I.

PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME

ASPECTE GENERALE

Pentru culturile din sere, solarii si pentru culturile timpurii din camp,

rasadurile se produc in spatii special amenajate (sere inmultitor incalzite sau in

rasadnite), iar pentru culturile de vara si toamna in solarii incalzite sau partial

neincalzite, in rasadnite semicalde sau pe straturi, in aer liber.

Producerea rasadului trebuie sa se realizeze intr-un spatiu special amenajat.

Acesta trebuie sa fie curat, dezinfectat si luminos. Spatiul destinat producerii

rasadurilor trebuie sa permita un bun control al microclimatului (temperatura,

umiditate si aerisire).

Amplasarea rasadnitelor, serelor sau a solariilor pentru producerea rasadurilor

trebuie sa se realizeze pe terenuri care sa indeplineasca uramatoarele criterii:

sa fie plan sau usor inclinat spre sud (3 - 5%) si deschis in asa fel pentru a fi

luminat pe toata perioada zilei

sa fie ferit de vanturi puternice sau de curenti reci de aer prin obstacole

naturale (dealuri, perdele de protectie din specii lemnoase de talie inalta,

cladiri) sau sa se amplaseze pe directia vanturilor dominante garduri din plasa de

sarma

terenul trebuie sa fie usor permeabil, cu apa freatica la peste 2 m adancime, ferit

de inundatia apelor de suprafata si subterane

in apropierea spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa se gaseasca o sursa

de apa curata si sa existe posibilitati de incalzire a acesteia

in interiorul spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa existe o retea

electrica de iluminare
Pamanturile folosite la obtinerea amestecurilor pentru substraturile nutritive

Pamantul de telina se obtine din decopertarea terenurilor intelenite pe o adancime

de 15 - 20 cm. Pentru descompunerea resturilor vegetale din aceste straturi

decopertate se amenajeaza platforme de fermentatie cu o latime de 3 m si o inaltime

de 1,5 m, care se uda perioadic, iar la interval de cca 6 luni se realizeaza

intoarcerea materialului, astfel ca procesele de fermentatie sa se realizeze cat

mai rapid. In cazul in care nu dispunem de pamant de telina acesta poate fi

inlocuit cu pamant de gradina. Trebuie avut in vedere daca terenul respectiv a fost

erbicidat, sau s-a aplicat diferite tratamente la sol astfel incat sa nu fie

afectate rasadurile.

Mranita se obtine prin desompunerea gunoiului de grajd, timp de 1-2 ani

utilizandu-se de obicei gunoiul de grajd folosit ca biocombustibil pentru

incalzirea rasadnitelor.

Turba bruna are o capacitate foarte mare de retinere a apei (80% la suta), un pH

acid (3,5 - 5), fiind saraca in elemente minerale. Corectarea pH-ului trebuie

facuta cu multa atentie prin tatonari, adaugand var. In unele cazuri nu este nevoie

neutralizarea turbei, deoarece prin amestecul acesteia cu alte componente pH-ul

ajunge la limite optime.

Turba neagra are o capacitate ceva mai mica de retinere a apei (200 - 400%) decat

turba bruna, un pH neutru, fiind mai bogata in elemente nutritive, in special in

azot.

Nisipul se utilizeaza in amestecurile de pamant pentru imbunatatirea capacitatii

pentru aer si pentru a le asigura un drenaj mai bun, asigurand in acelasi timp

evitarea formarii crustei la straturile semanate si a compactarii amestecurilor

pentru cuburi sau givece nutritive.

In amestecurile de pamant pentru semanat si repicat se adauga la 1m3 de amestec 0,5

kg superfosfat, si 0,1 -0,1 kg sulfat de potasiu, iar la cele pentru

confectionarea ghivecelor nutritive pentru rasadurile de toamna, la fiecare m3 de

amestec se adauga: 1 kg azotat de amoniu, 4 kg superfosfat sau 1,5 kg complex

(20:20:0) si 2 kg sulfat de potasiu.

Substante utilizate la dezinfectia amestecurilor de pamant si timpul minim de pauza

inainte de folosirea amestecurilor

Produsul Actiunea Forma de conditionare Doza de folosire Timpul de pauza

Basamid G (dasomet 98%) Complexa: fungicida si nematocida pulbere 200 - 250

g/m3 2 - 3 saptamani la 150C

Dazomet 90PP (SP) Complexa: fungicida si nematocida pulbere 250 - 300 g/m3

2 - 3 saptamani la 150C

Vydate 10 G (oxamyl 10%) Insecticida si nematocida granule 100 - 150

g/m3 7 zile

Raisan 51 Complexa: fungicida si nematocida concentrat solubil 700 l/ha

6 -8 zile

Metador CL Fungicida lichid sau gel 1000l/ha 6 - 8 zile

Metode de producere ale rasadurilor

Producerea rasadurilor la diferite specii de legume se poate realiza prin

urmatoarele metode:

rasad nerepicat
rasad repicat

rasad produs in ghivece sau cuburi nutritive

Rasadul nerepicat se poate obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite.

Cresterea plantelor realizandu-se pe acelasi loc si la aceeasi desime pana la

plantarea la locul definitiv de cultura. Prin aceasta metoda se recomanda a se

produce rasaduri pentru ciclul al-II-lea in solar, ciclul I si II in camp.

Rasadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor, la distante mai mari,

pentru a le asigura un spatiu mai mare de nutritie, pentru obtinerea de plante mai

viguriase. La repicat, plantele bolnave, slab sau anormal dezvoltate pot fi

inlaturate, iar ruperea varfului radacinii (pivotante) determina o ramificare mai

puternica. Repicatul prelungeste perioada de producere a rasadurilor, ceea ce

impune necesitatea semanatului mai devreme, cu 7 - 10 zile fata de metoda

producerii rasadului nerepicat. Aceasta metoda se preteaza mai ales pentru tomate,

ardei, vinete, varza si conopida timpurie.

Rasaduri produse in cuburi sau in ghivece nutritive se obtine prin semanatul direct

sau repicatul plantelor in ghivece sau cuburi, in vederea plantarii la locul

definitiv. Fata de celelalte metode de producere rasaduri, in cazul folosirii

ghivecelor/cuburilor nutritive, procentul de pierdere a radacinilor se reduce la 0

- 20%. In vedere simplificarii si ieftinirii producerii rasadurilor tendinta

este de realizarea semantului direct in ghivece sau cuburi nutritive a semintelor

granulate (drajate) cu ajutorul unor masini speciale (mecanizarea operatiei de

semanta).

Semantul in givece nutritive prezinta urmatoarele avantaje:

se reduc cheltuielile cu forta de munca

se evita o dezvoltare mai slaba a plantelor care au si un potencial de productie

mai scazut in cazul in care repicatul se realizeaza incorect

se reduce perioada de producere a rasadurilor cu cca 12 - 14 zile

pivotul radacinilor un se rupe, astfel ca sistemul radicular va explora straturile

mai adanci ale solului, usurandu-se in acest fel aprovizionarea cu apa si elemente

nutritive.

Pregatirea si instalarea rasdnitelor

Instalarea rasadnitelor calde incepe in luna ianuarie, se continua in februarie si

martie, pentru ca in aprilie sa se instaleze numai rasadnitele reci.

Pregatirea materialului termogen

Principalul material folosit ca biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline,

bovine, ovine si porcine.

Gunoiul de graj de la cabaline (cai, magari, catari) este cel mai indicat pentru

incalzirea rasadnitelor. Se incalzeste rapid, in 7 - 10 ore ajunge la 65 - 70 0C,

pentru ca apoi in decurs de cateva zile sa coboare brusc la 30 -350C, nivel la

care se mentine 30 - 40 zile.

Gunoiul de bovine produce o temperatura mai scazuta decat cel de cabaline. Se

incalzeste incet, in decurs de 7 - 10 zile, temperatura se ridica la 40 - 450C,

dupa care sacde in timp de cca 10 zile pana la 18 -200C, nivel la cre se mentine

30 - 40 zile.

Gunoiul de ovine asigura o temperatura de 15 - 200C timp de 40 - 45 zile. Este un

gunoi pera uscat din aceasta cauza un se poate utiliza singur ca biocombustibil,

insa da rezultate bune in amestec cu gunoiul de grajd provenit de la bovine.

Gunoiul de porcine asigura o temperatura de 15 - 200C timp de 25 - 30 zile, insa

este umed si rece, din care cauza se foloseste in amestec, in cantitati mici cu

balegarul de la cabaline.
Cu 7 - 10 zile inainte de instalarea rasadnitelor materialul organic se aseaza in

platformele de preincalzire care au latinea de 2-3 m, inaltimea de 1,5 - 2 m si

lungimea dupa nevoie. La instalarea platformelor de preincalzire se omogenizeaza

gunoiul de grajd, amestecandu-se gunoiul mai uscat cu cel umed, cel cu continut

ridicat in paie cu cel cu un continut mai scazut in paie, cel proaspat cu cel mai

putin proaspat, cel cald cu cel rece.

Dupa 7 -10 zile de fermentare, in platforma de preincalzire temperatura ajunge la

50 - 700C, din masa de gunoi ies aburi si se poate folosi la instalarea

rasadnitelor.

Instalarea rasadnitelor de suprafata

La instalarea rasadnitelor de suprafata trebuie avut in vedere faptul ca in cazul

unei suprafete de sol inghetat, inainte de asezarea in rama rasadnitei a gunoiului

incalzit din platforma de preincalzire, se aseaza mai intai un strat termo-izolator

din pleava sau paie.

Grosimea stratului de biocombustibil depinde de zona climatica si de perioada in

care se instaleaza rasadnita. Astfel, in ianuarie are 70 - 80 cm, in februarie 45 -

50 cm, iar in martie 20 - 40 cm. In zonele de deal grosimea stratului de

biocombustibil este cu 10 - 20 cm mai mare.

Peste patul de rasadnita se aseaza tocurile simple, asezate cap la cap, sau tocul

format dintr-un singur cadru, confectionat din scanduri incheiate la capete.

Atat stratul de biocombustibil cat si tocurile se orienteaza cu axul lung pe

directie est-vest. Marginea tocului dinspre nord este cu 15 cm mai ridicata decat

cea dispre sud, pentru o buna expozitie la soare.

Dupa asezarea tocurilor se umple cu biocombustibil tot spatiul din interiorul

tocurilor, iar apoi se acopera tocurile cu fereste din sticla. Acest tip de

rasadnite este dintr-o apa.

Instalarea rasadnitelor ingropate

Rasadnitele ingropate cu acoperisul (ferestrele) intr-o apa sau in doua ape (simple

sau duble) se deosebesc de rasadnitele de suprafata prin faptul ca stratul de

incalzire este asezat intr-o groapa trapezoidala, la suprafata solului fiind doar

tocul. La instalarea acestor tipuri de rasadnite se vor respecta etapele de

instalare a rasadnitelor de suprafata.

Introducerea pamantului in rasadnita

La rasadnitele in care biocombustibilul a fost asesta afanat, dupa 3 - 5 zile de la

instalare, temperatura urca la 35 - 400C. Inainte de a introduce pamantul,

biocombustibilul din interiorul tocurilor rasadnitei se taseaza uniform pe toata

suprafata rasadnitei. Pe masaura ce substratul se incalzeste se calca, se

completeaza cu gunoi de grajd cald din platforma de preincalzire, in asa fel incat

suprafata patului sa ramana cat mai neteda.

Pentru prevenirea aparitiei ciupercilor de balegar, suprafata spatiului de

rasadnita se prafuieste cu Merpan 50WP, sau cenusa, var, sau praf de carbune.

Pamantul pregatit in prealabil se introduce in rasadnita.

Grosimea stratului de pamant depinde de destinatia rasadnitei:

5 cm in rasadnite pentru ghivece nutritive,

12 -15 cm in rasadnite pentru semanat des

15 - 18 cm in rasadnitele in care se repica sau in care plantele raman pana la

plantare la locul definitiv

Pregatirea spatiilor, a patului germinativ, si semnatul pentru producerea

rasadurilor

Ca masuri obligatorii pentru prevenirea infectiilor de orice fel, sapatiile de

producere a rasadurilor se curata foarte bine de resturile vegetale, de buruieni,

se realizeaza dezinfectii inaintea fiecarui ciclu de producere a rasadurilor cu

insecticide si fungicide cu actiune de contact (Vandozeb 0,4%; Nemasol 510 700

l/ha; Raisan 51 700 l/ha; Metador 1000 l/ha).

Terenul se fertilizeaza cu gunoi de grajd 60 - 100 t/ha si cu ingrasaminte chimice

complexe (500 - 800 kg/ha substanta bruta) de tipul 20:20:0 numai daca semantul sau

repicatul rasadurilor se realizeaza in solul solariului sau al serei.

Dupa aplicarea ingrasamintelor se efectueaza mobilizarea adanca (18 - 25 cm) a

solului si dezinfectia acestuia.

Dezinfectia chimica se poate realiza cu: Dozomet 500 - 600 kg/ha, Sulfat de cupru

500 - 1000 kg/ha, Metam sodiu 1000 l/ha.

Sulfatul de cupru dupa aplicarea se incorporeaza in sol, timpul de pauza fiind de 3

- 4 zile. Metam sodiu se administreaza prin instalatiile de picurare. Distantele

intre liniile de picurare trebuie sa fie de 50 cm pentru o buna dezinfectare.

Dupa timpul de actiune al dezinfectantilor, pentru grabirea eliminarii gazelor din

sol si maruntirea acestuia se face o lucrare cu freza.

In rasadnite dupa ce pamantul s-a incalzit la 200C, se pregateste pentru semanat.

Rasadnitele se descopera pe rand pentru a se evita racirea acestora. Se face

aerisirea si distrugerea buruienilor, pamantul se mobilizeaza pe intreaga grosime.

In rasadnitele incalzite cu gunoi de grajd prin aceste lucrari de aerisire si

mobilizre a stratului de pat germinativ se elimina dioxidul de carbon si amoniacul

care se adauga in urma fermentarii gunoiului de grajd. Dupa mobilizare, pamantul se

niveleaza si se taseaza usor.

In serele inmultitor si in solarii, pe solul frezat si nivelat, se intinde o folie

de material plastic, pe care se pune un amestec de pamant in grosime de 8 - 10 cm.

Cantitatile de samanta utilizata pentru insamantarea a unei unitati de masura

difera in functie de metoda de producere a rasadurilor.

Acoperirea semanaturiilor se realizeaza cu un pamant usor, nisipos, format dintr-o

parte pamant de telina sau de gradina, o parte mranita si doua parti nisip.

Semanaturile de tomate, ardei, vinete, varza, conopida si gulie se acopera cu un

strat de pamant de 1 - 1,5 cm grosime, iar cele de salata si de telina cu un strat

de 0,5 - 0,7 cm. Dupa acoperire, pamantul se taseaza usor pentru a pune in contact

samanta cu solul si se uda cu apa incalzita la temperatura de 20 - 220C. In cazul

in care nu s-a folosit pamant dezinfectat, dupa semanat, udatul se face cu una din

urmatoarele solutii de Previcur 607SL 0,2%; Folpan 80WDG 0,15% cu 3 - 5 l / m2.

Repicatul rasadurilor in substrat, in cuburi si ghivece

Pentru culturile timpurii si pentru cele din sere si solarii se recomanda

producerea rasadurilor in cuburi nutritive sau ghivece nutritive.

Cuburile nutritive se umplu cu amestecuri prezentate in tabelul nr. 4.

Pamanturile care intra in compozitie se cern in prealabil, apoi se amesteca, in

proportii de volum. Nu se pregateste odata prea mult material, deoarece

omogenizarea se realizeaza mai greu. Balega de bovine se adauga dupa ce mai intai

s-a diluat cu apa.

Superfosfatul se adauga sub forma de praf, imprastiindu-se cat mai uniform peste

amestec. Azotatul de amoniu, sulfatul de potasiu si varul se adauga sub forma de

solutie. Cantitatea de apa in care se dizolva aceste ingrasaminte va fi cat mai

mica, pentru a evita umezirea execesiva a amestecului de pamant. In ultima perioada

fertilizarea amestecului de pamant se face cu ingrasaminte complexe tip starter

(Ferticare S 15:30:15) in concentratie de 0,3 - 0,5%.

Toate materialele se amesteca cat mai bine prin lopatare repetata, pe o platforma

din beton, pe o podea de scandura sau pe pamant foarte bine batatorit. In timpul

omogenizarii daca este nevoie se mai adauga si apa, pana la umiditatea potrivita.

Repicatul rasadurilor consta in transplantarea acestora la distante mai mari,

pentru a asigura plantelor mai multa lumina, aer si o suprafata mai mare de

nutritie.

Repicatul se face in rasadnite calde, semicalde sau reci in functie de temperatura

mediului. Rasadul pentru culturile fortate din sere si solarii se repica in ghivece

sau cuburi nutritive, iar rasadul destinat culturilor din camp in cuburi asezate pe

solul din solarul incalzit, direct in stratul de pamant pregatit in acest scop sau

in rasdnite calde.

Distantele de repicat precum si dimensiunile cuburilor sau ghivecelor in care se

repica rasadul sunt diferite in functie de specie si destinatia lor. Astfel, pentru

culturile fortate se folosesc cuburi sau ghivece cu latura de 10 - 12 cm, pentru

culturile din solarii 5 - 7 cm, iar pentru culturile timpurii din camp 5 cm.

Distantele de repicat pentru varzoase timpurii, ardei, salata sunt de 5/5 - 6/6 cm,
iar pentru tomate si vinete 7/7 - 10/10 cm.

Adancimea de repicat este pentru majoritatea speciilor cu 0,5 - 1cm mai mare decat

adancimea la care plantele au stat in semanatura. Se repica la aceeasi adancime

salata, telina si gulia.

Pentru ca rasadul sa poata fi scos cu usurinta din semanatura se uda in prealabil.

Dupa scoaterea plantelor, acestea se sorteaza pastrandu-se numai exemplarele

viguroase si sanatoase. Repicatul este indicat sa se faca pe timp noros si nu prea

rece. Pe timp insorit rasadurile se umbresc timp de 1 - 2 zile, pentru a asigura o

buna prindere. Dupa 3 - 4 zile de la repicat se controleaza prinderea si se

completeaza golurile.

Varsta si calitatea rasadurilor

Rasadul de calitate prezinta urmatoarele caracteristici:

Este normal dezvoltat, cu radacini bogate si sanatoase, cu tulpini scurte,

nealungite, neetiolate, cu frunze de culoare verde inchis.

Este calit (pentru culturile timpurii si protejate) insa fara sa fi stagnat din

crestere, din cauza conditiilor nefavorabile.

Este sanatos, fara urme de inegrire a coletului, fara pete pe frunze si tulpini si

fara daunatori.

La stabilirea corecta a date semantului pentru producerea rasadului trebuie sa se

tina cont si de varsta rasadurilor la plantare. Un rasad prea tanar atrage dupa

sine prelungirea perioadei pana la obtinerea primei recolte, in cazul plantarii

unui rasad imbatranit, productia va fi simtitor micsorata, pentru ca rasadul batran

se prinde greu si porneste tarziu in crestere.

Lucrarile de ingrijire a rasadurilor

Mentinerea temperaturii, reglarea luminii si aerisirea

Pentru mentinerea caldurii in interiorul rasadnitelor, imediat dupa semanat,

acestea se acopera cu rogojini sau folie de polietilena. La 3 - 4 zile de la

semanat, rogojinile sau foliile se inlatura si se controleaza rasarirea. Pentru a

evita alungirea rasadului, indata ce a inceput rasarirea, rogojinile sau foliile se

inlatura complet, timp de 5 - 6 ore in perioadele mai calduroase ale zilei, pentru

ca spre seara sa se acopere din nou.

Daca se constata ca temperatura din rasadnite a scazut sub limita normala, se

inlocuieste gunoiul de grajd de pe poteci cu gunoi cald.

In serele inmultitor si in solarii temperatura din interior se va regla de la

sistemul de incalzire si de aerisire, mentinandu-se nivelele optime in functie de

specie si de faza de vegetatie

Pentru o buna iluminare a plantelor se iau masuri de mentinerea sticlei sau a

foliei de politilena curata pentru ca plantele sa foloseasca cat mai mult posibil

lumina solara.

Aerisirea trebuie sa se realizeze zilnic pentru evacuarea gazelor provenite din

descompunerea balegarului (dioxid de carbon si amoniac), care acumulate in

cantitati mari sunt daunatoare plantelor. Aerisirea la rasadnite se face prin

ridicarea fereastelor. Cand temperaturile mediului exterior sunt scazute,

ferestrele (cu balamale) rasadnitelor se ridica brusc la 50-70 cm inaltime,

lasandu-se imediat jos. Dupa ce se incalzeste, ferestrele se deschid in partea

opusa directiei din care bate vantul, iar pe timp linistit ele se deschid
alternativ.

Cand in exterior temperatura creste la 12 - 200C, rasadnitele se lasa descoperite,

urmand a se acoperi imediat ce temperatura scade sub 120C (seara).

Udatul se face cu apa curata la temperatura pamantului (18 - 200C). Cantitatea de

apa folosita este dependenta de caracteristicile hidrofizice ale amestecului si de

varsta rasadului. In prima faza de crestere, rasadurile au nevoie de o cantitate

mai mica de apa. In aceasta perioada udatul se realizeaza odata sau de doua ori pe

saptamana cu cantitati mici de apa (2 -5 l/m2), in orele mai calduroase ale zilei.

Mai tarziu, cand plantele inainteza in vegetatie cerintele lor fata de apa cresc,

udatul se face mai frecvent si cu cantitati mai mari (8 - 10 l/m2).

Combaterea buruienilor Manual, se poate realiza prin plivit repetat. Inaintea

fiecarei operatiuni de plivit rasadurile se uda pentru ca bueruienile sa se poata

smulge cu usurinta.

Chimic se realizeaza prin utilizarea a diferitelor erbicide

Fertilizarea suplementara. Prima fertilizare radiculara se realizeaza la 10 - 12

zile de la rasarire sau repicare, iar celelalte se repeta la 8 - 10 zile. In total

se aplica 2 - 3 fertilizari suplementare. Solutiile se aplica cu stropitoarea, apoi

plantele se spala prin stropire cu apa curata. In cazul fertilizarii extra

radiculare cu ingrasaminte foliare, solutiile se pulverizeaza fin pe planta, fara

sa se mai aplice stropiri cu apa curata.

Fertilizarea suplementara a rasadurilor

se foloseste ca inlocuitor al ingrasamintelor complexe

in cazul rasadului produs prin semanat direct in ghivece umplute cu amestec

nutritiv

Rarirea rasadurilor se practica la rasadurile in ghivece sau cuburi nutritive cand

acestea incep sa se umbresaca, evitandu-se astfel alungirea lor.

Tomatele se raresc la distante de 14/14 cm (40 pl/m2), ardeiul la 16/16 cm (30

pl/m2), iar castravetii la 20/20 cm (25 pl/m2).

Calirea rasadurilor este obligatorie si consta in adaptatrea plantelor la conditii

de temperatura mai scazute (6 - 80C), la plantare, rasadurile aerisandu-se puternic

in timpul zilei, iar spre sfarsitul acestei perioade ele se lasa complet

descoperite atat ziua cat si noaptea. Se acopera numai in noptile cu pericol de

bruma. In aceasta perioada rasadul se uda mai rar si cu cantitati mai reduse de

apa. La solarii se ridica folia de la peretii laterali. La fsfarsitul perioadei de

calire rasadurile capata o culoare verde inchis, uneori putin violacee.

Tratamentul cu retardanti. Rasaduri viguroase, nealungite, corespunzatoare

plantarii manuale sau mecanizat, pot fi obtinute prin utilizarea substantelor

regulatoare de crestere (Cycocel).

La tomate si ardei se aplica Cycocel 0,1% cand plantele au 3 - 4 frunze adevarate,

tratamentul se aplica prin pulverizare fina pe frunze, pe timp inorat cu o

cantitate de 1 l de solutie/10 m2.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Pe langa masurile de igena

culturala-dezinfectia solului, a spatiilor si uneltelor de lucru se mai executa

tratamente periodice, la intervale de 7 - 10 zile cu Captadin 50PU, in concentratie

de 0,2 - 0,3%, Previcur 607SL 0,15% sau Merpan 50PU 0,2%. Cu 4-5 zile de plantare

se recomanda o fertilizare de ,,start cu azotat de calciu 1,2 kg si Complex III

1,6 kg la 100 l apa se aplica 3-4 l / m2. Cu 12 - 20 ore inainte de plantare la

locul definitiv rasadurile se uda abundent pentru a putea fi scoase cu cat mai

multe radacini si a realiza o rezerva de apa in plante si in substratul (cuburi,

pamant) cu care se scot din locul unde au fost produse.

PLANTAREA RASADURILOR

Epoca de plantare a rasadurilor in camp se stabileste in functie de:

Conditiile climatica ale zonei

Cerintele plantelor fata de temperatura

De varsta rasadului

Perioada in care dorim sa obtinem productia

Inainte cu o zi de plantare, rasadurile se uda pentru ca la scoaterea lor sa ramana

cat mai multe radacini cu pamant. Scoaterea rasadurilor se face prin dislocarea

pamantului pentru reducerea numarului de radacini rupte, se aseaza in ladite, se

acopera cu o folie de polietilena curata si se transporta la locul plantarii

definitive. Inainte de plantare rasadurile se sorteaza, indepartandu-se cele

necorespunzatoare.

Rasadurile nerepicate se fasoneaza si se mocirlesc. Fasonarea consta in scurtarea

radacinilor daca acestea sunt prea lungi, asstfel ca la plantare radacinile sa aibe

o pozitie verticala.

Mocirlirea consta in introducerea radacinilor intr-un amestec format din dejectii

proaspete de bovine, apa, insecticide si substante stimulatoare de inradacinare.

De asemenea la culturile carese infiinteaza in timpu; verii (varzoase de toamna,

ceapa, telina, salata) se poate indeparta 1/3 din varful frunzelor pentru

micsorarea suprafeteti de transpiratie si a evita uscarea plantelor.

Tehnica plantarii. Plantele care au capacitatea de a emite radacini adventive

(tomate, varza, castraveti) se pot planta la o adncime mai mare decat aceea la care

au fost produse. Rasadurile de ardei, salata, gulii si telina se planteaza la

aceeasi adancime la care au fost produse, respectiv pana la frunzele cotiledonale.

Rasadurile se palnteaza manual cu plantatorul, iar cele produse in cuburi nutritive

sau ghivece nutritive se planteaza cu ajutorul lingurei de plantat sau in cuiburi

facute cu sapa.

Rasadurile se introduc in cuibuiri cu radacinile in pozitie verticala.

Este important ca solul in care se planteaza rasadul sa nu ajunga in contact cu

tulpina, pentru a evita aparitia bolilor de colet. Pentru aceast aspect cubul,

respectiv ghiveciul se va planta astfel incat 1-2 cm din partea superioara a

acestuia sa nu fie ingropata.