PRODUCEREA RĂSADURILOR

LA LEGUME
Conf.univ.dr. Viorel ION
Facultatea
F lt t ded Agricultură
A i lt ă
USAMV București
 Importanţa producerii răsadurilor de legume
• Legumele care se cultivă prin răsad sunt: 
• salata, varza, conopida, gulia, tomatele, vinetele, ardeiul, prazul, ceapa de apă, 
ţelina, castraveţii, dovleceii etc.
• Importanţa
p ţ pproducerii de răsaduri:
• economie de sămânţă ‐ exemplu, la tomate:
• 1,2‐1,5 kg sămânţă/ha la înfiinţarea culturii prin semănat direct;
• 250‐300 g sămânţă/ha, prin producerea răsadului.
• extinderea arealului de cultură a speciilor legumicole mai pretenţioase la căldură, 
în zonele mai puţin favorabile;
• obţinerea de producţii extratimpurii şi timpurii, de calitate superioară;
• obţinerea de producţii mai mari la unitatea de suprafaţă, comparativ cu semănatul 
direct;
• scurtarea perioadei de vegetaţie a culturii şi posibilitatea efectuării succesiunilor 
de culturi;
de culturi;
• asigurarea unei densităţi optime a culturii şi folosirea eficientă a terenului;
• asigurarea uniformităţii culturii, chiar de la înfiinţare, prin sortarea materialului pe 
calităţi;
• eşalonarea producţiei, a consumului şi a veniturilor pe o perioadă mai îndelungată.
 Etapele producerii răsadurilor de legume
1. Pregătirea spaţiilor;
2. Pregătirea amestecurilor de pământuri;
3. Semănatul;
4. Repicatul;
5. Lucrările de îngrijire aplicate răsadurilor;
6. Pregătirea răsadurilor pentru plantare.
 1. Pregătirea
g spaţiilor
p ţ
• Producerea răsadurilor se face în:
• Sere;
• Solarii;
• Răsadniţe (tehnice sau biologice).
• Pregătirea serelor şi a solariilor
• Revizuirea şi repararea scheletului serelor şi a solariilor.
• Dezinfecţia
D i f ţi scheletului.
h l t l i
• Lucrarea este obligatorie a fi efectuată înaintea începerii fiecărui ciclul de producere a răsadurilor.
• Se poate executa prin utilizarea de diferite produse, precum:
• Formalină 40 CS 5 %, zeamă bordeleză 3 % în amestec cu Reldan 40 EC 1 %, Dithane M 45 0,4-0,5% etc.
• Menno clean (în concentraţie de 1%) – un produs nou pentru dezinfecţia scheletului construcţiilor cu acţiune asupra
bacteriilor, ciupercilor, virusurilor, pe bază de acid benzoic.
• Dezinfecţia solului.
• Dezinfecţie chimică:
• Se execută după pregătirea terenului, folosind produse de tipul:
• Dazomet 500-600 kg/ha, Nemagon 400-500 kg/ha, Nematin, Ination 500-600 kg/ha,Vydate 20-30 kg/ha, Basamid granule 500
kg/ha, Raisan 51 700 l/ha, Formalină 40 CS 2500-5000 l/ha etc.
• Aceste produse se aplică prin împrăştiere pe sol (dacă sunt granulate sau pulbere) sau se introduc în sol odată cu
semănatul (cu ajutorul semănătorilor special contruite în acest sens).
• După aplicare, se recomandă udarea timp de 10-15 minute pentru produsele solide sau cu 5-7 l/m2 în cazul
produselor
d l lilichide,
hid pentru d
degajarea
j gazului
l i toxic.
i
• Se lasă un timp de pauză în funcţie de produsul folosit, după care solul se mărunţeşte cu freza, pentru eliminarea
gazelor toxice, pătrunderea oxigenului şi refacerea florei microbiene a acestuia.
• La intrarea în seră se instalează dezinfectoare (lădiţe cu rumeguş înmuiat cu soluţie de insectofungicide).
• Dezinfecţie
ţ termică:
• Se execută, în special în sere.
• Este foarte costisitoare, dar este foarte eficientă, deoarece asigură o distrugere aproape totală a buruienilor, agenţilor
patogeni şi dăunătorilor din sol.
• Necesită instalaţii speciale precum şi personal instruit, deoarece se lucrează cu abur şi riscul accidentelor este mare.
• Pregătirea
g răsadniţelor
ţ cu încălzire biologicăg
• Răsadniţele cu încălzire biologică reprezintă spaţiile cele mai puţin costisitoare pentru
producerea răsadurilor.
• Materiale folosite: g
gunoi de cabaline, g
gunoi de bovine, g
gunoi de ovine şi
ş caprine,
p
pleavă, paie, coceni tocaţi, frunze, rumeguş, care se folosesc singure (gunoiul de
cabaline) sau în amestec.
• Pentru evitarea intrării în fermentaţie a gunoiului de grajd, vara trebuie să se menţină uscat.
• Pe timp
ppploioas,, se acoperă
p cu p
polietilenă uzată,, pentru
p a-l feri de umezeală.
• Toamna, se păstrează bine tasat pentru că fiind lipsit de aer, nu va intra în fermentaţie deloc
sau foarte puţin.
• Instalarea răsadniţei:
• Alegerea
Al llocului
l i şii curăţarea
ăţ d zăpadă,
de ă dă gheaţă
h ţă şii resturi
t i vegetale.
t l
• Se aşterne un strat de paie sau de coceni de cca. 5 cm grosime, care are rol izolator şi face
ca gunoiul de grajd să nu fie în contact direct cu solul rece.
• Aşezarea gunoiului de grajd în platforme de preîncălzire, cu lăţimea de 1,5-2,0 m, și înălţimea
de circa 11,55mm, iar lungimea variabilă în funcţie de cantitatea de material
material.
• Gunoiul de grajd se transportă din platforme unde a început să fumege şi se aşează în
straturi succesive de cca. 20 cm grosime şi se tasează moderat, prin batere cu furca:
• În lunile ianuarie–februarie, grosimea stratului este de 70-80 cm, iar în martie, grosimea este de
40-50
40 50 cm;
• Speciile termofile: tomate, ardei, vinete au nevoie de un strat mai gros de biocombustibil
comparativ cu varza, salata, care sunt mai puţin pretenţioase la temperatură.
• Aşezarea tocurile de răsadniţe, cap la cap, câte 2-6, astfel încât se ajunge la o răsadniţă cu
lungimea
g între 8-24 m.
• Orientarea răsadniţelor cu o pantă se face pe direcţia E-V cu uşoară înclinare spre sud, pentru a
se realiza o mai bună captare a luminii solare şi a căldurii.
• Imediat după aşezarea tocurilor, acestea se curăţă la partea superioară, se aşează ferestrele şi
se acoperă cu rogojini, coceni, polietilenă în scopul menţinerii căldurii degajate de biocombustibil.
• Introducerea amestecului de pământ în care se seamănă sau se repică
răsadurile.
• După cca. 5-6 zile de la instalarea răsadniţei, biocombustibilul se tasează prin
călcare în mod cât mai uniform
călcare, uniform, astfel încât acesta să ajungă la partea inferioară a
tocului.
• Se introduce amestecul de pământ format din 50% mraniţă, 30% pământ de ţelină şi
20% nisipp într-un strat g
gros de:
• 8-10 cm atunci când în răsadniţă se face semănatul des urmat de repicarea răsadurilor ;
• 15-20 cm atunci când semănatul se execută rar şi răsadurile nu se mai repică.
• Răsadniţa se acoperă cu ramele de răsadniţă, cu rogojini timp de 4-5 zile, timp în
care se realizează încălzirea amestecului.

• Pentru p producerea răsadurilor se folosesc şşi răsadniţele ţ cu două p pante.

• De obicei, acestea sunt îngropate şi dotate cu instalaţie de încălzire cu apă caldă.
• Pot fi folosi şi răsadniţele îngropate cu două pante, cu încălzire biologică.
• În interiorul răsadniţei, se fac şanţuri de 40-50 cm, în care se pune biocombustibil în straturi
succesive, până la umplerea lor.
• Se acoperă cu ferestrele şi alte materiale ca rogojini, coceni, folie de polietilenă.
• Aceaste răsadniţe se orientează pe direcţia N-S, având o pantă către vest şi una către est.
2. Pregătirea
g amestecurilor de pământuri
p
• Materialele folosite la pregătirea amestecurilor:
• Materiale organice: mraniţă, turbă, pământ de ţelină, pământ de grădină, pământ de frunze, pământ de
rumeguş, compost, paie etc.
• Materiale anorganice: nisipl, perlit, vermiculit, poliuretan, polistiren expandat etc.

• La stabilirea rețetelor pentru stratul nutritiv se ține seama de specie, de modul de folosire (pentru
semănat sau p
pentru repicat)
p ) șși de p
posibilitățile
ț de p
procurare.
• Pentru legumele solanacee se poate pregăti un amestec format din două părți mraniță, o parte pământ de
țelină și jumătate de parte nisip.
• Pentru legumele vărzoase se poate pregăti un amestec format din două părți pământ de țelină, o parte
mraniță și o jumătate de parte nisip
nisip.
• Pentru confecționarea cuburilor nutritive se recomandă pregătirea unui substrat format din 40%
turbă, 30% mraniță, 20% pământ de țelină și 10% nisip.
• Amestecurile se pregătesc cu 2-3 luni înainte de folosire,
folosire pe timp uscat
uscat, din materiale mărunţite
mărunţite,
cernute şi dezinfectate.
• Substratul preparat se depozitează ferit de umezeală în șoproane și magazii sau, cel puțin,
acoperit cu folii de polietilenă.
• Înainte de a fi folosit, substratul trebuie dezinfectat:
• Dezinfecția se realizează pe cale termică sau chimică, în funcție de posibilități și de gradul de infestare.

• Dezinfecția se face așezând substratul în straturi de 40

40-50
50 cm grosime, după care se dezinfectează cu aburi
sau cu diferite substanțe chimice (formalină, sulfat de cupru, dazomet, basamid, nemagon etc.).
• Introducerea substratului în diferitele spații se face cu 3-4 zile înainte de semănat sau repicat
pentru a se încălzi.
 Dezinfecţia amestecurilor de pământ

Agentul Doza Timp de Timp de Spectru de acţiune

dezinfectant acţiune pauză
Ab
Abur 80-90°C
80 90°C 1 orăă 7 zile
ile General
Ge e l
Dozomet, 200-250 mg/m3 7 zile 21 zile General
Basamid
Vapan
p 400-500 ml/m3 7 zile 21 zile General
Onetion
Formalină 2 l/m3 2 zile 7 zile Fungicid, bactericid
Vydate 10 G 120-125 g/m3 - - Insecticid,
nematocid
Captadin 0,5 -1,0 kg/m3 - 4 zile Fungicid
Sulfat de cupru 2 %, 30l/m3 - 3-4 zile Fungicid
 3 Semănatul
3.

• Condiții pe care trebuie să le îndeplinească semințele:

• Seminţele trebuie:
• să corespundă soiului dorit;
• să fie curate (să aibă puritate fizică mare);
• să încolţească într-un procent cât mai ridicat şi într-un timp cât mai scurt (să
aibă o germinaţie ridicată).
• Dintre lucrările de p
pregătire
g a seminţelor,
ţ , la îndemâna cultivatorilor de
legume sunt:
• dezinfecţia seminţelor;
• umectarea;
• î
încolţirea
li f
forţată;
ă
• călirea seminţelor.
• Dezinfecţia se poate face:
• cu diferite produse chimice:
• Sulfatul de cupru (piatra vânătă) este substanţa cea mai des folosită.
• Seminţele se pun în săculeţi de pânză rară şi se introduc în soluţia de sulfat de cupru, unde se ţin
timp de 10 minte.
• După tratare,
tratare seminţele se scot din săculeţi şi se zvântă
zvântă, fără să se spele
spele.
• cu ajutorul căldurii.
• Metode de semănat:
• Semănat pe strat nutritiv;

• Semănat în lădiţe;

• Semănat în ghivece de diferite tipuri (din material plastic, din hârtie, turbă);

• Semănat în palete alveolare.

• Semănatul pe strat nutritiv – atunci când se produce un număr mare de răsaduri.

• Se pregătește un strat nutritiv afânat, bine mărunțit și nivelat, alcătuit dintr-un amestec nutritiv nu prea
bogat în elemente nutritive, format din mraniță, pământ de grădină și nisip, gros de 7-10 cm.
• Semințele se distribuie:

• prin împrăștiere, cu condiția asigurării unei distribuiri uniforme a acestora;

• în rânduri, fiind necesară marcarea rândurilor cu o riglă prevăzută cu o muchie ascuțită sau un grătar format
din mai multe rigle distanțate în funcție de distanța între rânduri care este de 5 cm
cm, iar pe rând semințele se
distribuie la 1-2 cm.
• După semănat, semințele se acoperă cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut,
repartizat uniform care se tasează cu un tăvălug manual pentru a asigura un contact bun între semințe și
stratul nutritiv
nutritiv.
• Semănatura se udă cu apă la temperatura mediului ambiant și se acoperă cu rogojini sau folie de
polietilenă pentru menținerea umidității la nivelul semințelor pe tot parcursul germinării semințelor.
• Când p
plantele încep
p să răsară,, se înlătură materialele de acoperire
p p
pentru a beneficia de lumina de care
au nevoie.
• Semănatul în lădiţe
ţ
• Este practicat în multe gospodării individuale.
• Se pot folosi orice fel de lădiţe, fie din lemn, fie din material plastic.
• Cel mai des folosite sunt lădiţele de 40 cm lungime, 30 cm lăţime şi 8 cm înălţime a
pereţilor.
• Lădiţele
ţ pentru
p semănat se pregătesc
p g astfel:
• Pe rosturile dintre scândurile ce alcătuiesc fundul lădiţelor se pun cioburi de sticlă sau
spărturi de ghivece din ceramică, cu mici distanţe între ele.
• Deasupra,
Deasupra se recomandă să se pună un strat de cca.
cca 1 cm grosime nisip
nisip.
• Lădiţele se umplu apoi cu un amestec de pământ care se bătătoreşte usor.

• Semănatul se face astfel:

• Seminţele se seamănă prin împrăştiere sau în rânduri;
• Se acoperă cu pământ foarte bine mărunţit;
• Se
S tasează
t ă uşor șii se udă
dă fin.
fi
• După semănat şi udat, se recomandă acoperirea suprafeţei semănate cu o
folie de polietilenă sau cu hârtie pentru păstrarea umidităţii în sol.
• Hârtia şi, mai ales, folia de polietilenă trebuie ridicate zilnic pentru aerisire.
Acestea se ţin până încep să răsară plantele.
• Semănatului
S ă t l i înî ghivece
hi
• Pentru semănat se folosesc ghivece de diferite capacitaţi, din lemn sau
plastic.
plastic
• În mod obligatoriu, ghivecele au orificii la bază pentru scurgerea
surplusului de apă.

• Semănatul în palete alveolare

• Se practică la producerea răsadurilor pe scară industrială, pe un
flux tehnologic complet.
• Paletele sunt de diferite mărimi, alegerea fiind condiţionată de
răsadurile care se produc şi vârsta acestora.
• Semănatul se face mecanizat cu maşini de semănat care asigură
umplerea paletelor cu substrat, nivelarea, marcarea, semănatul
propriu-zis,
propriu zis, acoperirea semănăturii şi udarea cu apă la
temperatura mediului ambiant.
Recipiente
p în care se poate
p realiza semănatul legumelor
g
• Până la răsărirea plăntuţelor, lădiţele pot fi suprapue,
seminţele neavând nevoie de lumină pentru a răsări
răsări.
• Când apar primii colţi, lădiţele se descoperă şi se expun la lumină.
• Dacă semănatul seminţelor are loc în solarii încălzite,
atunci peste semănătură se pun rogojini, care se scot
imediat ce plăntuţele au răsărit.
• În practică, există uneori tendinţa de a se ţine rogojinile pe răsaduri
dimineaţa până târziu, sau chiar toată ziua, în ideea păstrării căldurii,
lucru foarte dăunător pentru plăntuţe, doarece le provoacă alungirea
din cauza lipsei luminii.
• Când răsadurile sunt mici şi timpul este rece, udatul se face
rar şi numai cu apă călduţă, în cantitate mică.
 4 Repicatul
4.
• Răsadurile se repică obligatoriu, respectiv tinerele plăntuţe se
transplantează din semănătura deasă la distanţe mai mari.mari
• Repicatul se realizează atunci când cotiledoanele (adică primele
frunzuliţe apărute) au o poziţie orizontală şi au apărut şi primele
frunze adevărate.
• Acest lucru se întâmplă, de obicei, la cca. 8-10 zile de la răsărire.
• Tehnica repicatului:
• Cu o zi înainte de repicat, semănătura se udă, pentru ca scoaterea
răsadurilor să se facă uşor şi să se evite ruperea rădăcinilor;
• Scoatea răsadurilor se face cu o şipcă de lemn, lemn acestea smulgându-se
smulgându se în
grup şi transportându-se la locul de repicat;
• Cu un plantator de grosimea unui creion sau cu degetul, se face o gropiţă,
se introduce răsadul şi se strânge apoi pământul la rădăcina răsadului
răsadului.
• Când plantele au 4-5 frunze adevărate începe călirea lor, progresiv, prin
aerisire, irigare moderată, descoperirea răsadniţelor (mai întâi câteva ore
în cursul zilei
zilei, iar cu 5-6
5 6 zile înainte de plantare se face o descoperire
completă).
• Metode de repicat
• Repicatul pe strat nutritiv
• Se recomandă pentru culturile de vară.
• Stratul
S nutritiv se pregăteşte la fel
f ca şi pentru semănat, cu deosebirea că grosimea
acestuia este de 15-18 cm.
• Repicatul pe pat nutritiv
• Se
S practică
ti ă după
d ă aceeaşii ttehnică
h i ă ca repicatul
i t l îîn strat
t t nutritiv.
t iti
• Deosebirea între aceste două metode de repicare este faptul că, distanţa dintre rânduri este
întotdeauna egală cu distanţa între plante pe rând:
• tomate 10/10 cm, ardei, vinete 8/8, varză, conopidă, gulie 6/6 cm, salată, ţelină 5/5 cm etc.

• Repicatul în diferite tipuri de ghivece

• Se recomandă pentru culturile forţate, protejate şi timpurii în câmp.
• Este metoda cea mai avantajoasă,j , deoarece la plantare,
p , procentul
p de prindere
p al
răsadurilor este aproape de 100%.
• Ghivecele pot fi din:
• material plastic;
• hârtie;
• turbă;
• ghivecele nutritive (cuburile nutritive)

• Repicatul în palete alveolare

• Paletele alveolare sunt de diferite forme şi mărimi, iar alegerea se face în funcţie de specie
şi de vârsta răsadului.
Repicat în găleţi

Repicat în lădiţe

Repicat
p în cuburi
 5. Lucrările de îngrijire aplicate răsadurilor
• Controlul semănăturilor
• Se face zilnic, urmărind dacă stratul de amestec este reavăn sau dacă se semnalează pagube provocate de
şoareci, coropişniţe.
ş pş ţ
• Se urmăreşte nivelul temperaturii în perioada răsăririi plantelor, pentru a se ridica folia de polietilenă sau altele
materiale cu care a fost acoperită semănătura.
• Dacă pământul din răsadniță tinde să se usuce, se udă uşor cu apă călduţă.
• Nu trebuie să fie nici prea multă umezeală, deoarece răsadurile se alungesc prea mult, se îmbolnăvesc şi cad.

• Combaterea bolilor şi a dăunătorilor

• Este absolut necesară, deoarece în spaţiile în care se produc răsadurile se crează condiţii foarte bune pentru
apariţia dăunătorilor şi dezvoltare agenţilor patogeni.
• Dacă apar coropișnițe, se îngroapă la 2-3 cm din loc în loc momeli.
• Combaterea coropişnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reţetă: se fierb 15 minute 100 g boabe de grâu; după răcire se
amestecă cu 5 g insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) şi 1 g untdelemn.

• Plivitul
• Se execută ori de câte ori este nevoie, pe măsură ce apar buruienile.

• Tratamentul cu substanţe bioactive

• Se aplică preventiv asupra răsadurilor care prezintă un ritm accelerat de creştere, în vederea prevenirii alungirii
(tomate) sau pentru stimularea schimbării raportului între florile femele şi cele mascule (cucurbitacee).
• Cel mai folosit produs este Cycoganul la producerea răsadurilor de tomate, aplicat prin stropire de două ori, în
concentraţie de 0,1-0,15
0,1 0,15 %.
• Momentul aplicării este când răsadul se află în faza de 3-4 frunze şi 6-8 frunze, în scopul prevenirii alungirii.

• Călirea răsadurilor
• Se face cu scopul obișnuirii răsadurilor cu condițiile climatice mai aspre, la plantarea în câmp.
• Pentru aceasta,
aceasta cu 1010-15
15 zile înainte de plantare se ridică geamurile,
geamurile la început numai ziua
ziua, apoi și noaptea.
noaptea
• Udatul în acest timp se reduce la minim sau se suprimă total.
 6 Pregătirea răsadurilor pentru plantare
6.
• Un răsad de calitate trebuie să prezinte următoarele însuşiri: 
• să fie normal dezvoltat;
să fie normal dezvoltat;
• să aibă rădăcini bine dezvoltate şi sănătoase;
• tulpinile să fie scurte, nealungite;
• frunzele să fie de culoare verde închis; 
• să fie sănătos, fără urme de înnegrire la colet, fără pete pe frunze şi tulpină. 

• Vârsta răsadului influenţează mult calitatea, vârsta optimă pentru diferite specii, 
calculată de la răsărire la plantare este următoarea:
calculată de la răsărire la plantare este următoarea: 
• 45‐50 zile la tomate, ardei, vinete, ţelină; 
• 40‐45 zile la varză timpurie, gulii şi conopidă timpurie; 
• 30‐35 zile la salată, castraveţi, pepeni, dovlecei.

• La plantarea răsadurilor la locul definitiv trebuie să se respecte următoarele trei 
reguli :
• Udarea 
Udarea – răsadurile se udă bine cu o zi înainte de plantare, pentru a fi scoase cu uşurinţă 
răsadurile se udă bine cu o zi înainte de plantare, pentru a fi scoase cu uşurinţă
din pământ, iar pământul să rămână aderent pe rădăcini;
• Fasonarea – se fasonează atât rădăcina, cât şi limbul frunzuliţelor, îndepărtându‐se ½ din 
lungimea acestora;
• Mocirlirea –
Mocirlirea se mocirlesc rădăcinile într‐o pastă de pământ, care trebuie să aibă consistenţa 
se mocirlesc rădăcinile într o pastă de pământ care trebuie să aibă consistenţa
smântânii, asigurându‐se astfel un bun contact între rădăcini şi sol.