FIZICA

CAPITOLUL: ELECTRICITATE – CURENT CONTINUU

1. Curent electric
2. Tensiune electromotoare
3. Intensitatea curentului electric
4. Rezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit
4.1. Dependenţa rezistivităţii de temperatură
5. Legea lui Ohm pentru un circuit simplu
5.1. Reostate; divizor de tensiune
6. Legile lui Kirchhoff
6.1. Reţele electrice; elemente constitutive;
6.2. Prima lege a lui Kirchhoff;
6.3. A doua lege a lui Kirchhoff;
6.4. Gruparea rezistoarelor; rezistenţe echivalente;
6.5. Şuntul şi rezistenţa adiţională.
7. Energia şi puterea electrică
7.1. Legea lui Joule
7.2. Puterea electrică
7.3. Transferul optim de putere.

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

 FIZICA

CAPITOLUL: ELECTRICITATE – CURENT CONTINUU

ENUNŢURI

1. Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric, în S.I., este:

a. C ⋅ s b. A⋅V ⋅ m c. A d. V

2. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică, în S.I., este:

a. C ⋅ s b. A⋅V ⋅ m c. A d. V

3. Unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică, în S.I., este:

C
a. Ω⋅ m b. Ω c. A ⋅V d.
s

4. Alegeţi unitatea de măsură care corespunde mărimii fizice rezistivitate electrică, în S.I.:
V 2 A
a. Ω⋅ m b. ⋅m c. ⋅m d. A⋅V ⋅ m
A V
5. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, în S.I., unitatea de măsură a mărimii fizice
descrise de relaţia RI 2t este:
a. W b. kW c. J d. kWh

6. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, în S.I., unitatea de măsură a mărimii fizice
descrise de relaţia RI 2 este:
a. W b. kW c. J d. kWh

7. Unitatea de măsură pentru mărimea fizică energie electrică, în S.I., este:

a. W b. kW c. J d. J ⋅ s

8. Unitatea de măsură, în S.I., pentru coeficientul termic al rezistivităţii este:

a. Ω⋅ m b. K c. K −1 d. Ω−1 ⋅ m−1

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

9. În conductoarele metalice, purtătorii de sarcină mobili care asigură trecerea curentului
electric sunt:
a. protonii; b. electronii; c. cationii; d. anionii.

10. Un generator electric de curent continuu se caracterizează prin tensiunea

electromotoare (t.e.m.) E şi rezistenţa internă r. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică,
se poate scrie relaţia
a. E=U+u b. E = RI 2 + rI 2 c. U=E-u d. u=E-U
în care E = t.e.m. a generatorului, U = căderea de tensiune pe circuitul exterior, egală cu
tensiunea la bornele sursei şi u = căderea de tensiune în interiorul sursei.

11. Dependenţa I=f(U) (aşa numita caracteristica curent - tensiune) pentru un conductor
metalic menţinut la temperatură constantă este reprezentată în graficul din:
a. Fig. 1 b. Fig. 2 c. Fig. 3 d. Fig. 4

12. Rezistenţa electrică a unui fir metalic omogen, de lungime l şi arie a secţiunii
transversale S este:
a. proporţională cu aria secţiunii;
b. invers proporţională cu lungimea l;
c. depinde de natura materialului;
d. depinde de tensiunea aplicată la bornele conductorului.

13. Alegeţi răspunsul pe care îl consideraţi corect, încercuind litera corespunzătoare. La

gruparea rezistenţelor în serie,
a. tensiunea este aceeaşi la bornele fiecărei rezistenţe;
b. rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor rezistorilor conectaţi;

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

 c. rezistenţa echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre rezistenţele
rezistorilor conectaţi;
d. rezistenţa echivalentă nu variază cu temperatură.

14. La gruparea rezistorilor în paralel

a. intensitatea curentului ce trece prin fiecare rezistor este aceeaşi;
b. rezistenţa echivalentă este mai mare decât cea mai mare dintre rezistenţele
rezistorilor conectaţi;
c. rezistenţa echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre rezistenţele
rezistorilor conectaţi;
d. rezistenţa echivalentă nu variază cu temperatură.

15. Ampermetrul
a. măsoară tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit;
b. măsoară intensitatea curentului electric numai intr-un circuit simplu
(neramificat);
c. se conectează în paralel la bornele generatorului;
d. indicaţia sa nu depinde de poziţia pe care o are într-un circuit serie.

16. Voltmetrul
a. măsoară tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit;
b. măsoară tensiunea numai intr-un circuit simplu (neramificat);
c. se conectează în serie cu generatorul;
d. indicaţia sa nu depinde de poziţia pe care o are într-un circuit serie.

17. Expresia legii lui Ohm pentru un circuit simplu este:

E E U U
a. I = b. I = c. I = d. I =
r + Rext R Rext R

18. Expresia legii lui Ohm pentru o porţiune de circuit care nu conţine generatoare
electrice este:
E E U U
a. I = b. I = c. I = d. I =
r + Rext R Rext R

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

19. Un generator cu parametrii E şi r debitează pe un rezistor cu rezistenţa R puterea:
RE RE 2 R2 E 2 R2 E
a. P = b. P = c. P = d. P =
R+r ( R + r )2 R+r R+r

20. Un generator având E şi r debitează puterea maximă într-un circuit exterior atunci când
rezistenţa electrică a acelui circuit este
a. mai mică decât rezistenţa internă r a generatorului (R < r);
b. egală cu rezistenţa internă r a generatorului (R = r);
c. mai mare decât rezistenţa internă r a generatorului (R > r);
d. independentă de parametrii E şi r ai generatorului.
21.Într-un circuit alimentat de un generator (E , r) şi care conţine un consumator (R),
bilanţul puterilor se exprimă prin:
a. EI = UI + rI 2 b. EI = RI 2 + rI c. UI = EI + rI 2 d. EI = ( R + r ) I

22. Expresia randamentului energetic al unui generator (E , r) care alimentează un

consumator (R ) este:
rI UI RI r
a. η = b. η = c. η = d. η =
E E E R+r

23. Prima lege a lui Kirchhoff:

a. exprimă conservarea sarcinii electrice într-un ochi de reţea;
b. afirmă că suma sarcinilor electrice care intră într-un ochi de reţea într-un anumit
interval de timp este egală cu suma sarcinilor electrice care ies din ochi în acelaşi
interval de timp;
c. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un nod de
reţea este egală cu zero:
n

∑I
k =1
k =0

d. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un ochi

de reţea este egală cu zero:
n

∑I
k =1
k =0

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

24. A doua lege a lui Kirchhoff
a. exprimă conservarea sarcinii electrice într-un ochi de reţea;
b. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un ochi de
reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acelui ochi
m n

∑ Ek = ∑ I j ⋅ R j
k =1 j =1

c. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un nod de

reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acel nod
d. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un ochi de
reţea este egală cu zero
n

∑E
k =1
k =0.

Prin convenţie, se atribuie semnul „+” pentru o t.e.m. dacă sensul de parcurs ales străbate
sursa respectivă în sens direct, de la borna negativă către cea pozitivă (în interiorul sursei).
Produsului (IR) i se atribuie semnul „+” sau „-”, după cum sensul ales pentru curentul prin
acea latură coincide sau nu cu sensul ales pentru parcurgerea ochiului de reţea.

25. Prin secţiunea transversală a unui conductor, în intervalul de timp Δt = 1min , trece
sarcina electrică q = 300C . Intensitatea curentului electric stabilit prin conductor este:
a. 0,5 A b. 2 A c. 5 A d. 10 A

26. Două fire conductoare, unul din aluminiu şi celălalt din cupru, au aceeaşi arie a
secţiunii transversale. Ştiind că cele două conductoare au aceeaşi rezistenta electrica ,
raportul lungimilor este:
l Al ρ l Al ρ l Al l Al
a. = Al b. = Cu c. =1 d. = ρ Al ⋅ ρCu
lCu ρCu lCu ρ Al lCu lCu

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

27. În figura alăturată, este reprezentată
variaţia tensiunii în funcţie de intensitatea
curentului pentru 3 rezistori de rezistenţe
electrice diferite R1 ≠ R2 ≠ R3 . Reprezentarea

grafică pentru rezistorul cu rezistenţa cea mai

mare dintre cei trei rezistori corespunde:

d. nu se poate stabili pe baza acestor

a. dreptei 1 b. dreptei 2 c. dreptei 3
grafice.

28. Rezistenţa unui fir conductor cilindric de rază r, lungime l şi confecţionat dintr-un
material cu rezistivitatea ρ se calculează cu formula:

ρl ρl 4ρ l ρl
a. R = b. R = c. R = d. R =
πr 2 π (2d ) 2 πd 2 4π d 2

29. Patru fire conductoare sunt caracterizate prin lungimi şi raze diferite ca şi prin
rezistivităţi electrice diferite, astfel: conductorul 1 ( ρ0 , l0 , r0 ); conductorul 2

( ρ0 , 2l0 , r0 2 ); conductorul 3 ( ρ0 2, l0 2, r0 2 ); conductorul 4 ( ρ0 , l0 2, r0 2 ). În

aceste condiţii, trei dintre conductori au rezistenţe egale. Conductorul cu rezistenţa diferită
de a celorlalţi trei este:
a. conductorul 1 b. conductorul 2 c. conductorul 3 d. conductorul 4

30. La trecerea unui curent electric continuu printr-un rezistor de rezistenţă electrică
constantă, energia electrică degajată în timpul t are expresia:
U2
a. Rit 2
b. UI t c. d. RI 2t
Rt

31. Energia de 200kWh este echivalentă cu:

a. 200kJ b. 200J c. 72 ⋅107 kJ d. 72 ⋅107 J

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

Problemele 32 – 36 se referă la textul următor:

În circuitul din figura alăturată, rezistorii R1 , R2 şi R3 au

rezistenţe egale cu valoarea R = 1Ω , sursa cu tensiunea

electromotoare având rezistenţa internă neglijabilă. Ştiind că
prin rezistorul R2 intensitatea curentului este I 2 = 1A , atunci:

32. Intensitatea curentului prin rezistorul R3 este:

a. 0 A b. 0,5 A c. 1 A d. 2 A

33. Intensitatea curentului prin rezistorul R1 este:

a. 0 A b. 0,5 A c. 1 A d. 2 A

34. Rezistenta echivalenta a circuitului este:

a. 1Ω b. 1,5Ω c. 2Ω d. 3Ω

35. Tensiunea electrică la bornele rezistorului R3 este:

a. 0 V b. 0,5 V c. 1 V d. 2 V

36. T^ensiunea electromotoare a sursei este:

a. 1 V b. 2 V c. 3 V d. 4 V

37. În circuitul din figura următoare, sursa de alimentare are tensiunea electromotoare
E = 6V şi rezistenţa internă neglijabilă, rezistorii R1 = R2 = R = 2 Ω ; întrerupătorul K
poate fi închis sau deschis.
a. Calculaţi intensităţile curentului prin rezistorul R2

pentru K închis şi respectiv, K deschis.

b. Determinaţi căldura degajată în rezistorul R1 , într-

un interval de timp de 6 minute, întrerupătorul K

fiind închis.

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

38. Un conductor cu rezistenţa R = 5 Ω este parcurs de sarcina electrică q = 300 C în
timpul t = 1 minut. Tensiunea U la bornele conductorului este:
a. 6 V b. 25 V c. 1500 V d. 30 V

39. Un fir metalic are rezistenţa R0 la temperatura de 0D C . Coeficientul de temperatură al

rezistivităţii metalului din care este confecţionat firul este α = 4 ⋅10−3 grd −1 , la 0D C .
Temperatura t la care rezistenţa firului creşte cu 28% faţă de valoarea R0 este:

a. 100D C b. 70D C c. 280D C d. 2800D C

40. Un rezistor având rezistenţa R = 600 Ω este confecţionat din două materiale
conductoare dispuse în serie. Prima parte este confecţionată dintr-un material cu
coeficientul de temperatură α1 = −0, 01grd −1 , iar cea de-a doua, dintr-un material cu

α2 = 0, 002grd −1 . Determinaţi valorile rezistenţelor R01 şi R02 la 0D C ale celor două părţi

rezistive, astfel încât rezistenţa R să nu varieze cu temperatura.

41. Dublând tensiunea la bornele unui rezistor menţinut la temperatură constantă:

a. intensitatea curentului prin acesta creşte de 2 ori;
b. intensitatea curentului prin acesta scade de 2 ori;
c. rezistenţa creşte de 2 ori;
d. intensitatea rămâne neschimbată.

42. Pentru circuitul reprezentat în figura

alăturată se cunosc valorile E1 = 6 V ,

r1 = 1 Ω; E2 = 9 V , r2 = 2Ω;

R1 = 22 Ω; R2 = 33Ω . Determinaţi:

a. rezistenţa electrică echivalentă a

circuitului exterior;

b. rezistenţa electrică totală a circuitului;

c. intensitatea curentului electric care străbate sursele de tensiune;
d. diferenţa de potenţial între punctele M şi N ale circuitului.

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

43. Un circuit format din „n” beculeţe identice, legate în paralel, fiecare beculeţ având
rezistenţa electrică R = 30 Ω este alimentat la o sursă de tensiune electromotoare E = 24 V
şi rezistenţă internă r = 2 Ω . determinaţi:
a. numărul maxim de „n” beculeţe care pot fi legate în paralel ştiind că sursa nu suportă un
curent mai mare de 7 A;
b. căldura degajată de beculeţe în timp de o oră, în condiţiile descrise la punctul a;
c. puterea maximă pe care sursa ar putea să o degajeze într-un circuit exterior.

44. În figura alăturată, este prezentată schema

unui divizor de curent. Ştiind că raportul valorilor
rezistenţelor R1 şi R2 ale rezistorilor respectivi

R1 3
este = , indicaţia ampermetrului A1 reprezintă o fracţiune din indicaţia ampermetrului
R2 2
A egală cu:
a. 20% b. 40% c. 60% d. 80%

45. În figura alăturată, este prezentată schema

unui divizor de tensiune (potenţiometru).
Rezistorul de rezistenţă totală R, format prin
înfăşurarea unui fir metalic pe un suport izolator,
este conectat la bornele 1 şi 2 ale sursei de
acccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccsasasas

tensiune U. Prin deplasarea cursorului metalic C între capetele A şi B ale rezistorului R, se

obţine o tensiune variabilă între borna A şi C. În felul acesta, tensiunea U la bornele sursei
poate fi „divizată” conform necesităţilor de utilizare între bornele 3 şi 4. Cunoscând că
firul metalic de lungime l din care este confecţionat rezistorul R este omogen (deci are
l
rezistenţa uniform distribuită pe toată lungimea sa), pentru x = raportul valorilor
3
U1
tensiunilor este:
U
U1 2 U1 1 U1 U1 3
a. = b. = c. =3 d. =
U 3 U 3 U U 2

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

46. Un ampermetru, prin construcţie, are o rezistenţă internă RA şi poate măsura curenţii

de intensităţi I ≥ I admis . Legând în paralel la bornele ampermetrului un rezistor numit şunt,

de rezistenţă Rs , ampermetrul poate măsura curenţi de intensităţi I ≥ nI a . Valoarea

rezistenţei şuntului reprezintă o fracţiune din rezistenţa ampermetrului RA egală cu:

1 1 n n −1
a. b. c. d.
n n −1 n +1 n+a

47. Un voltmetru, prin construcţie, are o rezistenţă internă RV şi poate măsura o tensiune

maximă U V . Legând în serie un rezistor de rezistenţă Ra (rezistenţă adiţională), voltmetrul

poate măsura tensiuni U ≥ kUV . Valoarea rezistenţei adiţionale este egală cu:

1 1
a. Ra = kRV b. Ra = RV c. Ra = (k −1) RV d. Ra = RV
k k −1

48. Pentru montajul din figură se cunosc valorile E1 = 12 V , r1 = 1 Ω, R1 = 1,5 Ω,

R2 = 5 Ω, Rb = 2 Ω, r2 = 1 Ω şi puterea nominală a becului P = 18 W . Calculaţi:

a. valoarea intensităţii curentului care trece prin bec;

b. valoarea tensiunii electromotoare E2 ;

c. valoarea tensiunii electrice între punctele M şi N ale

circuitului.

49. Randamentul transferului optim de putere are valoarea:

a. 100% b. 98% c. 50% d. depinde de consumator

50. În figura alăturată este prezentată schema unui circuit electric care conţine o sursă cu
t.e.m. E şi rezistenţa internă neglijabilă şi rezistorii R1 = 20 Ω , R2 = R3 = 60 Ω . Cunoscând
valoarea intensităţii curentului prin sursa E ca fiind I = 2 A , să se calculeze:
a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului extern;
b. valoarea diferenţei de potenţial între bornele rezistorului R2
(punctele A şi B);
c. puterea electrică disipată în rezistorul cu rezistenţa R1 .

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

 BIBLIOGRAFIE

1. A. Hristev, D. Borşan, L. Georgescu, N. Gherbanovschi, Probleme de Fizică pentru

clasele IX – X, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
2. M. Ivan, M. Logofătu, R. Constantinescu, Manual de fizică pentru clasa a X-a, Ed.
Aramis, Bucureşti, 2000;
3. R. Ionescu-Andrei, C. Onea, I. Toma, Bacalaureat 2003. Teste grilă de fizică.
4. Simulare Bacalaureat 2003, site MEC;
5. Bacalaureat 2007, Proba scrisă la Fizică, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Serviciul
Naţional de Evaluare şi Examinare;
6. C. Mantea, Fizică – manual pentru clasa a X-a, F1, Ed. All Educational, Bucureşti,
2000;
7. M. Logofătu, Electricitate şi bazele electrotehnicii, Universitatea din Bucureşti, 200

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007