Tehnologia pregtirii compostului pentru ciupercrii Pregtirea compostului dureaz 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercriei,

pe o suprafaa betonata (platforma) pentru a mpiedica infiltrarea n pmnt a mustului de blegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aib o suprafaa de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%), iar la capete sa fie prevzuta cu doua bazine pentru colectarea mustului. Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperi (opron), pentru a feri compostul de uscciune in timpul clduros si de splare prin precipitaii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie nchisa cu ajutorul unor perei mobili glisani, pentru a nu permite coborrea temperaturii sub cea de nghe. Reete de compost si fazele tehnologice de pregtire. Reeta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal. Pentru pregtirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alctuit din blegar de cal si paie de gru din aternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai aduga urmtoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -8 kg sau ngrmnt complex cu N si P, cantitatea fiind in funcie de concentraie. Fazele tehnologice de pregtire. Prenmuierea. Gunoiul de cal (blegar +paie) se aez pe platforma betonata sub forma de grmada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaz. Se ud treptat pn in momentul in care apa ncepe sa se scurg de sub grmad. Aceasta operaie dureaz 5 zile. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaz din ziua a 6-a de la nceperea pregtirii. Dup ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aeaz in grmada si se uda, de asemenea zilnic, timp de nc 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fr aer), pentru ca se taseaz si se uda in vederea declanrii fenomenului de compostare. Aezarea la compostarea aeroba (n prezena aerului) - afnat . Compostul se ia cu furca din grmada si se aeaz afnat intr-oplatforma cu urmtoarele dimensiuni: limea 1,8-2 m, nlimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in funcie de cantitatea de compost. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici excepii) si nu se mai taseaz. Se laa astfel 4-5 zile, dup care ncep ntoarcerile. Daca se pot administra amestecului ngrmintele recomandate, acestea se pot nlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presrata la aezare, deci la aceasta faza. Tot la aezare se pun si 5 -6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declanrii pregtirii compostului. Se fac 4 -5 ntoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul ntors se administreaz 5-6 kg ipsos /t compost, la ntorsul al 2-lea si al 3-lea se aduga, de asemenea, ipsos si ngrminte, cate 3-4 kg .

ntorsul 4 se executa atunci cnd paiele nu s-au nnegrit si nu se rup uor (deci amestecul are o compostare insuficienta). ntorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alturi, pstrndu-i dimensiunile in aa fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se aeze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substane dezinfectate sau cu pesticide. La ntorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin mprtiere a unui kg de CU2SO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost. Pentru dezinfecie se poate folosi si Formalina, soluie in concentraie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton nainte de aezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezint aciune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substane se stropesc platforma la ntorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dup ultimul ntors, in platforma de compost se fac nite canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului nclzit din interior. Platforma in ntregime se acoper cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la gurile burlanelor. Se controleaz temperatura in interior (trebuie sa ajung la 65-720C. Reeta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasri. Pentru a obine o tona de compost se vor folosi urmtoarele materiale: gunoi de porc -250 kg; gunoi de pasri -100 kg; - paie de gru -150 kg. La acestea se vor mai aduga 2 kg de uree la aezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors. Fazele tehnologice de pregtire a compostului. Preinmuierea se face ca la reeta nr.1 si dureaz 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aeaz si se taseaz. Se uda in continuare nc 6 zile. Aezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afnarea materialii. Se adaug ureea. Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numr tot de 3-4. Se aduga ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reeta nr.1. Aprecierea calitii compostului. Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte strnse:63-65 %. Practic,coninutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ),

se strnge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana rmne umeda, atunci compostul are umiditatea optima. Culoarea caracteristica este cafeniu nchis. Textura elastica, se verifica practic prin strngerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan, ci i revine dup strngere si nici nu se lipete de mana este un compost bun. Mirosul sa fie de pine coapta, in nici un caz de amoniac. Sa conin actinomicete, adic microorganisme mineralizate care i manifesta prezenta prin apariia unor pete cenuii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Reacia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie uor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reacia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aib valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p. Alte sfaturi practice privind obinerea sau corectarea compostului - iarna, la prenmuiere se poate folosi apa calda; - vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aeza pe capre de lemn (cnd cantitatea o permite); - dac compostul prezint miros de amoniac, se vntura cu furca nainte de a fi introdus in spaiul de cultura; - dac are o reacie acida, i se mai aduga ipsos; - dac este prea umed si reacia lui nu mai permite adugarea de ipsos, se aerisete cu furca; - la aezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adaug apa sau must de gunoi, nsa cu foarte multa grij pentru a nu+i mari foarte mult coninutul de ap