COMPOSTARE INTENSIVA IN TUNEL A DESEURILOR

1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND PRODUCEREA COMPOSTULUI

Prin compostare se intelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice,

chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la
starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare, stare calitativ
deosebita de cea initiala, caracteristica produsului nou format, denumit compost.

Obţinerea şi utilizarea agricolă a compostului este o activitate deosebit de

importantă: pe lăngă valorificarea unor cantităţi apreciabile de deşeuri, compostul
îmbunătăţeşte fertilitatea solului şi are contribuţii semnificative în procesele de
inactivare a translocării în plante a unor poluanţi specifici proximităţii
aglomerărilor urbane. Natura realizează aproape perfect reciclarea sistemului sol-
plantă. Atunci când lucrăm terenul, noi interacţionăm cu acest sistem. Compostul
rezultat din gunoiul organic este foarte bogat în humus şi nutrienţi, asta însemnând
că el acţionează ca un fertilizator, fără vreo diferenţă nutriţională faţă de
fertilizatorii minerali, dar mai apropiat de ciclul natural decât aceştia.
Gunoiul menajer pe cap de locuitor şi an poate ajunge la 400 kg sau 4 metri
cubi. Aproximativ ¼ din gunoiul menajer este alcătuit din resturi menajere şi de
grădinărie, care pot fi colectate separat şi pot fi compostate. Hârtia, cartonul, sticla,
textilele, metalele vechi şi materiile artificiale reprezintă aproximativ ½ din
gunoiul menajer şi se colectează separat de către serviciile contractate de Primărie.
Astfel, ¾ din gunoiul menajer poate fi revalorificat şi pot fi economisite materii
prime şi energie valoroase.
Materiile-problemă, ca: baterii, chimicale, vopsele, lacuri, uleiuri vechi,
medicamente, etc, constituie, ca pondere, numai o mică parte din gunoiul menajer,
dar colectarea şi distrugerea lor atentă sunt de cea mai mare importanţă datorită
toxicităţii lor mari. Aceste materii ar trebui colectate separat şi aduse la locurile

1
stabilite de depozitare a gunoaielor sau, în cazul în care Primăria a organizat un loc
special, acolo unde se colectează materiile-problemă.
Compostarea pe platforma in siruri si gramezi este cea mai comuna forma de
compostare. Pentru un management activ al procesului sirurile si gramezile sunt
remaniate cu ajutorul unei masini speciale ceea ce evita compactarea gramezii,
imbunatateste schimbul de aer, aduce la suprafata gramezii materialul din
interior si introduce in gramada materialul de la suprafata gramezii. In acest mod
pot fi distruse prin compostare semintele de buruieni, agentii patogeni si larvele de
muste, ele ajungand in mijlocul gramezii unde temperatura este foarte mare.
Intorcand si amestecand din nou cu ocazia remanierilor materialele supuse
compostarii acestea se fragmenteaza in particule mai mici si le creste suprafata
activa biologica de contact. Excesul de remanieri poate conduce la reducerea
porozitatii gramezii daca marimea particulelor devine prea mica.

Marimea gramezii (a sirului) este data de caracteristicile echipamentului ce

realizeaza remanierea gramezii. La noi in tara au detinut astfel de utillaje numai
unii cultivatori de ciuperci. Este timpul sa se importe astfel de echipamente
daca vrem sa avansam in acest domeniu. Modul nostru de lucru, pe care il
recomandam si acum este foarte greoi si se apropie mai mult de prima varianta de
compostare decat de aceasta, din lipsa de echipamente specifice. Este de preferat
ca platforma de compostare sa fie inconjurata de un sant pentru colectarea
scurgerilor. Lichidul colectat poate fi folosit pentru umectarea gramezii
la remaniere daca acest lucru este necesar sau se poate aplica pe terenul agricol ca
fertilizant lichid.

In cazul unor intreprinderi mici si medii, ce composteaza de la cateva sute la

cateva mii de metricubi, in lipsa echipamentului specific de remaniere a gramezii
se poate utiliza un tractor cu cupa de incarcare (tip fadroma) si benzi transportoare
pentru a se putea realiza amestecul. Masinile de distributie a gunoiului pot fi
utilizate si pentru distributia compostului. Un echipament pentru remaniere poate
amesteca intre 400 si 4000 t pe ora. Chiar daca se dispune de acest echipament

2
pentru remaniere tot este necesar un incarcator tip fadroma pentru organizarea
initiala a gramezii, pentru incarcarea compostului in masinile de transportat sau de
imprastiat, etc.

2. FAZELE PROCESULUI DE COMPOSTARE.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:

Faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin crestearea

bacteriilor si temperaturi intre 25 si 40°C;

Faza 2, stadiul termofil in care sunt prezente bacteriile, ciupercile si

actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-60°C,
descompunind celuloza, lignina si alte materiale rezistente; limita superioara a
stadiului termofil poate fi la 70°C si este necesar sa se mentina temperatura
ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;

Faza 3, il constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaza si

se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus prin reactii
de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care
este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine
compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la 30 la
inceputul procesului de compostare la 15 in compostul matur.

In timpul compostarii active, descompunerea aeroba genereaza bioxid de

carbon si vapori de apa. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de
carbon, metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute, pH
redus in gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. Numerosi factori
afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada,caracteristicile
materialelor supuse compostarii, pH –ul initial al amestecului si materialele
utilizate ca aditivi. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin
difuzie, remaniere ori aerare fortata) in gramada de compostare tot raman unele
pungi mai mici ori mai mari in care procesul se desfasoara in conditii anaerobe.

3
Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune in momentul in care ele
ajung in conditii aerobe in gramada de compostare. La conditii de pH in jur de 4,5
sau mai mici, microorganismele aerobe mor, se corodeaza echipamentele de
lucru si apar mirosuri. pH-ul coborat si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni
indicatori ai nevoii de oxigen. O gramada de compostare este predominant
aeroba daca concentratia oxigenului in gramada de compostare este
distribuita uniform si are valori peste 5-6%. La valori ale oxigenului sub 3 % apar
mirosurile si incepe procesul de anaerobioza. Daca se intrerupe fluxul de aer in
gramada chiar si numai 2 minute atunci cand activitatea microbiana este ridicata in
gramada pot sa apara procese anaerobe. In conditii anaerobe, apar mirosuri
generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid, care coboara pH-ul
gramezii. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate
corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile.

Organismele microbiene necesare pentru compostare apar natural in multe

materiale organice. Totusi, sunt numerosi proprietari de produse vandabile pentru a
activa ori a fi folosite ca starter in compostare. Adaugarea de culturi bacteriene ori
alte produse se refera la inoculare ori insamantare. Cu toate ca folosirea
stimulatorilor poate stimula compostarea (in special a subproduselor care sunt
relativ sterile), cei mai multi producatori de compost le considera rareori necesare.
Cele mai obisnuite tipuri de aditivi folositi pentru dirijarea compostarii si
imbunatatirea calitatii produsului final sunt:

- folosirea compostului care nu si-a terminat maturarea si este inca bogat in

- microorganisme ca inocul (pana la 10 % din masa gramezii de
compostare);\
- folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu si
corectarea reactiei acide;
- folosirea singelui si fainii de coarne pentru a asigura azotul in absenta
gunoiului de grajd;
- faina de oase este utilizata pentru corectarea deficitului de fosfor si

4
 calciu;
- solul argilos sau argila pura sunt folosite pentru a imbunatati formarea
compusilo
- argilohumati, in special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile
nisipoase;
- gipsul este recomandat pentru imbunatatirea texturii solului;
- roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea lenta a fosforului
accesibil;
- nisipul si pulberea grosiera de granit (in cantitati mici) au rolul de
reducere
- texturii prea argiloase si imbunatatire a drenajului;
- faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si microelemente;
- organisme specifice ori preparate biodinamice, si
- roci macinate ori pudra aplicate pentru asigurarea microelementelor ori
argilei; deasemenea acestea reduc mirosurile neplacute, imbunatatesc
formarea humusului si drenajul.
Municipalitatea din Calgary, Canada, a folosit ureea ca amendament cu
azot si prin aceasta a marit viteza de compostare si a obtinut temperaturi mai
ridicate decat in variantele fara uree. Ca sursa de azot pot fi folosite si ierburile,
asfel ca un amestec de frunze si ierburi composteaza in bune conditii.

3. PRINCIPALELE ETAPE ALE PROCESULUI TEHNOLOGOC DE

COMPOSTARE

Recepția deșeurilor — cântărire, inspecție vizuală, verificare documente,

înregistrare, emitere documente
Pretratarea deșeurilor - în hala de compostare are loc: — descărcare în
hală și varsate în pâlnia tocătorului, sortare de eventuale impurități metalice cu
ajutorul tocătorului care are separator magnetic și desUacător dc saci, când va avea

5
loc îndepărtarea materialelor nebiodegradabile, stocare în container a acestora,
mărunțirea deșeurilor în tocător. Materialul astfel prelucrat va fi transportat în
tunelurile de compostare intensivă

Fig 1 Zona de recepție, tocare si depozitare temporară a deșeurilor

Compostarea intensivă — presupune tratarea aerobă a deșeurilor

biodegradabile, tocate, și depuse în tuneluri cu ajutorul încărcătorului frontal.
Materialul este aerisit prin insuflare de aer, prin intermediul rigolelor de colectare a
levigatului și aerare în tunelurile de compostare, pe tavanul tunelurilor este fixată o
instalație de irigare în vederea umeziri grămezilor, procedeu care durează 28 de
zile. Controlul procesului de compostare ( temperatura, umiditate) se realizează cu
ajutorul sondelor care sunt montate în fiecare tunel. Pentru a diminua cantitatea de
levigat și a economisi cantitatea de apă necesară în proces s-a realizat un sistem de
recirculare cu uri bazin colector pentru levigat (din compartimentele de compostare
intensă, hala de compostare și biofiltru). Rezervorul se va eurăța de 2 ori pe an în
perioada dintre ciclurile de compostare, iar materialul sedimentat în rezervor se va
transporta la depozitul conform
Maturarea — după terminarea procesului de compostare intensivă,
deșeurile sunt dirijate spre faza de maturare (platforma de maturare), depuse sub

6
formă de grămezi, care vor fi întoarse cu ajutorului utilajului Backus, proces care
durează 56 zile

Fig 2 Tunel de compostare

Cernerea compostului — după măturare se efectuează cernerea (cu ajutorul
ciurului mobil Menart TR1535), urmărindu-se a se obține 3 sorturi - sort pentru
agricultură, sort comercializat ca și pământ pentru flori, sort mai mare de 40 mm
care va fi reintrodus în tocător dacă corespunde calitativ sau va fi folosi ca și strat
de acoperire în depozitul de deșeuri conform. Compostul cernut va fi parte ambalat
în saci care vor fi depozitați până la desfacere în șopronul de depozitare, iar
cantitatea neinsăcuită va fi depozitată vrac in acelaşi spațiu în vederea valorificării
în agricultură
Utilajul de concasare prelucrează deșeurile nepericuloase provenite din
activități de construcție și desființări pentru reutilizarea lor în lucrăm de construcții
și pentru infrastructură
La gestionarea și recepția acestor deșeurilor nepericuloase provenite din
activități de construcție și desființări se urmăresc următoarele:
cântărirea deșeurilor,

7
 descărcarea acestora în zona destinată prelucrării lor din cadrul platformei de
maturare
încărcarea concasorului cu deșeuri care pot fi procesate, concasarea
deșeurilor, descărcarea concasorului,
valorificarea/eliminarea deșeurilor rezultate
Orice alte deşeuri necodificate prin autorizație şi generate din
activitate se vor codifica conform cu prevederile Deciziei Comisiei 20I479557UE,
urmând a se stoca în ambalaje rezistente şi solide (pentru a se evita pierdea de conținut)
şi vor fi predate operatorilor economici autorizațì care desUaşoarã activități de tratare
a deşeurilor sau unui operator de colectare a deşeurilor.

BIBLIOGRAFIE

dina Negrea, Laura Cocheci, Rodica Pode - Managementul integrat al

deşeurilor solide orăşeneşti, Ed. Politehnica Timişoara, 2007.
- Camelia Căpăţînă, Racoceanu Cristine l - Deşeuri, Ed. Matrix Rom
Bucureşti, 2003.
- Camelia Căpăţînă, Claudia Maria Simonescu - Depozitarea, tratarea şi
reciclarea deşeurilor şi materialelor recuperabile, Ed. Matrix Rom Bucureşti,
2006.
- Corneliu Ungureanu, Paul Dan Oprişa-Stănescu, Ioana Ionel, Vasile
Gruescu - Gestionarea integrată a deşeurilor municipale, Ed. Politehnica
Timişoara, 2006.
- I. Păunescu, G. Paraschiv - Instalaţii pentru reciclarea deşeurilor, Ed. Agir
Bucureşti, 2006.
- Ioan Păunescu, Alexei Atudorei - Gestiunea deşeurilor urbane, Ed. Matrix
Rom Bucureşti, 2002.
- Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu - Depozitarea, tratarea şi
reciclarea deşeurilor şi materialelor, Ed. Matrix Rom Bucureşti, 2004.
- Tiberiu Apostol, Cosmin Mărculescu - Managementul deşeurilor solide, Ed.
Agir Bucureşti, 200

1 Adina Negrea, Laura Cocheci, Rodica Pode - 2007 Managementul integrat al

deşeurilor solide orăşeneşti, Ed. Politehnica Timişoara.
2 Camelia Căpăţînă, Claudia Maria Simonescu, 2006 - Depozitarea, tratarea şi
reciclarea deşeurilor şi materialelor recuperabile, Ed. Matrix Rom Bucureşti.

8
3 Calciu I., 2010, Posibilitati de valorificare in agricultura a compostului obtinut
din gunoi menajer si namol de canalizare, Editura Sitech
4 Corneliu Ungureanu, Paul Dan Oprişa-Stănescu, Ioana Ionel, Vasile
Gruescu,2006 - Gestionarea integrată a deşeurilor municipale, Ed. Politehnica
Timişoara.
5 I. Păunescu, G. Paraschiv - Instalaţii pentru reciclarea deşeurilor 2006 Ed. Agir
Bucureşti.
6 Ioan Păunescu, Alexei Atudorei,2002 - Gestiunea deşeurilor urbane, Ed. Matrix
Rom Bucureşti