RECONSTRUCŢIA SOLURILOR AFECTATE

DE DEGRADĂRI FIZICE ŞI BIOLOGICE

STUDIU DE CAZ : Implementarea măsurilor manageriale mixte ca

urmare a unei ecoinvenţii la SC AGROVET FARM
S.R.L., cu sediul în Poroschia, jud.Teleorman

1
 Suprafaţa fermei = 1700 ha, în proporţie de 90% arendate. Solul
este greu, cu > 36% argilă şi 3,4 - 3,5% humus.

 Număr puncte bonitare fertilitate: 80 din 100 posibile.

 Factori naturali restrictivi ai producţiei:

 apa,
 variaţiile mari de temperatură,
 fenomene meteorologice atipice ca:
 furtuni,
 grindină,
 alunecări de teren + eroziune,
 stagnarea apei,
 apariţia fenomenelor de gleizare cu crăparea solului
pe timp de secetă, mai ales vara.
2
 Asolamentul cuprinde:

Cereale Floarea soarelui

circa 600 ha circa 300 ha

Rapiţă Mazăre
circa 600 ha circa 200 ha
3
În perioada 1998 - 2004 managementul firmei face eforturi deosebite
pentru mărirea producţiei. S-a luat în studiu cultura de grâu Premium.
S-au folosit soiuri de mare performanţă create în Cîmpia Panonică
precum Capo, Joseph, Balaton şi soiul de grâu dur Auradur.

În ciuda efectuării lucrărilor după toate normele agrotehnice, producţia

de grâu atât la ferma Agrovet cât şi la fermele vecine era cantonată în
medie la 3500 - 3700 kg/ha.

S-a dispus o cercetare exploratorie, efectuată de experţi români şi

străini, cercetători de elită. După 2 ani de cercetări în câmp şi în
laborator, s-a ajuns la identificarea factorilor naturali, dar mai ales
antropici, care blocau creşterea producţiei.

4
 Factori naturali, dar mai ales antropici, care blocau creşterea producţiei:

1. Blocaj pe profilul solului la 30 - 45 cm cauzat de fenomenul denumit hardpan, generat de

lucrarea solului cu plugul la aceeaşi adâncime o perioadă de circa 30 de ani.
Consecinţele blocajului:
1.1 Starea ecologică a solului s-a degradat total.
1.2. Rădăcinile plantelor nu puteau să pătrundă la mai mult de 40 cm. Erau expuse rapid secetei şi
plantele intrau în stres de apă.

2. Apa nu pătrundea în profunzime şi era blocată la nivelul hardpanului. Se întâmplau două

fenomene: apa era pierdută prin evaporare la suprafaţă sau apa se deplasa de-a lungul
pantei, cu sol cu tot, provocând grave pierderi de sol prin eroziune.

3. Însuşirile fizice ale solului erau defectuoase. Raportul apă/aer era deformat de la 25%/25%
la 8%/9%. Prin reducerea apei şi aerului mai ales în stratul arabil şi subarabil, activitatea
productivă a solului era blocată.

4. Lipsea structura solului şi se degrada în ritm susţinut conţinutul de humus din stratul de
suprafaţă (pierderi 1,4% în 5 ani).

5. Lipsa activităţii biologice a solului generată de insuficienţa apei, a aerului şi a materiei

organice necesară descompunătorilor. Cantitatea de microorganisme/ha s-a dovedit a fi
sub 3000 kg/ha (normal > 10.000).

5
Pornind de la aceste deficienţe intitulate generic
Degradarea ecologică totală a solului,
cercetarea a propus un algoritm ecoreconstructiv prezentat
schematic în figura 1 şi care se întinde pe o perioadă de cel
puţin 5 - 6 ani, reproductibil pe orice alte zone similare.

După identificarea problemelor şi pe parcursul elaborării

algoritmului sub conducerea unei echipe româno-austriece, au
fost instruiţi 6 lucrători în ţară şi în străinătate pentru a putea
folosi atât noile tehnologii cât şi utilizarea maşinilor pe care să le
implementeze. Personalul se reduce de la 25 de oameni la 6.

6
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Nivel 1 convenţional Rezultate după primul an:

- Se refac fluxurile pe profil
- Începe refacerea rezervei de apă a
Se scoate plugul, solului
se introduce un - Apa se conservă
scarificator - Rădăcinile pătrund în profunzime
- Producţia creşte cu 800 kg/ha.

Se scoate discul,
continuare
se introduce
inovare gruber tip tiger
Se scoate semănătoarea
continuare clasică, se introduce
semănătoarea cu
inovare
încorporare seminţe şi
îngrăşăminte
Inovare + implementare. C
7
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Efecte:
Nivel 2 - Fluxurile sunt refăcute.
- Creşte cantitatea de humus C.
- Creşte activitatea biologică.
Se lucrează - Se reface aproape complet
numai cu tigerul raportul apă - aer al refacerii
biologice a solului.
- Creşte conţinutul de apă
Se introduce disc greu pentru înmagazinată în sol.
pregătire pat germinativ - Producţia creşte cu circa 950
continuă
kg/ha.
inovarea
Conservare
inovare Se seamănă ca mai sus

inovare Se recoltează cu combine speciale

Se toacă paiele şi se Se lasă paiele

Inovare + implementare. încorporează ca mulci
8
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Efecte:
Nivel 3 - Fluxul este complet refăcut pe profil.
- Apa se conservă integral.
Se reface - Structura devine stabilă.
scarificarea - Creşte cantitatea de humus C.
- Se acumulează materie organică vie
în sol.
- Se reactivează fixarea biologică şi
asociativă a azotului.
- Se mobilizează fosforul şi potasiul
din rezerva solului.
Conservare Tiger + disc + - Indicele ecologic al solului se
inovare gruber apropie de cifra 4.

Materie organică până

la 2000 to/ha

Paie Tulpini rapiţă

9
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Nivel 4
Se reface scarificarea

Tiger + disc + gruber

Materie organică până la 2000 to/ha

Paie Tulpini rapiţă

Se modifică
managementul nutriţiei

Se alcătuieşte bilanţul Dozele de azot se

elementelor nutritive reduc la nivelul
(N.P.K, humus) bilanţului
10
Algoritmul reconstrucţiei solului la ferma AGROVET Farm Alexandria

Nivel 5 Pentru evitarea rezistenţei la boli şi

dăunători.
Se modifică managementul Pentru reducerea presiunii de poluare.
protecţiei plantelor Pentru eliminarea micotoxinelor.

Se trece la tehnologii de
precizie în fermă.
Senzori + GPS

Se continuă introducerea de
materie organică în sol

Se introduce şi consolidează
un nou management al
mentenanţei maşinilor

11
Efecte:
 Producţia de grâu se stabilizează în jur de 6000 kg/ha
 Producţia de mazăre se stabilizează în jur de 4000 kg/ha
 Producţia de rapiţă se stabilizează în jur de 3500 kg/ha
 Producţia de floarea-soarelui se stabilizează în jur de 3000 kg/ha.
 Costurile de producţie au fost reduse cu 40% iar productivitatea muncii a crescut
de 8 ori în 5 ani. Ferma obţine o rată a profitului net de 30%.
 Invesţiile necesare: circa 1,1 mil Euro - amortizabile în 3 ani.
 Nu s-a apelat la proiecte UE.

În etapa următoare se trece la semănatul direct în mirişte sau în mulci pentru că s-a
atins pragul de pregătire biologică a solului care nu mai solicită lucrări convenţionale
sau reduse, ci minimum tillage.

Efect: Reducerea preţului lucrărilor solului de la 250 lei/ha la 41 lei/ha.

Producţia obţinută conţine 16% proteine, fără micotoxine şi fără infecţii cu
amiloenzime obţinându-se un preţ cu 40-50 euro peste preţul standard al pieţii.
12
 Starea solului după implementarea inovaţiei manageriale
- deblocare
- structurare
- acumulare
- biodegradare

apă
8% aer
aer
apă 25%
9%
25%
humus alte
3% organisme
2%
schelet
2% humus C
3%

materie
argilă
minerală humus
+loes +
loes+argilă condensat
schelet
78% 3.8%
41.2%

Starea solului înainte de inovaţie Starea solului după inovaţie

13
 Reflectarea simplificată în nivelul producţiei şi al calităţii ei

kg/ha înainte
kg/ha după diferenta
Cultura de calitate calitate
implementare în plus
implementare
foarte
Grâu 3600 bună 6100 2600
bună
foarte
Rapiţă 2100 bună 3500 1400
bună
foarte
Mazăre 890 satisfăcătoare 4050 3160
bună
Floarea- foarte
1600 satisfăcătoare 3000 1400
soarelui bună

14
 FUNCŢIA DE IMPLEMENTARE A INOVAŢIEI

P = P + p
în care:
P = producţia şi calitatea ei după implementarea inovaţiei
p = producţia înainte de implementarea inovaţiei (vezi tabelul precedent)
p = sporul de producţie adus prin implementarea managerială
a inovaţiei şi invenţiilor.

p = f(x1…xn)
în care:
x = nivelul şi calitatea factorilor de producţie

p = f(x1 + x1) + f[(x1+x1 +….. (xn +xn)]

în care:
x = suplimentul de factori cantitativi şi calitativi obţinuţi prin
inovare
15
 IE

P1 Efecte P
primare

Pe baza acestor ecuaţii au putut fi calculate funcţiile creării

producţiilor după modelul

Z = f (x ,y)
în care:

Z = producţie
x = factor apă
y = factori ecologici antropici + I = IE

16
 Alimente sănătoase, oameni sănătoşi

Producere produse Management special al

Cercetare-dezvoltare-
agricole mentenanţei utilajelor
eco-inovativă
Intervenţii cu
Bactofil
microorganisme
Biovin
(bacterii +
Algoritm Model natural de ciuperci)
specific eco- valorificare superioară a
inovare inputurilor

1. Scarificare 2. Refacere fluxuri 3. Creşterea inputurilor naturale la 4. Reducere azot de sinteză

distrugere hardpan pe profil sol grâu (N, P2O5, K2O) Conservare humus
Reduce N în bilanţ
cu 30-90 kg/ha N

după
înainte Refacerea asociaţiei Materie organică
grâu-azospirillum
(curbă consum,
curbă acumulare azot) Îngrăşăminte
Bilanţul azotului.
verzi
Reconstrucţia optimă a
raportului apă-aer Gunoi grajd,
Reconstrucţia structurii
Reconstrucţia humusului
compost
Reconstrucţia biodiversităţii

Reducerea lucrărilor Monitorizarea Efect final: dublarea producţiei la cereale

asupra solului calităţii solului şi reducerea cu 40% a costurilor

-Scoaterea plugului
-Înlocuire cu gruber (tiger) Microorganisme 8x
Utilaje Râme  30 buc/m2 17
-Reducere tiger Stabilizarea solurilor
Renunţare la plug -Introducere mulch 17
De la un sol bine conservat (a), în care solul nu se deplasează oricât ar ploua, prin neglijenţă,
într-o zonă apropiată (Malu cu Flori) se ajunge la eroziune (b)

Sol neerodat. Sol erodat

O secvenţă pe o prin spălare la
păşune bine suprafaţă şi
întreţinută din ravene la Malu cu
nordul jud. Flori, judeţul
Dâmboviţa Dâmboviţa
(Robescu V.O., (Robescu V.O.,
2009 2009

a b

c Formele de manifestare ale procesului de eroziune:

- Eroziunea prin spălare la suprafața solului,
- Eroziunea de adâncime care după stadiul de dezvoltare se deosebesc următoarele
forme :
Eroziunea se poate exprima
în diferite feluri, ajungând să
creeze răni foarte adânci în Rigolă Ogaş Ravenă Torent
scoarţa pământului, apele
putând transporta până la
100.000 to/an sol fertil din
ecosistemele naturale şi Torentul reprezintă un curs de apă, cu
ADÂNCIME ADÂNCIME ADÂNCIME
antropice ale României. 20-50 cm 50 cm – 2 m 2 -3m debit permanent, având o reţea
hidrografică şi bazin de recepţie propriu şi
care se caracterizează printr-un anumit
(Nijloveanu Daniel, Teză de doctorat, oct.2011) regim hidrologic 34
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 0 Terenul un an înainte de începerea modelării, eroziune cu început de adâncire

35
după Robescu V.O., 2009
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 1 Anul I în care s-a plantat cătină - se instalează şi alte asociaţii vegetale
36
după Robescu V.O., 2009
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 2 Suprafaţa tinde să se ocupe cu vegetaţie; rămân însă rigole şi eroziune continuă
37
după Robescu V.O., 2009
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 3 Se extinde prin drajonare cătina, dar protecţia nu este mai mare de 60%.
Alte asociaţii vegetale sunt prezente. 38
după Robescu V.O., 2009
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 4 Se dezvoltă cătina pe orizontală şi verticală, creşte gradul de protecţie la peste

70%. Rămân suprafeţe de sol neprotejate 39
după Robescu V.O., 2009
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 5 Cătina este bine dezvoltată pe vertical şi orizontal, solul este protejat în
combinaţie cu alte asociaţii vegetale în proporţie de 98%. 40
după Robescu V.O., 2009
 Model managerial biologic de implementare algoritmică a reconstrucţiei ecologice
a dealului Malu cu Flori

Faza 6 Se constată maturizarea modelului biologic şi instalarea durabilităţii protecţiei 100%

41
după Robescu V.O., 2009
 Modelul natural

Prin comparaţie, modelul natural care cuprinde cătină şi specii de Salix, este mult mai slab şi
nu oferă decât o protecţie de 80%.

Stânga: protejat malul Dreapta: neprotejat

42
după Robescu V.O., 2009
 Probleme manageriale privind implantarea modelelor şi modulelor antierozionale

Dificultatea implementării

Dacă ne referim strict la cele trei module antierozionale studiate în nordul bazinului
râului Dâmboviţa, în aprecierea greutăţilor implementării trebuie ţinut cont de următorii
factori:

a) panta terenului

b) starea terenului (solului în momentul deciziei de reconstrucţie ecologică)

c) regimul de precipitaţii şi îndeosebi frecvenţa plilor cu intensitate mare.

d) alţi factori antropogeni, printre care disponibilitatea unei decizii politice şi sociale.

În tabelul următor prezentăm prin note de la 1 la 5 care dintre modulele experimentate

este cel mai potrivit unei situaţii date.

43
Oportunitatea celor trei module de a fi implementate în bazinul superior al râului Dâmboviţa

Panta terenului
> 10 10 - 20 20 - 40 40 - 60 > 60
s1 s2 s3 s1 s2 s3 s1 s2 s3 s2 s3 s3

Modul 1 asociaţie 5 3 - 4 3 - 2 2 1 1-2 1 1

gramineae

Modul 2 asociaţie
5 3 - 5 4 - 3 2 1 2 1 1
gramineae + trifollium

Modul 3 asociaţie
arboriscicole model 5 5 - 5 5 - 5 5 5 5 4 3-4
Hippophae

s1 = sol cu orizont A
s2 = sol cu sub 50% orizont A
s3 = sol fără orizont A şi chiar fără B (rocă mamă)
1 = implementare imposibilă
2 = implementare dificilă
3 = numai parţial
4 = implementare bună
5 = implementare foarte bună
44
Exemple de alunecări de teren, ca formă extrema a manifestării eroziunii

a) Teritoriu
foarte bine
conservat.
Lipsesc
fenomenele
erozionale
şi cu atât
mai puţin
alunecările

b) Grave
alunecări de
teren, cu
distrugerea
căilor de
comunicaţie
pe o
distanţă
mare

45
 Schema managerială de refacere a terenurilor după alunecările de teren

Pentru alcătuirea unor soluţii manageriale de consolidare a terenurilor supuse alunecării este necesară
investigarea fiecărei zone, teritoriu sau areal.

Etapele alcătuirii schemelor, respectiv sistemelor manageriale de refacere pleacă de la:

 investigarea cauzelor, a factorilor care facilitează alunecările de teren

 evaluarea intensităţii riscurilor
 evaluarea pagubelor produse şi a celor care se vor produce

 despăduririle

 lucrări economice şi de investiţii fără calculul riscurilor, respectiv al

Principalii factori impactului de mediu
favorizanţi ai
 lipsa sau alterarea lucrărilor de artă deja existente
alunecărilor de
teren :  modificarea condiţiilor climatice, a schimbării climei li îndeosebi a regimului
de precipitaţii

 cauze naturale: cutremure de pământ, schimbarea fluxurilor subterane de

apă

46
STUDIU DE CAZ

Cazul versantului de nord-vest al municipiului Suceava

Subiectul : De 7 ani grave alunecări de teren în zona Zamca, care face legătura cu zona Şcolii
“Filadelfia” şi cu terasa platoului Scheia.

Risc : Tot arealul este în pericol. În zonă sunt sute de locuinţe şi obiective culturale.

Cauza : Creşterea debitului şi modificarea fluxului apelor subterane din straturile nisipoase
aflate sub un pachet de argilă.

Necesitatea
Foarte mare şi urgentă, pentru că întreg platoul poate pleca la vale cu case şi
intervenţiei :
obiective sociale şi culturale.

Măsuri : Executarea unui proiect concret de către specialişti privind stabilizarea taluzului de
la partea superioară a versantului pentru recâştigarea stabilităţii terenului din aval.

47
prelucrat după ziarul Evenimentul zilei
STUDIU DE CAZ
Cazul versantului de nord-vest al municipiului Suceava
Elemente concrete
ale măsurilor luate :
Durata de efectuare a
investiţiei :
Costuri :
Solicitare legislativă :
 amenajarea a 9 chesoane
 construirea a 2430 de drenuri colectoare
 261 metri de conducte de transport
 261 m.l. de canal deschis pentru transportul apei
 construcţia de geocelule pe o suprafaţă de 8615 m 2
 protecţie prin ranforsare a 2685 m 2
= 26 luni
= 5,7 mil. lei = 1,5 mil. euro
LEGEA SOLULUI
48
prelucrat după ziarul Evenimentul zilei
ELEMPLE ALARMANTE :

În primele 10 luni ale anului 2008, pe raza judeţului Vâlcea s-au produs
alunecări de teren în 18 localităţi. 22 de locuinţe au fost complet distruse şi
alte 8 sunt fisurate.

Managementul reconstrucţiei ecologice a

zonelor afectate de alunecări de teren este
uneori foarte complicat, dificil şi mai ales
scump.

Managementul controlului alunecărilor de

teren constă în primul rând în măsuri
preventive şi numai apoi de combatere.

Distrugeri de locuinţe şi bunuri în

Enumerăm în continuare câteva dintre ele. judeţul Vâlcea în anul 2008,
datorită alunecărilor de teren.

49
 Măsuri de prevenire a alunecărilor de teren

 lucrări tehnice complexe pentru prevenirea surpării galeriilor miniere, a

carierelor exploatărilor de orice fel, dezafectate

 folosirea unor culturi care îmbracă mai bine solul şi previn formarea
crăpăturilor (culturi dese, de preferinţă perene)

 renunţarea la arături, lucrarea solului în plan vertical

 împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, îndeosebi cu plantaţii de nuci

(sistem radicular pivotant)

 controlul periodic al suprafeţelor, acoperirea cu pământ a crăpăturilor

pentru a evita pătrunderea rapidă a apei

 interzicerea defrişării pădurilor silvice, a amplasării de construcţii şi

depozite grele, trasarea de căi de comunicaţii, efectuarea de săpături la baza
versanţilor vulnerabili
50