurile din
anii precedenti. Explicatiile furnizate de specialisti sunt, in principal, doua: in aceasta perioada, numarul
"business-school" nord-americane a crescut foarte mult, conducerile facultatilor concentrandu-se
asupra disciplinelor obligatorii, nemaiavand timpul si resursele necesare sa acorde aceeasi atentie si
disciplinelor facultative, cum este managementul comparat; o serie de fundatii - cum ar fi Ford - care au
un rol major in finantarea cercetarilor stiintifice teoretico - metodologice, au redus sumele alocate
pentru managementul comparat.

Pe parcursul acestei perioade de stagnare, s-au produs o serie de acumulari cantitative si mai ales
calitative, al caror rezultat s-a vazut in perioada de dupa 1980, cand se manifesta un nou boom.
Managementul comparat, ca si cel international, inregistreaza o larga proliferare atat pe plan stiintific,
cat si educational. Se efectueaza numeroase demersuri stiintifice de sistematizare si sintetizare a
cunostintelor stiintifice. Sunt publicate valoroase lucrari de sinteza care marcheaza maturizarea acestei
stiinte si-i confera un prestigiu apreciabil. Intre lucrarile de sinteza mentionam: Advances in
International Comparative Management - vol. I (1984), vol. II (1986), vol. III (1988), editate de Richard
Farmer si Elton Mc Goaun (ultimul volum); Comparative Management, editata de Raghu Nath; Managing
Cultural Differences, editori Philip R. Harris si Robert T. Moren; Les Differences Culturelles dans le
management, editata de Daniel Bollinger si Geert Hofstede, 21 Leaders for 21Century si Building Cross
Cultural Competence, de Fons Trompenaars s.a. Aceste lucrari marcheaza conturarea principalelor
curente si orientari de management comparat demonstrand convingator viabilitatea teoretica si
utilitatea sa pentru practica sociala si - in primul rand - pentru cea economica.

Se apreciaza ca principalele aspecte ce nu si-au gasit o solutionare adecvata la actualul nivel al

managementului comparat sunt:

● nerezolvarea problemei semantice, de o importanta majora in orice stiinta tanara.Ca urmare, in

prezent, aceiasi termeni au continuturi nationale diferite. De exemplu, termenul cultura se foloseste in
acceptiunile de cadru national, mentalitatea specifica populatiei dintr-o tara, sau mecanismul si
structura unei economii nationale. In aceste conditii, acuratetea abordarilor si eficacitatea comunicarii
pot fi sensibil afectate;

● neglijarea intr-o anumita masura a definirii eficacitatii organizationale, careia trebuie sa-i fie
subordonate problematica si modul de tratare a managementului comparativ. De aici insuficienta
finalitate practica a unei parti apreciabile a cunostintelor si metodologiilor acumulate in acest domeniu;
● existenta unui apreciabil decalaj, dupa unii autori "gap" (prapastie), intre practicile de conducere care
se utilizeaza in cadrul marilor corporatii internationale si cele furnizate de managementul comparat.

Prin prisma celor aratate, se poate formula concluzia ca substantialele progrese inregistrate de
managementul comparat, in scurta sa istorie, se cer continuate si intensificate. Apelarea intr-o masura
crescanda la elementele noi este facilitata de progresele in informatica, psihologie, sociologie,
politologie, matematica, statistica, scientica si celelalte stiinte, cu impact nemijlocit asupra
managementului si practicii sociale.

Obiectivele, continutul si dimensiunile managementului comparat

Pentru orice domeniu, fie teoretic sau aplicativ, precizarea obiectivelor si apoi instrumentalizarea
tuturor demersurilor care urmeaza pe fagasul realizarii lor esentiala. Aceeasi problematica poate fi
tratata in mod cu totul diferit si mai ales cu rezultate sensibil deosebite, in functie de obiectivele avute in
vedere cu prioritate. Ca urmare, este firesc ca specialistii au acordat o atentie majora precizarii
obiectivelor specifice, la a caror realizare serveste managementul comparat.

Intrucat se constata ca exista anumite deosebiri intre specialisti, in continuare prezentam succint doua
din abordarile cele mai raspandite in literatura de specialitate. Potrivit lui William Newman, scopurile
carora este necesar sa slujeasca managementul comparat sunt, in principal urmatoarele:

● sa descopere problemele si tehnicile managerial ce par a avea o valabilitate universala in toate tarile;

● sa identifice conditiile locale din fiecare perimetru national investigat care cer o speciala adaptare a
elementelor de management declarate universale;

● sa asiste directorii corporatiilor multinationale sa inteleaga diferentele dintre atitudinile si practicile de

management din diferite tari, in vederea cresterii rationalitatii si eficacitatii activitatii economice[6].

Richard Farmer o viziune partial diferita asupra scopurilor managementului comparat . In esenta,
acestea sunt:

● sa exploreze relatiile relevante intre mediu si management pentru a determina factorii de mediu care
sunt cei mai importanti intr-o situatie data;

● sa analizeze comportamentele diferite ale personalului in procesele de management din diverse tari;

● sa stabileasca cum se conduce eficient intr-o alta tara;

● sa descopere modalitatile de imbunatatire a performantelor economice care tin de apanajul

managementului.
Luate impreuna, obiectivele prezentate reusesc sa ne ofere o directionare logica si unitara a
demersurilor de management comparat, teoretice si pragmatice. Se acopera in mod armonios atat
latura teoretica, cat si cea aplicativa, premisa de neinlocuit pentru o evolutie corespunzatoare
standardelor ridicate ale stiintei si practicii sociale contemporane.

Pentru a-si putea indeplini obiectivele, managementul comparat este necesar sa se ocupe practic de
toate domeniile care fac obiectul de activitate al managementului. Punctam in continuare principalele
categorii de probleme care nu pot sa lipseasca din sfera sa de investigatii si solutii :

procesele, functiile si principiile managementului;

sistemul de management al firmelor in ansamblul lor;

cultura organizationala;

strategia si politica firmei;

structura organizatorica;

sistemul informational;

sistemul decizional;

metodele, tehnicile si procedurile de management;

intreprinzatorii si cadrele de conducere;

managementul resurselor umane;

eficienta managementului;

Examinarea retrospectiva a problematicii managementului comparat releva mari inegalitati in ceea ce

priveste intensitatea si calitatea abordarilor. Cele mai bune rezultate s-au obtinut in ceea ce priveste
procesele si functiile conducerii, proiectarea si rationalizarea structurilor organizatorice, conducerea
functionala a diverselor domenii de activitate si aspectele comportamentale ale managementului.
Domeniile mentionate corespund, de fapt, cerintelor cele mai stringente ale teoriei si practicii
managementului, in cadrul lor existand si premise gnoseologice si educationale superioare, ca urmare a
acumularii perioadelor precedente.

Indiferent insa de tema, esential este ca tratarea sa prezinte concomitent doua dimensiuni principale. In
primul rand sa aiba un pronuntat continut de management. Intrucat o buna parte din cei ce se ocupa de
management comparat au o formatie de baza psihologica, sociologica, juridica, economica, tehnica etc.,
exista un rareori tendinta ca, in locul situarii pe primul plan a specificitatii managementului, sa se acorde
prioritate aspectelor strans legate de formatia de baza a cercetatorului sau practicianului respectiv. In
practica, exista doua pericole majore: omiterea sau neglijarea unor aspecte majore ale managementului;
substituirea elementelor de baza manageriale cu aspecte sau probleme din alte domenii (psihologice,
sociologice, economice etc.)
Concomitent, abordarile de management comparat prezinta si o puternica dimensiune de mediu
(environmentala). Esenta managementului comparat este investigarea si solutionarea pe baza
multinationala a fenomenelor de management. Ori, prima conditie pentru a operationaliza in fapt
aceasta esenta este permanenta corelare a aspectelor de conducere investigate cu mediul din tara
respectiva si din celelalte contexte nationale considerate. Daca nu se procedeaza astfel - si literatura de
specialitate ofera numeroase exemple in acest sens - , dimensiunea comparativa, specifica acestui
domeniu, va fi insuficient prezenta, lipsindu-l, de fapt, de ceea ce are mai valoros. Deci, esential este sa
se sesizeze, analizeze si lua in considerare relatiile relevante dintre management si contextul cultural
implicat.

W. Newman, Comparative Management: A Ressource for Improving Managerial Adaptability, in

Columbian Journal of World Business", vol. 13, 1978

R. Nath, Comparative Management. A Regional View, Bellinger Publishing Company, Cambridge,

Massachusetts, 1998

E. Miller, Comparative Management Conceptualization: An Assesment, in Advances in International

Comparative Management, vol. I, IAI Press Inc., Greenwich, Conneticut, 1984, p. 77.

O. Nicolescu, Management comparat, Editura Economica, Bucuresti, 2006

E. Miller, Comparative Management Conceptualization: An Assesment, in Advances in International

Comparative Management, vol. I, IAI Press Inc., Greenwich, Conneticut, 1984, p. 77.

W. Newman, Comparative Management: A Ressource for Improving Managerial Adaptability, in

Columbian Journal of World Business", vol. 13, 1978

R. Farmer, Advances in International Comparative Management, JAI Press, Greenwich, Conneticut, vol.
1, 1984, pp. X-XI.

O. Nicolescu, Management comparat, Editura Economica, Bucuresti, 2006, pp. 29