CULTIVAREA ROSIILOR Roia este o plant nativ a sudului Americii de Nord i nordului Americii de Sud, avnd un areal natural

de extindere din centrul Mexicului pn in Peru. Ajunsa in Spania rosia a devenit un ingredient principal in bucataria speci ica !onei, raspandindu"se apoi usor in #uropa de Sud. $n iecare an aproximativ %&"'&.&&& de persoane participata la (unol, oras din sud"estul Spaniei, la )*omatina) + sarbatoarea tomatei ,rosiei -, o bataie uriasa cu rosi. Rosia este o planta erbacee, anuala, pre!enta in !onele globului cu climat temperat.Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume, atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile ructului, care e un aliment oarte valoros, ce contine insemnate cantitati de substante .ranitoare. Rosia, sau tomata,, Solanum lycopersicum) perioada de vegetatie de /&&"/%& de !ile, in conditiile din tara noastra. Are o radacina oarte rami icata si distribuita pe o adancime de %&"'& cm, mai ales cele obtinute din rasad ,cele provenite din semanat direct, radacina este pivotanta si poate ajunge in sol pana la 0&"/&& cm-. 1eoarece este alcatuita din tesuturi mecanice slab de!voltate, tulpina nu se poate mentine in po!itie verticala, cu exceptia soiurilor pitice. Pe tulpina, la axila run!elor, cresc lastari, care trebuiesc indepartati pentru a nu intar!ia aparitia primelor ructe. $n lorescenta este de tip cima simpla sau compusa si apare dupa un numar di erit de run!e, in unctie de soi ,'"/&-. 2lorile sunt .erma rodite, de culoare galbena, cu poleni!are automata. 2ructul de tomate este o baca carnoasa cu epiderma neteda, lucioasa, de culoare si orma di erite, in unctie de soi, avand o greutate ce varia!a de la %& pana la 3&& g, uneori c.iar mai mult. 4ultivarea rosilor se ace in spatii protejate ,sere, solaria- sau direct in camp. #xista mai multe variante5 cultura timpurie, cultura obisnuita de vara"toamna, prin rasad sau prin semanatul direct pe bra!da. Solul trebuie sa ie ertil, pro und, bine drenat si valoarea recomandata a p6" ului este cuprinsa intre 3.3 si 7.0. Prin adaugarea de compost sau alte materii organice in solul unde veti planta rosiile, asigurati acestora o crestere mai rapida. Soiuri populare de rosii56eirlooms, (rand89ine, (rand89ine :*;, 4aspian Pin<, 4onstoluto =enovese, 6illbill8, Radiator 4.arlie>s Mortgage ?i ter, Red *omatoes, Ar<ansas *raveler, 4armello, 4elebrit8, #arl8 girl, Stupice, 4.ero<ee Purple, =arden Peac., @aune 2lamee, ?emon (o8, Paul Robeson, Amis. Paste, Marg.erita, Spec<led Roman, Sungold, $sis 4and8, Matt>s Aild 4.err8, Super S9eet /&&, 4upid. Rasadurile Recolta de primavara tar!iu se obtine prin semanarea semintelor toamna tar!iu sau iarna devreme. Pentru germinarea semintelor, rosiile au nevoie de o temperatura minima de 0"/&o 4, cea optima iind de B&"B3 o 4. ?umina in luentea!a cresterea si ructi icarea plantelor. ?ipsta luminii determina caderea lorilor, scaderea productiei, precum si intar!ierea maturarii ructelor. Cmiditatea solului in timpul

cresterii vegetative si ructi icarii trebuie sa ie de 7&"D&E din capacitatea totala pentru apa, aceasta iind indispensabila pentru cultura tomatelor. 4el mai bine este sa samanati semintele in rasadnite ,vase de plastic, pa.are de iaurt, ing.etata sau de plastic- pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. 2olosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade incidenta bolilor. Se pot olosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta trebuie umigat pentru a elimina si neutrali!a insectele, bolile si semintele de buruieniF pamantul trebuie mentinut la D&4 timp de %& de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Semanati B"% seminte in iecare rasadnita, la 7 mm adancime, udati si acoperiti vasele cu o olie de polietilenaF ase!ati rasadnitele la umbra, la B/ 4, pana germinea!a semintele. 1upa aceea puteti indeparta olia, iar rasadnitele se pot muta in plin soare. ?asati numai planta cea mai viguroasa in iecare vas. Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele /&"/' !ile la temperaturi de /'"/34 !iua si //"/%4 noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa de!volte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. 1e asemenea, plantele vor ructi ica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. 1upa aceste /&"/' !ile, temperaturile trebuie mentinute la B/"B%4 !iua si /3"/D4 noaptea. $mportant este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada sub /B"/%4 " daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea orma neregulata. $n !ilele noroase, temperaturile pot i sca!ute putin. Apa de irigare poate i putin incal!ita iarna, inainte de a i olosita. Cdarea cu apa mai rece de /&4 ing.eata radacinile si ace ca rosia sa ramana pitica. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un ertili!ator solubil, amestecat in apa de udare. Pe masura ce rosia se de!volta, ertili!area se poate ace de doua ori pe saptamana. 1upa '"7 saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de de!voltate pentru a i transplantate in straturi. Se plantea!a la o adancime cu B,3 cm mai mare decat cea din rasarnita, cu %0"'7 cm distanta intre ele si pe randuri de G&"/B& cm latime. Se uda imediat dupa transplantare. *omatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu re!ultate bune si prin semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana n luna ebruarie ntre ' si 0 gr samnta la / mp. ?a B"% saptamni de la rasarire, cnd apar primele run!e adevarate, rasadul se repica la distanta de /&H/& cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu su icient. Mai bune re!ultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau g.ivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se ace la nceputul lunii martie. 4nd a trecut pericolul brumelor tr!ii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina. Plantarea se ace la 7&"D& cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la D&"0& cm ntre rnduri si %&"'& cm pe rnd pentru soiurile mai mari. ?a

plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib. 1upa plantare rasadul se uda cu /"/,3 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri. 1upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de /"/,B m lungime se in ig in pamant in dreptul iecarei plante inspre nord . Sau se instalea!a spalieri mai grosi de lemn de D&"0& cm din B in B metri pe rand, pe care se intinde sarma la 3&"7& cm inaltime. Se executa prasirea repetata pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub run!ele principale, se ace imediat ce acestia apar, pentru o buna de!voltare a ructelor. Se pot lasa /"B lastari la tu a, din cei care apar in preajma primului ciorc.ine de ructe, pentru cresterea productiei. Udarea se ace la 7"D !ile, unctie de gradul de uscare al pamantului. Primavara si la inceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamantul sa se incal!easca in timpul !ilei, iar plantele sa nu su ere de raceala din timpul noptii. ;ara, udarea se ace seara si noaptea, cand solul s"a mai racorit. ?a udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa olosita sa nu ie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se incal!i un pic. ingrasarea pamantului se ace o data la /&"/3 !ile de la plantarea rasadurilor, apoi la B saptamani. in acest scop e indicat sa se oloseasca ingrasaminte naturale, precum gunoiul animal ,/ galeata gunoi se subtia!a cu 3 galeti apa-, /&"/3 litri la / mp, sau mranita, care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol. Carnitul este o lucrare oarte indicata, atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tar!ii. 4onsta in rete!area var ului plantei la B"% run!e deasupra ultimului ciorc.ine de ructe. ?a tomatele timpurii se lasa '"3 ciorc.ini de ructe, iar la cele tar!ii 7"0 ciorc.ini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea ructelor in ca!ul rosiilor timpurii, se asigura ructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea tar!ie se accelerea!a coacerea inainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se ace pe masura coacerii lor, in mai multe randuri. Productia medie este de '& + '3 tH.a la ciclul scurt si de 3& + 7& tH.a in ciclul prelungit. Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de /%4 " niciodata mai mici de /&4 " pentru a se mentine mai mult. 4ele desc.ise la culoare trebuie tinute la minim B/4 pentru a deveni rosii. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii 4el mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc insorit, pamant usor drenabil si sterili!at, asigurati o buna circulatie a aerului si monitori!ati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. :ricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante ungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata supra ata plantelor. (olile semintelor includ putre!irea semintei ,nu mai germinea!a din cau!a unei ciuperci-, putre!irea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare.

$n ultimul ca! este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor le!iuni uscate sau apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. (olile rasadului de rosii sunt cel mai des cau!ate de ciuperci ca P8t.ium spp. si R.i!octonia solani care se gasesc in pamant. *ratarea semintelor cu substante ungicide corespun!atoare, sterili!area pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. Nematodele ataca radacinile si duc la de!voltarea de icitara si o ilirea plantei , oarte des e intalnita o ilirea in timpul !ilei-. Cnul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau um laturi, urmat de aspectul prost al plantei in general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Sterili!area , umigarea- pamantului este ce mai e icienta metoda de control. ;erticillium si 2usarium sunt boli care duc la ingalbenirea run!elor pe margini sau intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se o ilesc oarte mult in timpul !ilei dar isi revin noaptea. $n cele din urma, planta moare. Rosiile pot avea un numar mare de para!iti si boli, insa, din ericire, ele nu creea!a atatea probleme incat sa"i descuraje!e pe cei care le cresc. Multe probleme pot i evitate cu o ventilatie buna. Patarea alba a run!elor de tomate (oala este recvent la culturile cultivate n cmp,rar la cele cultivata n solarii Ii nu se gseIte la cele cultivate n ser. Atacul se poate ntlni nc din primele stadii de de!voltare a plntuJelor pe oliole sub orma unor pete circulare de /"' mm, de culoare brun, apoi cenuIie cu puncte brune"negricioase in mijloc. Metode de prevenire si combatere. "adunarea Ii arderea resturilor vegetale in ectate. "de!in ecJia rsadniJelor cu ormol. "ndeprtarea de la plantare a rsadurilor cu atac incipient pe run!ele ba!ale. "rotaJia culturilor, ast el nct tomatele s ie plantate n acelaIi loc odat la %"' ani. "plantele se ud la ba! Ii mai degrab dimineaJa dect seara pentru a reduce numrul run!elor ude. *ratamente c.imice se ac cu 1it.ane M'3,Antracol,;ondo!eb,Manco!eb, 1erosal,(avistin, 4aptan,Merpan,4aptadin dup recomandarea vn!torului de la 2armacia Plantelor. 2inarea tomatelor,?eveillula solanacearumPe aJa superioar, run!ele pre!int la nceput pete de decolorare ,glbui-care se pot uni in condiJii avorabile de!voltrii bolii.Pe aJa in erioar a limbului,n dreptul petelor se ormea! o psl in,cenuIie albicioas, care n timp devine pr oas Ii presrat cu puncte brune "negricioase.1atorit atacului are loc nglbenirea Ii uscarea run!elor n totalitate, ructele de pe plantele puternic atacate rmn mai mici Ii nu se de!volta normal. 4ombatere5 *ratamente oliare alternative cu5 Antracol D& AP " &.B E, 1it.ane M'3 " &.BE, 4aptadin &.B"&.B3 E, *ri mine " &.&%E, 1ac olin " &.&/3E, Rubigan /B 4# " &.&% E #u va ure! spor la treaba si vreme buna tuturorK

.ttp5HH999.gradinamea.roH4ultivareaLrosiilorLinLseraL%%'7L3'%L/..tml Plantarea $ntr"un an, in sera se pot obtine /"B recolte de rosii. 1ata de plantare, transplantare si recoltare varia!a de la o !ona la alta. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult /&& de !ile de la plantare. Recoltarea poate i gata mai devreme ca sa se reduca coturile incal!irii. Recolta de primavara tar!iu se obtine prin semanarea semintelor toamna tar!iu sau iarna devreme. 4el mai bine este sa samanati semintele in rasadnite ,vase de plastic, pa.are de iaurt, ing.etata sau de plastic- pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. 2olosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade incidenta bolilor. Se pot olosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta trebuie umigat pentru a elimina si neutrali!a insectele, bolile si semintele de buruieniF pamantul trebuie mentinut la D& 4 timp de %& de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Semanati B"% seminte in iecare rasadnita, la 7 mm adancime, udati si acoperiti vasele cu o olie de polietilenaF ase!ati rasadnitele la umbra, la B/ 4, pana germinea!a semintele. 1upa aceea puteti indeparta olia, iar rasadnitele se pot muta in plin soare. ?asati numai planta cea mai viguroasa in iecare vas. Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele /&"/' !ile la temperaturi de /'" /34 !iua si //"/%4 noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa de!volte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. 1e asemenea, plantele vor ructi ica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. 1upa aceste /&"/' !ile, temperaturile trebuie mentinute la B/"B% 4 !iua si /3"/D4 noaptea. $mportant este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada sub /B"/%4 " daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea orma neregulata. $n !ilele noroase, temperaturile pot i sca!ute putin. Apa de irigare poate i putin incal!ita iarna, inainte de a i olosita. Cdarea cu apa mai rece de /&4 ing.eata radacinile si ace ca rosia sa ramana pitica. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un ertili!ator solubil, amestecat in apa de udare. Pe masura ce rosia se de!volta, ertili!area se poate ace de doua ori pe saptamana. 1upa '"7 saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de de!voltate pentru a i transplantate in straturi. Se plantea!a la o adancime cu B,3 cm mai mare decat cea din rasarnita, cu %0"'7 cm distanta intre ele si pe randuri de G&" /B& cm latime. Se uda imediat dupa transplantare.

?egarea si copilirea rosiilor : singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale trebuind rupte ,nu taiate, pentru ca lama cutitului poate i purtatoare de boli- " aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. ;itele pot i sustinute de ire de plastic sau s oara legate lejer in jurul ba!ei plantei si apoi de sarme sau de elementele sc.eletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa ie la cel putin 73 cm deasupra stratului de rasaduri. 2irele de plastic sau s oara se in asoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei, pe masura ce aceasta se de!volta, cu o invartir completa la iecare % run!e. 1e asemenea, vita trebuie sa ie sustinuta de s oara de sub run!e, nu de codita sau de buc.etul de rosii. Nu incercati sa in asurati s oara in jurul var ului ramurii, pentru ca acesta se poate rupe. 4and planta a crscut pana la sarmele se suport, des aceti s orile si codorati vitele pana la cel putin G& cmF dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr"o singura directie. Se leaga iar si se aduna run!ele care au ca!ut pe jos in timpul operatiei. 4am cu '&"'3 de !ile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot i ciupite, inlaturand var urile terminale. Se pastrea!a numai B run!e deasupra celui mai de sus buc.et de lori. Aceasta operatie va pastra re!ervele de substante nutritive pentru maturi!area ructului deja pre!ent. 1e asemenea, se continua copilirea rosiilor. Pe masura ce rosiile se maturi!ea!a in partea in erioara a vitei, ciupiti toate run!ele batrane de sub nivelul ructului " asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului, lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Rosiile care nu s"au de!voltat su icient si care sunt de ormate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate in erioara. Aceasta va duce la de!voltarea mai buna a celorlalte rosii. Poleni!area lorilor Poleni!area mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera, pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe !i ,la orele /& si /3- care sa aca lorile sa elibere!e su icient polen. $n locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu loarea. 1eoarece nu toate lorile de pe un ciorc.ine se desc.id odata, e oarte posibil ca aceasi loare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.

Sunt un numar de actori care duc la scaderea numarului de ructe. 4ea mai des intalnita problema este variatia temperaturii ,!iua peste %B 4 iar noaptea peste B'4 sau sub /'4-. Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea sca!uta a luminii, de!ec.ilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de calitatea apei. Alte ingrijiri P."ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 3,0"7,0. $n unctie de re!ultatul anali!ei pamantului, poate i nevoie sa adaugati ingrasamant cu os or, potasiu sau nitrogen inainte de plantare. $n jurul rasadurilor de rosii, la 0"/& cm, se poate ase!a un strat de paie curate. #le ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Recoltarea # bine ca ructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a i de calitate oarte buna. :ricum, piata este cea care determina, de cele mai multe ori, daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de B"% ori pe saptamana. #le trebuie rupte in asa el incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe ruct. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de /% 4 " niciodata mai mici de /& 4 " pentru a se mentine mai mult. 4ele desc.ise la culoare trebuie tinute la minim B/4 pentru a deveni rosii. 4ontrolul bolilor si daunatorilor la rosii 4el mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc insorit, pamant usor drenabil si sterili!at, asigurati o buna circulatie a aerului si monitori!ati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. :ricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante ungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata supra ata plantelor. (olile semintelor includ putre!irea semintei ,nu mai germinea!a din cau!a unei ciuperci-, putre!irea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. $n ultimul ca! este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor le!iuni uscate sau apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. (olile rasadului de rosii sunt cel mai des cau!ate de ciuperci ca P8t.ium spp. si R.i!octonia solani care se gasesc in pamant. *ratarea semintelor cu substante ungicide corespun!atoare, sterili!area pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.

Nematodele ataca radacinile si duc la de!voltarea de icitara si o ilirea plantei , oarte des e intalnita o ilirea in timpul !ilei-. Cnul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau um laturi, urmat de aspectul prost al plantei in general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Sterili!area , umigarea- pamantului este ce mai e icienta metoda de control. ;erticillium si 2usarium sunt boli care duc la ingalbenirea run!elor pe margini sau intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se o ilesc oarte mult in timpul !ilei dar isi revin noaptea. $n cele din urma, planta moare.