Cultura tutunului

Tutunul este cultivat pentru frunzele sale utilizate in obtinerea produselor de fumat si prizat: tigarete, tutun de pipa, tigari de foi, tutun pentru prizat, tutun pentru mestecat. Compozitia chimica a frunzelor este determinata de calitatea produselor, fiind influentata de insusirile soiului, de factori de mediu (clima si sol), varsta plantei, pozitia frunzei pe tulpinasi poate fi imbunatatita pe diferite cai.
Cerintele tutunului fata de clima si sol.

Cerintele fata de caldura ale tutunului sunt mari.Tutunul este o planta termofila, care isi petrece o mare parte din perioada de vegetatie in spatii protejate (rasadnita, tunel, solar, sera).Samanta germineaza la minimum 1 grade Celsius, temperatura optima de crestere a plantelor este de ! grade Celsius, temperaturile de 1"#1! grade Celsius inrautatesc calitatea tutunului.$aca rasadul a fost corespunzator %calit% inainte de plantare plantele mici suporta, pentru o perioada scurta de timp #1..# grade Celsius. &n climatul cald si secetos se reduc dimensiunile frunzelor, dar se obtine tutun cu aroma e'celenta, in timp ce in climat rece, cu precipitatii abundente, se formeaza frunze cu tesuturi grosiere, lipsite de aroma, bogate in nicotina. Cerintele fata de apa a tutunului sunt e'trem de ridicate.$aca umiditatea este in e'ces, productia scade cantitativ si calitativ, se prelungeste perioada de vegetatie si se sensibilizeaza plantele la boli.&n schimb daca umiditatea este prea scazuta frunzele raman mici si groase, combustibilitatea lor scade, numarul de (runze este mic, inflorirea tarzie.

)umina influenteaza productia si calitatea tutunului, prin dezvoltarea unor frunze fine, subtiri, elastic si rezistente, asa cum se cere tipului pentru tigari de foi la lumina mai redusa. *anturile puternice nu sunt favorabile tutunului, deoarece ele pot provoaca ruperea plantelor, deteriorarea frunzelor si inrautatirea conditiilor pentru uscatul la soare.*anturile moderate care primenesc continuu atmosfera si o mentin mai uscata,creeaza conditii mai putin favorabile pentru dezvoltarea bolilor criptogamice. Solul are o importanta deosebita pentru productia si calitatea tutunului.Sunt favorabile solurile usoare si lutoase, calde, permeabile cu p+#ul cuprins intre",,#!,-.

Tehnologia de cultivare a tutunului.

Rotatia culturii.

Tutunul suporta monocultura mai multi ani fara sa se inregistreze fenomenul de .oboseala% a solului, dar se distruge structura solului si se inmultesc parazitii specifici (viroze, daunatori, boli)./e terenuri proaspat defrisate, dupa o pajiste destelinita sau dupa o planta perena, tutunul se poate cultiva #- anila rand, intrucat aceste suprafete sunt fertile si libere de paraziti specifici.&n aceste conditii se obtin rezultate bune la soiurile de tutun pentru tigari de foi. 0legerea plantei premergatoare se face in functie de tipul de tutun cultivat: pentru soiurile din tipul oriental, semioriental, si *irginia, cultivate pentru tigarete superioare, cele mai bune premergatoare sunt: graul, orzul, ovazul. (ertilizarea cu macroelemente cum ar fi: 1, /, 2, 3g, Ca, microelementele 4, Cl, 3n, (e, 3o, si ingrasaminte organice constitue un mijloc important de sporire a productiei si de imbunatatirea calitatii frunzelor.

Tutunul are cerinte mari fata de elementele fertilizante atat cantitativ, cat si a raportului dintre ele, in functie de tipul si soiul cultivat, de sol, precum si de zona ecologica de cultura.)a o productie de 1.555 6g frunze uscate tutunul consuma !7,7 6g 1, 1",- 6g / 87, 1 ,, 6g 2 8 si 15, 6g Ca8. )ucrarile solului trebuie efectuate cu mare atentie.Solul trebuie sa fie bine afanat, maruntit corespunzator, pentru a acumula si pastra umiditatea si pentru a se combate buruenile.0raturile efectuate la # 7 cm adancime sunt cele mai efeciente. &n primavara aratura se lucreaza cu grapa cat mai timpuriu, apoi terenul se mentine curat de burueni cu ajutorul cultivatorului urmat de grapa.$aca solul s#a tasat prea mult in timpul iernii, se e'ecuta o aratura superficiala cu plugul fara cormana, urmat de grapa.Se efectueaza 1#- afanari pana la plantare si se evita pulverizarea solului, adancimea de afanat este de 15#1 cm.
Producerea si plantarea rasadului.

Tutunul nu se seamana direct in camp, deoarece are o mare sensibilitate la temperaturile joase.9erminatia lui la cel putin 1 grade Celsius si o perioada de vegetatie relativ de lunga determina ca tutunul sa se insamanteze sis a creasca o anumita perioada de timp in rasadnite.$upa ce vremea s#a incalzit si a trecut pericolul ingheturilor tarzii de primavara, rasadurile se transplanteaza in camp in terenul bine pregatit. Cele mai indicate rasadnite pentru producerea plantelor de tutun sunt rasadnitele incalzite cu biocombustubili (gunoi de grajd proaspat).&n afara de rasadnitele calde rasadul se mai poate obtine in sere, solarii incalzite sau neaincalzite, in rasadnite semicalde si in tenele sau brazde reci. :poca de semanat se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se obtine in ,5#,7 de zile de la data

semanatului si ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 17 mai. )a desimea de semanat trebuie sa se asigure 555# 755 de fire;mp, iar semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se amesteca bine cu nisip uscat (16g nisip pentru " mp de rasadnita). 0dancimea de semanat in rasadnita este de -#, mm, dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se acopera, imprastiind deasupra mranita, care apoi se preseaza cu o scandura pentru a pune cat mai bine samanta in contact cu pamantul, norma de samanta este de 5,,#5," g;mp de rasadnita. &ngrijirea rasadurilor consta din: asigurarea si reglarea temperaturii in rasadnite, aerisirea, udarea, combaterea buruenilor, rarirea, fertilizarea suplimentara, combaterea bolilor si daunatorilor, calitul. 0sigurarea si reglarea temperaturii in rasadnite se face cu scopul bunei germinari a semintelor si a rasaririi plantelor.pana la rasarire este necesara o temperature de -5#grade Celsius, iar dupa rasarire temperatura se pastreaza intre 1<# 7 grade Celsius. &n perioada germinarii semintelor aerisirea se face numai la orele amiezii, in situatia cand temperatura este prea ridicata./e masura ce creste rasadul, aerisirea se face mai des, in prima perioada de crestere ramele se ridica pe suporti la o inaltime de 7#" cm, o perioada scurta in timpul amiezii, apoi ramele se ridica la 5#-5 cm deasupra tocului, mentinandu#se ridicate tot timpul zilei.$upa faza de urechiuse rasadnitele se tin descoperite pe timp calduros, toata ziua si se acopera numai noaptea sau cand timpul este rece si ploios.Serele,solariile si tunelele se aerisesc mai intens.

=darea rasadului este foarte importanta, avand scop de mentinerea unei umiditati moderate in stratul superficial al patului germinativ.)a inceput rasadurile se uda mai des, cu cantitati de apa mai mici, apoi mai rar dar cu norme mai mari de udare. Combaterea buruenilor se face prin pliviri sau cu erbicide./rimul plivit are loc cand plantele au rasarit si buruenile depasesc ca dimensiune tutunul si se efectueaza dup ace s#a udat bine cu apa./livit se e'ecuta ori de cate ori este nevoie. :rbicidarea se face preemergent, inainte de plantare, cu $ual 9old >"5 :C sau Stomp --5 :C, pe sol uscat, la -#7 cm adancime.
Plantarea tutunului.

?asadul de tutun pentru plantare, fara a se scutura de pamant, se aseaza in cutii si se acopera cu o panza uda, transportandu#se in camp la locul de plantare./lantatul se face in orele de dimineata si dupa amiaza, iar daca este innorat,plantatul se face pe parcursul intregii zile.:poca plantarii se stabileste in functie de conditiile climatic ale zonei si perioada de vegetatie a soiurilor./entru toate soiurile si in toate zonele, plantarea intre 1 si 15 mai a realizat cele mai mari productii.&ntarzierea plantarii peste data de 7 mai determina scaderi de productie deosebit de mari. $ensitatea plantatului are o importanta mare pentru realizarea unor productii mari si de calitate. Tehnica plantarii tutunului este similara cu aceea a plantarii rasadurilor de legume.Terenul se marcheaza la distante stabilite intre randuri si pe rand, dupa care se practica in sol un orificiu cu plantatorul, in care se toarna o cantitate de apa stabilita anterior.$upa ce apa este absorbita, se introduce cu grija rasadul in pamant la nivelul coletului, astfel ca radacinile sa fie repartizate cat mai uniform.Se strange pamantul langa rasad cu plantatorul,facand o

miscare de jos in sus si din afara spre rasad.Se aduna langa rasad un strat de pamant maruntit si uscat pentru a impiedica formarea crustei la suprafata. /lantarea mecanizata a tutunului se poate face cu masina de plantat rasad 3?/#7 in agregat cu tractorul )#,55. )ucrarile de ingrijire consta din: completarea golurilor, combaterea buruenilor, combaterea bolilor si daunatorilor, politul, carnitul, copilitul, recepatul si irigarea. Completarea golurilor se realizeaza fara intarziere, la -#, zile de la plantare, altfel plantele cu care s#au completat golurile raman in urma cu dezvoltarea, sunt debilitate, constituind in timpul perioadei de vegetatie subrastraturi de infectie pentru diferite boli./entru completarea golurilor sunt utilizate celr mai bune rasaduri. /rima prasila se efectueaza la !#< zile de la plantare, dupa ce s#au prins plantele, la adancimea de "#< cm pentru afanarea solului si distrugerea buruenilor.=rmeaza #- prasile la interval de 15#17 zile, in functie de precipitatiile cazute si de gradul de imburuenare. 3usuroitul sau bilonatul, cand plantele au 5#-5 cm inaltime, ajuta la formarea radacinilor adventives, marind rezistenta la caderea plantelor. /olitul consta din inlaturarea frunzelor de la baza, care se dezvolta in conditii necorespunzatoare de lumina si hrana, sunt lovite in timpul lucrarilor de ingrijire sau murdarite cu pamant din cauza picaturilor de ploaie.0ceste frunze nu prezinta importanta industriala, constituind mediu favorabil de infectie pentru celelalte frunze.)a soiurile cu (runze mari se inlatura #- frunze, iar la cele cu frunze mici ,#7 frunze (pana la inaltimea de 5 cm la pamant)./olitul se face dupa prasila a treia, manuala. Carnitul este operatiunea de inlaturare a inflorescentelor plantei de tutun, care se efectueaza mai timpuriu sau mai tarziu, impreuna cu un numar de frunze, mai mare sau mai mic, in scopul cresterii productiei

de frunze si calitatii acestora.Se e'ecuta in functie de soi, fertilitatea solului si conditiile meteorologice./e soluri cu fertilitate mai scazuta suprimarea inflorescentei se face de timpuriu (chiar de la imbobocire) si mai .adanc%, adica cu un numar mai mare de frunze./e soluri cu fertilitate ridicata carnitul se face mai tarziu si mai inalt (mai sus), adica cu un numar mai mic de frunze. Copilitul (inlaturarea lastarilor) este o lucrare necesara la toate soiurile de tutun la s#a aplicat carnitul, deoarece, in urma acestei operatiuni se dezvolta copili la subsuara frunzelor, mai mult sau mai putin vigurosi.0cesti copili produc frunze mici de calitate inferioara si trebuie inlaturati cand au "#15 cm lungime, respecatandu#se operatiunea de #- ori.&nlaturarea copililor dimineata si seara, cand sunt mai turgescenti, se face cu mai multa usurinta.Copili au importanta cand trebuie regerata o cultura de tutun afectata de grindina. ?ecepatul./lantele afectate de grindina se reteaza la cel de#al doilea interned de la suprafata solului.$in portiunea de tulpina ramasa pornesc mai multi copili, dintre care se alege unul singur, care continua cresterea plantei obtinandu#se o oarecare productie de frunze. &rigarea tutunului. /e solurile nisipoase se iriga de "#< ori in functie de precipitatiile inregistrate, prima udare se aplica inainte de plantare, a doua udare dupa ce plantele s#au prins, adica s# au inradacinat si au pornit in crestere./ana la inflorire, se mai uda de #- ori, iar dupa inflorire de #- ori.1ormele de udare sunt de 55#-55 m-;ha. ?ecoltarea frunzelor de tutun se efectueaza la maturitate tehnica, adica atunci cand frunzele au ajuns la dezvoltarea

ma'ima si au cel mai ridicat continut de substante organice si minerale.3aturarea frunzelor se face treptat si recoltarea este esalonata, inregistrandu#se o diferenta de 5# - de zile intre maturarea frunzelor de la baza si a celor din varful plantei.3aturarea tehnica a frunzelor se evidentiaza, din punct de vedere morfologic, prin culoarea verde mai deschisa a lor, prin pierderea luciului, aparitia de pete galbuie spre varf si pe margini, caderea perisorilor, rasfrangerea marginilor limbului, suprafata limbului lipicioasa si uneori basicarea acestuia.)a maturitate tehnica frunzele, se rup cu usurinta de tulpina. Soiurile de tutun pentru tigarete se recolteaza intr#un stadiu mai avansat de maturitate, asigurandu#se frunze elastice si rezistente, de culoare mai deschisa.?ecoltarea soiurilor cu frunze mari, pentru tigarete, se face cand o treime din suprafata limbului foliar s#a ingalbenit. ?ecoltarea se desfasoara in conditii optime numai dupa ce se evapora roua de pe plante, in mai multe etape (7#"), la interval de "#! zile.)a o singura recoltare se deprind de pe planta #! frunze. ?ecoltarea se poate realiza in doua moduri: manual si mecanizat. ?ecoltarea manuala se efectueaza rupand frunza cu frunza in directia lateral si in jos, pentru a nu vatama tulpina.(runzele sunt lasate la marginea lanului pentru cateva ore, pentru o usoara vestejire, apoi se incarca in cosuri sau lazi, cu petiolul catre pereti si se transporta la platformele de depozitare. ?ecoltarea mecanizata se realizeaza cu masini, care lasa un numar de >#15 frunze pe planta, care se matureaza mai uniform si pot fi recoltate la o singura trecere, tulpinile fiind tocate si incorporate in sol.

Insiratul, dospirea si uscarea frunzelor.

$upa recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operatiuni fizice si biochimice care determina calitatea fumativa. &nsiratul frunzelor consta in introducerea manuala sau mecanizata a unor sarme sau sfori prin nervurile lor.Cu ocazia insirarii frunzelor se sorteaza dupa marime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau daunatori.(runzele se sorteaza in: mari, mijlocii si mici iar cele atacate de boli si daunatori se insira separat. &nsiratul pe sfoara sau pe sarma manual, se face cu ajutorul unui ac special numit andrea, iar mecanizat cu ajutorul unei masini de insirat, care lucreaza pe principiul masinii de cusut.)ungimea sforilor sau a sarmelor este de , m, din care -,7 m, prezinta lungimea de insirare, iar 5,7 m, partea cu care sirele se leaga pe suporturi.(runzele mari se insira fata la fata lasand circa 1 cm intre nervure pentru aerarea cat mai buna, iar frunzele mici se insira cu fata la partea dorsala.0stfel pregatite frunzele incep procesul de dospire (fermentarea in verde) si de uscare. $ospirea (fermentarea in verde) reprezinta un comple' de procese si reactii din frunzele de tutun care determina ingalbenirea si imbunatatirea calitatii.(actori care determina transformarile sunt: temperatura si umiditatea. Temperatura optima in timpul dospirii este cuprinsa intre 7# -" de grade Celsius iar umiditatea relative a aerului intre !7#<7 @. $urata procesului de dospire este de #, zile la soiurile pentru tigarete superioare si ajunge la 1 zile la soiurile de tipul pentru tigari de foi in functie de gradul de maturitate, temperatura si umiditate.&n timpul procesului de dospire frunzele isi continua

procesele de respiratie si transpiratie.)a sfarsitul dospirii frunzele sunt de culoare galbena urmand fi'area acestei culori la soiurile pentru tigarete sau transformarea culorii in maro la soiurile pentru tigari de foi.)a capatul acestui proces frunzele mai contin ,5#75 @ apa, care rebuie eliminate cat mai repede. =scarea frunzelor dupa dospire asigura fi'area culorii si eliminarea apei, prevenind procesele de alterare./rin uscare umiditatea in frunze trebuie sa scada la 5# 7 @.Se practica uscarea pe cale naturala si uscarea cu ajutorul caldurii artificial.Tutunul destinat pentru pipa sau tigari de foi se usuca la umbra, sub actiunea curentilor de aer, intr#o perioada de timp mai lunga ,#" saptamani. =scarea la soare, pentru aceasta sirurile cu frunze se fi'eaza pe gherghefuri mobile, afara, cu posibilitati de a fi adapostite pet imp de ploaie sau noaptea.9herghefurile se tin la distante unul de altul pentru a asigura circulatia aerului. =scarea cu ajutorul caldurii artificiale se face in uscatorii special in care se realizeaza atat dospirea, cat si fi'area culorii.3odificarile culorii se datoreaza procesului de degradare a pigmentului verde, ce intra in compozitia clorofilei, ceea ce face sa iasa in relief 'antofila.Culoarea galbena este un indicator foarte pretios pentru aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire si pana la uscare. /astrarea tutunului uscat se poate face si in baschii, care sunt poduri confectionate din scanduri, dispuse la 17# 5 cm de tutun ordonate, cu folie indreptate in acelasi sens.9rosimea stratului de tutun poate sa ajunga la <5#155

cm, cu care se acopera cu o panza de sac./astrarea se face camere, ce pot fi ventilate la nevoie, fara mirosuri neplacute care se pot imprima in frunzele de tutun.=rmeaza clasarea tutunului, alesul si .papusitul%. 0lesul si papusitul tutunului sunt operatii pregatitoare in vederea predarii recoltei.0ceste operatii se incep in luna octombrie, se aleg frunzele dupa marime, culoare, consistenta, se netezesc si se aseaza in manunchiuri de cate 5# 7 care se leaga cu un fir de rafie, de panusi de porumb, de sfoara in apropiere de cotor, aceste manunchiuri numindu#se .papusi%.

Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea la cultura tutunului.

Descrierea si combaterea mozaicului comun (Tobacco mosaic virus)

)a tutun simptomele de boala se manifesta pe frunze./rimele simptome apar pe frunzele tinere pe care se observa o slaba clorozare a nervurilor.(runzele atacate sunt deformate, rugoase si prezinta pete neregulate, de culoare verde deschis sau galbuie, care le confera aspect mozaicat.Sursele de infectie ale virusului sunt solul si uneltele de lucru.1u se transmite prin insect. &n aparitia simptomelor un rol important il are temperatura si lumina.)a temperature de peste ! grade Celsius si sub 15 grade Celsius simptomele nu sunt evidente./lantele tinere sunt mai receptive decat cele batrane. /revenirea aparitiei mozaicului comun se poate realiza prin: rotatia de minim ani a culturii, folosirea de seminte sanatoase si cultivarea soiurilor rezistente.
Descrierea si combaterea focului salbatic (Pseudomonas s ringae pv. tabac)

:ste una dintre cele mai pagubitoare boli ale tutubului./e plantele din primele faze de vegetatie (rasadnita) atacul apare pe varful sau

marginile frunzei sub forma unor pete umede, verde deschise, apoi brune#negricioase.)a umiditate ridicata plantele putrezesc complet.3ai tarziu pe frunze apar pete circulare, verde#deschis apoi brune, inconjurate de un halou galbui caracteristic.&n camp frunzele bazale prezinta pete galbene, care ajung pana la 5,7#-,5 cm diametru, care se necrozeaza in centru, fiind inconjurate de halou galbui. 4acteria se transmite prin seminte, unde rezista si doi ani in tegument, precum si prin resturile vegetale ramase in sol./rimele infectii provin din plantele rezultate din semintele infectate, iar in continuare in camp prin picaturile de ploaie si vant.4acteriile patrund prin rani, stomate, si se propaga prin parenchimul frunzei. Ca masuri preventive, se recomanda: folosirea de samanta sanatoasa, adunarea si distrugerea frunzelor bolnave, imediat ce a aparut boala, rotatia culturii, pentru o perioadA de -#, ani, adunarea si distrugerea prin ardere a resturilor de plante, dupa recoltare. /entru obtinerea de material sanatos, se dezinfecteaza chimic (hipoclorit de sodiu sau de calciu 5,7 @ etc.) tocul rasadnitei si se stropesc plantele cu Beama 4ordeleza 1,5@.
Descrierea si combaterea manei tutunului (Peronospora h osc ami f.sp. tabacina)

3ana tutunului apare inca in rasadnita, prin petele galbui pe partea superioara a frunzelor si corespunzator a fructificatiilor pe fata inferioara reprezentate de conidiile purtate de conidioforii iesiti prin stomata.)a umiditate mare a aerului din rasadnita plantele putrezesc.&n camp, atacul produce deformarea, perforarea sau uscarea frunzelor. Conditiile de clima sunt hotaratoare in aparitia si evolutia infectiilor./recipitatiile frecvente, umiditatea relative ridicata a aerului, temperaturile moderate sunt favorabile pentru dezvoltarea patogenului./erioada de incubatie este de 7#! zile.&n decursul vegetatiei pot avea numeroase contaminari succesive.=miditatea peste <5 @ a aerului si temperatura de 1!# , grade Celsius favorizeaza infectia.

/revenirea aparitiei manei tutunului se poate realiza prin: rotatia culturii, cand terenul este infectat intens, adunarea si distrugerea resturilor vegetale. Combaterea chimica se poate realiza atat in faza de rasad cat si in faza de vegetatie cu: $ithane 3 ,7in concentratie de 5, @ ( 5 g in 15 l apa), $ithane 1eotec !7 C9 in concentratie de 5, @ ( 5 g in 15 l apa), 3erpan <5 C$9 preventive in concentratie de 5,1 7 @ (17 g in 1 l apa), curative in concentratie de 5,- @ (17 g in 7,5 l apa), /olDram $( in concentratie de 5, @, ?idomil 9old /lus , ,7 C/ in cantitate de -,5 6g;ha.

Descrierea si combaterea daunatorilor

Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)

Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura.&n conditii de sera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor. )ungimea insectelor adulte este de # ,7 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1 mm.0dulti sunt de culoare mai inchisa#neagra sau maro.0paritia lor se poate pune calendaristic in lunile martie#aprilie.)arvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei. (emela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor.8 femela poate sa depuna in jur de 155 de oua.$upa -#7 zile de dezvoltare embrionara apar larvele,care timp de <#15 zile de viata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.)arvele patrund in sol la adancimea de 17 cm,unde inca peste ,#7 zile se transforma in insect adulte aripate.$ezvoltarea unei generatii dureaza 17# 5 de zile. Combaterea chimica a tripsului tutunului se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: 3ospilan 5 S9 in concentratie de 5,5, @ (,,5 6g;ha), Confidor :nergD in concentratie de 5,5!7 @ ("55 l apa).
Descrierea si combaterea la paduchele verde (! zodes persicae).

(emelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere.:ste o specie migratoare. /aduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor,se hranesc prin sugerea sevei plantelor.$atorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii./lantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei. (emelele au corpul globulos, oval, verde#deschis sau verde# inchis.0ntenele sunt negre./icioarele sunt galben#deschis, mai scurte, apro'imativ 1;- din lungimea corniculelor.(emelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. /e partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1# dungi transversale si , pete laterale.0ntenele sunt negre, picioarele sunt galben#deschis cu tarsele negre.Corniculele sunt brune, coada este aproape ;- din lungimea cornicolelor. Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Confidor :nergD in concentratie de 5,5!7 @ ("55 l apa), (astac in cantitate de 5, l;ha, 2arate Beon in cantitate de 5, l;ha in "55 l apa.
Descrierea si combaterea la omida capsulelor (Chloridea armigera)

:ste o insecta deosebit de periculoasa, larvele sunt mari 17#1< cm, sunt polifage consuma o varietate mare de specii de plante din flora spontana si din cea cultivata.)arvele au culoare variabila, de la verde galbui la brun inchis, prezinta dorsal o dunga longitudinala si doua dungi laterale mai inchise la culoare. 8mida capsulelor ierneaza sub forma de ninfa in sol la adancimea de !# 7 cm.)arvele ataca mai ales in luna mai si produc pagube importante.)arvele tinere de varsta & si && se dezvolta pe aparatul foliar, iar incepand cu varsta a &&&#a ele patrund in interiorul fructelor, preferand semintele si lasandu#si e'crementele in fruct, tratamentele de combatere devenind practic ineficiente.

Combaterea chimica se poate realiza cu insecticide cum ar fi: (astac 15 :C in cantitate de 5, l;ha, 2arate Beon in cantitate de 5, l;ha in "55 l apa