Sunteți pe pagina 1din 12

PADEANU DANIELA A.M.F.

IC

PLANTELE MEDICINALE

COADA SORICELULUI - Achillea millefolium L.

Engleza yarrow, milfoil ; Franceza millefeuille , saigne nez; Germana Schafgarbe; Ital ana millefoglio.

Regn! Plantae "ncreng#t$r#! Magn%l %&'(ta Cla*#! Magn%l %&* )a Or) n! A*terale* Fam l e! A*teraceae Gen! Achillea S&ec e! A. m lle,%l $m

Pr%)$*$l +r$t! Flos millefolii Herba millefolii

Den$m re &%&$lara! bradetel, iarba oii, iarba soricelului, iarba stranutatoare, prisnel, sorocina, tata forcotecii. De*cr ere. Specie perena, ierboasa, cu rizomi subterani stoloniferi, taratori, dion care apare, anual, o tulpina aeriana ramificate, inalta de pana la 80 cm. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile, scurte care poarta numai frunze si florifere, mai lungi si mai groase, paroase, ramificate catre varf, terminate cu inflorescente. Frunzele sunt alterne, lanceolate, cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm, iar cele tulpinale, 2- ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. !e fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. "nflorescenta este un corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de #-$ mm, fiecare antodiu avand -$ flori alb-murdar, roze sau rar alb-galbui. "nflorirea are loc din luna mai pana in octombrie.Fructul este o ac%ena. Ra*&an) re.* c%n) t )e cre*tere * )ez-%ltare a &lante Specia este foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la altitudinea de &.000 m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoane, de-a lungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure.
2

'ste o specie termofila,cu o buna dezvoltare in zonele sudice ()ampia *unteniei, +lteniei, ,urnasului-, este rezistenta la temperaturile .oase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active./re pretentii moderate la apa, fara e0ces in sol. "n conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene, mai mari decat in zonele secetoase. 'ste pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie, dar mai ales in timpul infloritului, lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei, coada soricelului preferand solul luto- nisipoase, pe cele cu te0tura mi.locie si pe cele nisipoase. C%n,$z Se poate confunda cu alte specii de /c%ilea ( A.Collina Se1er, A. pannonica Sc%eela, A. critmifolia 2et1.- in zona *ontana- care sunt tot medicinale,deci nu prezinta un pericol. Date te'n%l%g ce + cultura rezista #- ani. 'poca de semanat: lunile august- septembrie 3istante de semanat: randuri in benzi la # -& -# cm /dancimea de semanat: 0, cm )antitatea de samanta necesara: $ 1g4%a. !roductia : 8-&2 tone4%a %erba proaspata &, - 2,2 tone4%a %erba uscata

Organe $t l zate : Flores et %erba *illefolii 5 flori si partea aeriana nelignificata. Semanat$l Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august 5 septembrie sau in pragul iernii, realizandu-se densitatea de &2-&$ plante la m6. Se seamana cu semanatori universale, adaptate pentru seminte mici, la # cm intre randuri si la o adancime de 0, cm, folosindu-se cca $ 1g4%a. L$crar le )e ngr . re Se mentine solul curat de buruieni si afanat, prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie. )and plantele au -8 cm, se face rarirea la &2-& cm pe rand, pentru a realize densitatea amintita. Rec%ltarea

!lantele se taie la 20 cm deasupra solului, in timpul infloririi (lunile mai-iunie, august-septembrie-, pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. 7scarea naturala se face la umbra, iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 3 8 ). 9andamentul la uscare este de #- :& la partea aeriana si de 3- :& la inflorescente. 3upa uscare, produsul pastreaza un miros placut, gust sarat, astringent si putin amar. Pr%)$ct a "n fiecare an, la prima recoltare se obtin $00-:00 1g4%a inflorescente uscate, iar la a doua recoltare 300 -3 0 1g4%a inflorescente uscate. Pr%&r etat tera&e$nt ce Stoma%ice, gastrice, %epatice, anticolitice, astringente, tonic-amare, carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor la0ative, anti%emoragice, vermifuge; <ipotensive, antispastice ale sistemului vascular, %emostatice; 3iuretice, antialergice, antipiretice, anticonvulsive; =ulnerare, antiinflamatoare, epitelizante, calmante; Act $n *&ec , ce Afectiuni digestive: %iperacididate gastrica, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite enterocolite, tumori %epatice, malaria, %emoragii stomacale, stimularea secretiei bi1ei si drenarea ritmica, %emoroizi, viermi intestinali, anore0ie la covalescenti; Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature aflu0ului sanguine spre creier, %ipertensiune, reduce durata de coagulare a sangelui; /ccese de sug%it, diplazie, tuse, astm bronsic, alergii, ameteli; Afectiuni renale si ale vezicii urinare,infectii genitale; 3ureri reumatice si ale bratelor, amorteala palmelor; <emoragii nazale, afte, lacrimarea oc%ilor, dureri in urec%i; Afectiuni dermatice: varice, ulcer varicose, fisuri ale sanului, crapaturi ale picioarelor, rani greu vindecabile, dermatite. F%rme )e $t l zare! Uz ntern

"nfuzie: din & lingura planta uscata si maruntita la 2 0 ml apa fierbinte; se infuzeaza acoperit &0 minute, se strecoara si se bea caldut pentru tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic. 3ecoct din &0 g planta uscata la & litru apa; se fierbe pana apa scade la .umatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree, colici abdominali si ulcer; 3ecoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu sunatoare din care se ia & lingura la 2 0 ml apa; se fierbe 30 de minute, se infuzeaza & -20 minute acoperit, se strecoara si se bea cate o can ape zi, dimineata, la 20 de minute dupa micul de.un, timp de # saptamani, avand efecte in tratarea bolilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac provocate de %emoroizi si viermi intestinali, dureri de cap, bron%iilor si plamanilor; Tinctura din %erba de coada soricelului in alcool de #08, consumata cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi, contra secretiei mucoasei gatului, piptului si a indigestiei; Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare-; Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi, la interval de o ora, in combaterea %emoragiilor interne. Un e/tern "nfuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vec%i si infectate ,aile locale din 2-3 pumni de %erba uscata pusi in cada de baie pentru copii slabiti, batrani si bolnavi de reumatism si guta; "nfuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile cornice; "n%alatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii; Suc proaspat aplicat direct pe rani,fisuri, crapaturi React a)-er*e "n caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari, ac%ileina %idrolizeaza, en0imatic, in ulei volatile si acid cian%idric care produce fenomene to0ice manifestate prin stari de apatie si crampe. "nto0icatia se combate cu vomitive si la0ative, sub observatie medicala. 3e asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce.

EEE.referat.ro

>

SUNATOAREA

01 PRE2ENTARE GENERALA 3in cele mai vec%i timpuri oamenii au observat ca anumite plante au proprietatea de a vindeca anumite boli. 'ste si cazul plantei medicinale numita popular ?sunatoare@ (lat. <Aperium perforatum B.- sau buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, %emei-de-pamtnt, lemnie, inc%egatoare, osul-iepurelui, po.arnita, sburatoare, sunaica, sovirvarita. =irtutile terapeutice ale sunatoarei sunt bine cunoscute inca din cele mai vec%i timpuri, de-a lungul veacurilor ea facandu-si un renume aparte printre plantele medicinale. "n manuscrisele lui Calenus (unul din parintii farmaciei-, care sunt pastrate in ar%ivele din =atican, aceasta planta medicinala este descrisa ca fiind utila intr-o larga varietate de afectiuni. Dumele popular de sunatoare provine de la faptul ca in fructele mature semintele desprinse suna la cea mai mica atingere. 31 INCADRAREA SISTEMATICA A PLANTEI 2.&. <Apericum perforatum B.; 2.2. Familia: <Aperaceae; 2.3. +rdin: T%eales; 2.#. )lasa: *agnolidae; 2. . "ncrengatura: /ngiospermatop%Ata 2.$. 9egn: =egetal

41 RASPANDIREA GEOGRAFICA Sunatoarea (<Apericum perforatum B.- este o planta indigena in 'uropa, /frica (zona de nord si de sud-, /sia, /ustralia, /merica de Sud si este naturalizata si in /merica de Dord. Ba noi este intalnita in toata tara, de la campie pana in regiunea subalpina, dar cu precadere in regiunea deluroasa in fanete, locuri necultivate, oc%iuri de padure. 51 DESCRIERE GENERALA Sunatoarea este o planta erbacee, perena. /re tulpina dreapta, lemnoasa, in partea inferioara, cu doua muc%ii longitudinale ec%idistante, creste pana la 20-&00 cm inaltime si prezinta numeroase ramuri sterile (fara flori-. Frunzele sunt sesile, ovat-eliptice cu marginea limbului intreaga, cate doua opuse si privite in transparenta (inspre lumina- se observa prezenta unor puncte negre situate predominant spre marginea frunzelor ce dau impresia de perforare (sunt aglomeratii de celule secretorii-. Florile de 2cm in diametru sunt dispuse in corimb, in farful tulpinii si a ramurilor nesterile. Florile au caliciul si corola pentamere, sepale lanceolate, petale galben aurii cu puncte negre. Floare prezinta gineceu superior, sincarp,

trilocular si androceu superior numeros. Fructul este capsula ovala. !lanta emana un miros balsamic si are gust aromatic-amar, astringent. <Apericum perforatum B. : F F G ) /HC(3-

61 PRINCIPII ACTI7E ALE PLANTEI .&. %ipericina (0,&-0,2I- (este o naftodiantrona-, de culoare rosie-violet, cu fluorescenta in 7=; .2. ulei eteric (0,0 -0,&I in tulpina si 0,#0-0, 0I in flori-; .3. flavonoide (rutina, cvercetina, %iperozid; .#. rezine; . . tanin (&2I-; .$. %iperforin; .:. acid cafeic, ascorbic,nicotinic,valerianic si clorogenic; .8. carotenoide; .J. saponine; 81 CALITATI CURATI7E SI ACTIUNE FARMACEUTICA 7tilizari terapeutice: Se utilizeaza ca balsamic antiinflamator al cailor bronsice si genitourinare, ca anti%emoragic, anti%emoroidal, antinevralgic, cicatrizant si antiulceros. !oseda actiune %ipotensiva si vasodilatatoare. 3e asemenea o actiune diuretica. / fost pusa in evidenta si este folosita, pentru actiunea coleretica si colagoga, administrandu-se sub forma de infuzie sau decoct. *ai are si unele proprietati antibiotice, nefiind cunoscut principiul responsabil de aceasta actiune, iar %ipericina ii confera proprietati fotosensibilisatoare, datorita unui efect fotodinamic. )a macerat uleios, +leum <Aperici coctum sau untul de sunatoare este folosit, indeosebi in medicina populara, ca cicatrizant, in tratamentul arsurilor iar intern in tratamentul ulcerului gastric. /ctiunea %ipericinei este asemanatoare %ematoporfirinei, produs de degradare al %emoglobinei, cu proprietati antidepresive. 'ste, de asemenea importanta, actiunea de vitamina ! a sunatoarei determinata de glicozidele cvercetolului si in primul rand de %iperozida. /cesteia catena glucidica constituita din galactoza, ii confera o mai buna solubilitate, difuziune si permeabilitate, ceea ce e0plica si actiunea sa vasodilatatoare. <Aperici %erba intra in compozitia ceaiului anticolitic, gastric nr.2, %epatic nr.2, preparate farmaceutice precum Fitogastrin 91 PERIOADA DE RECOLTARE Se considera perioda de recoltare intraga perioada de inflorire, respectiv din lunile iunie pana in septembrie. Se culege varful tulpinilor inflorite, prin taiere, in zilele uscate si insorite. 7scarea se face la umbra, in locuri foarte bine aerisite, in strat gros de ma0imum un centimetru si .umatate. 3upa uscare, iarba de sunatoare se pastreaza in pungi de %artie, in locuri lipsite de umiditate si fara lumina :. MODALITATI DE FOLOSIRE ulei din sunatoare impotriva alergiilor, eczemelor, iritatiilor; fierii lenese, a pietrelor la vezica, durerilor de cap. )and este gata, va avea un gust astringent si culoare :

rosiatica. /cest ulei se aplica pe piele in caz de alergie, arsuri (inclusiv solare-, eczeme, iritatii etc. + lingura luata pe stomacul gol din acest ulei este utila in cazurile de fiere lenesa, de pietre la vezica biliara, precum si in cazul durerilor de cap care apar la persoanele care au probleme biliare. unguent din flori impotriva afectiunilor pielii. 3aca alte plante au asupra pielii doar efecte vindecatoare, sunatoarea are un rol important si in combaterea senzatiilor de durere, usturime sau mancarime. 'a este prin e0celenta o planta calmanta, fiind e0trem de utila in diminuarea suferintelor, dar si pentru vindecarea arsurilor de gravitate mica si medie (inclusiv cele solare-, a alergiilor si a altor afectiuni dermatologice insotite de mancarime puternica si usturimi. !entru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adauga in unguentul de sunatoare zece picaturi de ulei volatil de menta (se gaseste in magazinele si farmaciile naturiste-. 'fectul este e0ceptional. infuzie din flori impotriva gastritei. Se bea infuzie neindulcita. infuzie din planta pentru gargara in caz de gingivite, abcese dentare (eventual in amestec cu patlagina, in proportii egale-, afte, rani. Se fac mai multe gargare pe zi, dintre care obligatoriu una seara, inainte de culcare. infuzie din planta pentru cataplasme pentru tratarea ranilor si a nevralgiilor. /mestecul se lasa acoperit 20 minute, dupa care se strecoara si se aplica comprese. tinctura din iarba de sunatoare in tratamentul care favorizeaza stabilitatea emotionala, diminueaza intensitatea acceselor de panica sau manie. 'ste recomandata contra depresiilor, starilor de an0ietate si neliniste care apar in prea.ma menopauzei. Se administreaza sub forma de tinctura, din care se iau zilnic # lingurite, ce se administreaza pe stomacul gol, diluate in apa. pulbere din iarba de sunatoare in cazul in care tulburarile emotionale sunt mai puternice. 'fecte foarte bune se obtin prin administrarea pulberii. Se ia o lingurita rasa la intervale de apro0imativ patru ore, pe parcursul zilei. ;. PREPARARE In,$z a Se prepara dintr-o lingurita de planta maruntita peste care se adauga o cana de apa clocotita (200 ml-, se acopera, iar dupa & -20 minute se strecoara. Se beau doua-trei cani pe zi (neindulcit- pentru tratarea dis1ineziei biliara (fiere lenesa, enterocolite cronice-. !entru persoanele care prezinta tendinta de a retine apa in organism, infuzia se prepara in acelasi mod, dar folosind o lingura de sunatoare la o cana de apa clocotita, si vor bea o lingura de ceai dupa fiecare masa. Tot cu acest mod de preparare, dar cu consumul a 2-3 cani pe zi, se recomanda si pentru tratarea de gastrite %iperacide, ulcer gastric, %epatite, %epatite cronice evolutive, colite cronice, colecistite. "nfuzie impotriva gastritei Se prepara din &-2 linguri de planta uscata, maruntita, la o cana (200 ml- cu apa clocotita. "nfuzie impotriva problemelor dentare Se face o infuzie din doua linguri de planta uscata si maruntita la o cana de apa clocotita.

"nfuzie impotriva ranilor si nevralgiilor Se face o infuzie din 30 g planta la un litru de apa clocotita. Macerat$l n $le Se prepara din 20 g de sunatoare bine maruntita care se umecteaza cu 20 ml alcool de cel putin :0I, timp de &2 ore, dupa care se adauga 200 ml de ulei de floarea-soarelui. Se incalzeste pe abur timp de 3 ore, amestecand din cand in cand. Se mai lasa la macerat 2-3 zile, dupa care se filtreaza in sticle de culoare inc%isa, se astupa bine cu dop si se pastreaza la loc racoros. Se ia cate o lingurita de ulei de sunatoare dupa fiecare masa pentru dis1inezie biliara, stimularea functiei %epatice, gastrite %iperacide si ulcer gastric. T nct$ra Se prepara din: sunatoare - #0 g, roinita - 30 g, valeriana - & g si levantica - & g, prin macerarea acestora timp de -: zile, in :00 ml de alcool de $0I, urmata de filtrare. 'ste recomandata in %ipertensiunea arteriala pe fond nervos, distonie neurovegetativa, menopauza, stari de irascibilitate, agitatie psi%omotorie. Tinctura, la fel ca si maceratul in ulei, se pastreaza in sticle de culoare inc%isa, bine inc%ise, la loc racoros. *odul de utilizare si dozarea: dupa masa se iau picaturi cu a.utorul unei pipete, doza.ul stabilindu-se in functie de varsta, dupa cum urmeaza: 2- ani - de 3 ori pe zi, cate #-: picaturi; -&2 ani - de 3 ori pe zi, cate :-&0 picaturi; peste &3 ani - de 3 ori pe zi, cate &020 picaturi. Plama)eala n $le Se prepara dintr-un pumn de flori proaspete de sunatoare puse intr-un vas de sticla, si peste care se adauga ulei atat cat sa acopere florile. Se acopera vasul si se lasa sa stea la soare $-: zile, dupa care se strecoara, se pune in vase de sticla de culoare inc%isa care se astupa cu dop si se pastreaza la loc racoros. )u acest preparat se ung ranile, eczemele, arsurile, zonele articulare cu dureri reumatismale. Sunatoarea este un remediu deosebit de valoros, utilizat in combinatie cu alte plante pentru tratarea unor afectiuni ca: balonari abdominale, colici intestinale, %emoroizi, dismenoree, menopauza, bronsite, guta, tulburari nervoase, %ipertensiune arteriala. Ule -%lat l !lanta cruda sau uscata se toaca marunt si se umple cu ea o sticla, in care se adauga apoi ulei de floarea-soarelui. Sticla se pune langa soba sau o alta sursa de caldura si se lasa la macerat. 3aca s-a folosit planta cruda, ne dam seama cand este gata preparatul dupa faptul ca face floare. 3aca s-a folosit planta uscata, uleiul trebuie gustat din cand in cand. Ung$ent "nflorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnita electrica de cafea. Se pun patru linguri de sunatoare maruntita intr-un vas si se toarna deasupra unt clarifiat incins (cantitatea obtinuta dintr-un pac%et-, amestecandu-se apoi bine, pana ce compozitia se raceste, dupa care se lasa vreme de :-8 ore. Se pune apoi vasul in care s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lic%ida, dupa care se filtreaza totul prin tifon, obtinandu-se un unguent cu tenta rosiatica, care se va pastra la frigider. P$l+ere Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea.

Preca$t

"n general, este bine ca tratamentul cu sunatoare sa nu dureze mai mult de doua luni, urmat de doua saptamani de pauza, intrucat favorizeaza aparitia unor simptome cum ar fi nevralgia, sensibilitatea e0agerata la lumina, durerile usoare de cap. Ba utilizarea oricarui preparat pe baza de sunatoare, este recomandata evitarea e0punerii la soare (pla.a-, deoarece pot aparea reactii de fotosensibilizare.

M$*e<el$l Matr car a c'am%m lla =Fam. C%m&%* tae1 3enumiri populare mai cunoscute :romanita, matricea, moruna, mositel, romanita buna. !lanta ierbacee, anuala, spontala, scunda, atingand inaltimea de 0,2-0,$ m, mult ramificata.Florile sunt grupate in capitule terminale.*arginea fiecarui capitul este ocupata de flori albe, iar in regiunea lui centrala se gasesc numeroase flori tubuloase, galben-aurii. 9eceptaculul capitulului plan la inceputul infloririi devine conic si gol la interior, ceea ce permite sa deosebim florile de musetel adevarat de florile recoltate de la specii inrudite si lipsite de proprietati terapeutice.*usetelul este o planta originara din sudul si sud-estul 'uropei, raspandita astazi pe toate continentele.Ba noi creste in locuri insorite si mai umede, prin sate, pe langa garduri, drumuri si cai ferate, pe langa locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pa.isti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare./pare masiv in campie pe solurile saraturoase.'ste cultivat in toate zonele tarii."nfloreste din lunile aprilie, mai pana la sfarsitul lunii august.7neori infloreste a doua oara prin septembrie.Se poate confunda cu alte specii din genul *atricaria sau din genul /nt%emis.*atricaria inodora (musetelul prost- este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaculul este plin la interior.*atricaria matricarioides (musetelul cu flori verzi- este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaciulul este plan sau semiglobulos, inflorescentele au diametrul mult mai mare (&, -# cm-, alaturi de fiecare floare pe receptacul se afla cate o palee scuamiforma (se observa dupa inlaturarea florilor tubuloase de pe receptacul-.*atricaria c%amomilla are mirosul caracteristic puternic aromat.9eceptaculul inflorescentei este plan la inceputul infloririi, apoi devine conic si gol la interior.Florile ligulate albe sunt femele, orizontale la inceputul infloririi, apoi brusc rasfrante.Florile %ermafrodite sunt tubuloase, dispuse central, foarte numeroase (circa 00-, galben-aurii, cu corola cu dinti, stamine si un ovar stiamat bifurcat. *omentul cel mai prielnic de rec%ltare este cand ma.oritatea inflorescentelor au petalele florilor marginale dispuse orizontal (Flores )%amomillae-."n aceasta faza de inflorire, florile tubulare au cel mai mare continut in ulei esential."nflorescentele abia desc%ise nu se vor recolta.'le au un continut variat in ulei esential, nu se usuca bine, se brunifica usor. Ba cele care au trecut de toiul infloririi, dupa uscare se scutura o parte din florile tubulare.9ecoltarea se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp cu

&0

soare.9ecoltarea din flora spontana se face de obicei o singura data pe an, ceea ce in conditiile noastre are loc din luna mai si pana in luna iunie. )omponentii principali :ulei volatil bogat in c%amazulena, substante amare de natura sescviterpenica, flavonoide, substante de natura cumarinica, colina, mucilagii, apigenina umbeliferona, acid salicilic, rezina, fitosterine, substante glicozidice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele ,& si ), substante minerale etc. Pr%&r etat :antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, anti%istaminice, antispastice, cicatrizante si gastrice, actiune emolienta, antiseptica si decongestiva anorectal si tonic capilar. In) cat :"ntern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite ; in tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale, diareei, infectiilor renale, in boli ale ficatului ; in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor ; ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. '0tern-se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni ; ranile cu puroi, arsurile, %emoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, abcesele dentare si con.unctivitele sunt influentate in bine de musetel ; parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina ; calmeaza tenurile inrosite si iritate. )ontraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci- intrucat c%amazulenul le intretine si reactiveaza. M%) )e ,%l%* re :"ntern- a1"nfuzie-&-2 lingurite de flori peste care se toarna 200-300 ml apa clocotita, se beau 2-3 ceaiuri pe zi.+ alta metoda de preparare este urmatoarea :se macereaza &-2 lingurite de flori intr-o .umatate ceasca apa rece, timp de 30 de minute.Se strecoara lic%idul si se pune deoparte.!este florile ramase se toarna .umatate ceasca de apa clocotita si se lasa & minute.Se strecoara si se amesteca ambele lic%ide.!rin acest procedeu se e0trag ma.oritatea principiilor active din flori. +1"n cazul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula :musetel, fenicul (cate 2 linguri- si radacina de nalba, de lemn dulce si frunza de menta (cate # linguri din fiecare-.3in acest amestec se iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pa%are cu apa.3upa & minute se strecoara lic%idul si se indulceste.Se bea in cursul unei zile cate un sfert de pa%ar de ceai. c1"n gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante : musetel, coada soricelului, pelin, menta si salvie.Se infuzeaza 2 linguri din acest amestec de plante cu un pa%ar de apa.Se lasa & minute, apoi lic%idul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in 2 reprize. )1)ontra durerilor de cap se recomanda cate & g de flori de musetel pulverizate, luate la cateva ore dupa masa. e1!entru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se recomanda ceai din #0 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana.+ lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de apa.3upa racire se strecoara, se indulceste si se bea 2-3 ceaiuri pe zi. '0tern-a1"nfuziile si decoctiile de gI se utilizeaza in dermatologie, in tratamentul paradontozelor (sub forma de gargara-, ca vulnerar sub forma de cataplasme si in spalaturi si clisme. +1!entru gargara sau bai pentru oc%i se face o infuzie din & g (3 linguri- flori de musetel cu 200 ml apa.3upa &0-& minute se strecoara lic%idul, care se adauga # g acid boric. c1"n arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine astfel :2 linguri de flori (&0 g- se imbina cu o lingurz de alcool si se lasa in repaus, intr-un vas acoperit.3upa #- ore peste acest amestec se toarna &00 ml ulei de floarea soarelui si totul se mentine 3-# ore intr-un vas metalic in care fierbe apa, amestecand din cana in cand.3upa acest timp se

&&

filtreaza, iar uleiul rezultat se pastreaza la rece, in sticle colorate si se foloseste sub forma de comprese aplicate pe rani. )1!entru bai se pun intr-un saculet de panza &-2 pumni de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita.Se lasa astfel pana ce baia a.unge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit. 7tilizari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se foloseste la spalaturi si oblo.eli contra durerilor de cap si de urec%i ;solutia apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti, se face cu ea gargara impotriva durerilor de gat ;ceaiul se ia contra tusei, rKcelii, reumatismului. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a produselor cosmetice Floriten & si 2.

&2