Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPECIALIZAREA AGRICULTURA
Sfecla de zahar
I Argument
II Importanta culturii
III.1Lucrarile solului
III.1.1Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor
III.2 Fertilizarea
III.2.1 Fertilizarea integrala cu N si bolile la sfecla de zahar
III.3 Rotatia si asolamentul
III.3.1 Plante care au boli si daunatori comuni
III.4 Samanta si semanatu
III.5 Lucrari de ingrijire
III.5.1Boli si daunatori prezenti in cultura de sfecla de zahar
III.5.2 Substante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor
III.5.3Masini,unelte,utilje folosite in combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar
III.6 Recoltarea si productii
IV Concluzii
V Bibliografie
I Argument
2
Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna
calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa
Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a
terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la
intocmirea asolamentelor agricole .
-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin
radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi
materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .
-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se
resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .
-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da
posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de
munca cerute de planul de cultura .
-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta
produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase
pentru animale .
-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in
hrana acestora .
-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce
poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca
ingrasamant.
Industrie
- Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei
zaharului.
- Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei
alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.
3
Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu
17% zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut.
Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se
utilizeaza ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera
apropiata de cea a porumbului pentru masa verde.
Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la
filtrele presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt
folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat.
Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5%
din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20%
substante organice nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul
rtand pentru extragerea in continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a
butanolului, a acetonei, a drojdiei alimentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a
furajelor concentrate.
Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15%
Mg (OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in
agricultura.
Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate
economica a unitatilor cultivatoare.
4
Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea
careia necesita mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la
suprafata, afanat pe strat cat mai adanc, in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea
normala a radacinii.
Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa apare frecvent tendinta
ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei
tehnologice .
In tara nostra utilitatea executariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare
la adancimea de 20-30cm, in functie de starea umiditati solului.
Dupa premergatoarele tarzii (porumb , floarea soarelui) aratura va fi precedata de o discuire
energica facuta perpendicular pe directia randurilor, pentru a marunti cat mai bine resturile
culturii de baza .Aratura in acest caz va fi executata la adancimea de 25-30cm , in agregat cu
grapa stelata. Executarea araturi de baza la peste 30cm adancime este cea mai buna metoda
de arat .Araturile de baza efectuate la 25-30cm adancime vara sau toamna vor fi nivelate
prin grapare. Lucrarile solului de primavara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat
mai uniforma a stratului germinativ de sol pe adancimea de 4-5 cm.
In functie de textura si tasarea solului pregatirea patului germinativ se executa astfel:
-Pe solurile aluviale si cernoziomuri se va folosi combinatorul format din grapa cu
colti rigizi, grapa elicoidala si tavalugul inelar usor.
-Pe solurile mai argiloase si tasate, combinatorul va fi alcatuit din vibrocultor, grapa
elicoidala si tavalug inelar. Prin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare
uniforma a stratului germinativ si o maruntire foarte buna a solului (83-86% bulgari sub 2,5
cm). Aceasta permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si
mai uniforme a sfeclei de zahar.
Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul
la 11-12 cm adancime, fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma,
determinand prin aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.
III.2 FERTILIZAREA
7
Pentru stabilirea dozelor optime de ingrasaminte azotate trebuie ce trebuie aplicate
sfeclei la unitatea de suprafata, in conditii naturale, pentru a obtine productii cat mai mari si
de buna calitate s-au facut numeroase experiente in camp. Pe baza rezultatelor obtinute se
recomanda pentru sfecla de zahar dozele de 64-96 kg/ha azot, iar in cazul cand se
administreaza si balegarul de grajd se recomanda 32-64 kg/ha azot.
Productia de sfecla sporeste abia la doza de 48 kg azot la hectar, iar procentul de
zahar scade cu 0,2 si 0,6% la dozele de 32 si 48 kg azot la hectar, scazminte in general mari
comparativ cu sporul de productie. In ceea ce priveste efectul ingrasamintelor azotate asupra
continutului de zahar, literatura de specialitate citeaza urmatoarele rezultate medii de la
sapte campuri experimentale executate pe diferite tipuri de soluri:
8
recomanda sa se dea cel putin in doua reprize, mai ales ca sodiul influenteaza favorabil
procesul de fotosinteza.
*Azotatul de calciu – se recomanda pe solurile grele, acide mai mult in timpul
vegetatiei, in doua reprize. Pe solurile usoare unde exista pericolul de spalare se recomanda
sa se dea in mai multe reprize.
*Ureea – este un ingrasamant foarte bun pentru sfecla de zahar foarte bogat in
azot,dar se foloseste rar, fiind prea scump. Se da inainte semanatului sau in timpul
vegetatiei.
*Cianamida de calciu – se poate incorpora solului toamna fara nici un pericol de a se
pierde azotul. Nu se va incorpora insa in acelasi timp cu balegarul caci au loc pierderi de
azot.
Folosirea diferitelor tipuri de ingrasaminte azotate pentru sfecla de zahar trebuie sa se
faca numai dupa ce s-a studiat reactia solului respectiv.
9
Sfecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul devreme, astfel
incat sa fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo-minerale. In
aceste conditii se asigura acumularea apei in sol. Cele mai bune premergatoare sunt
cerealele paioase de toamna, in special graul de toamna, deoarece acesta, eliberand terenul
devreme permite o buna pregatire a terenului in vara si in toamna. Cartoful si inul constituie
de asemenea bune premergatoare in zonele mai umede si reci.
Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele anuale si
cartoful in zona favorabila acestuia.
Nu se recomanda cultivarea sfeclei de zahar dupa porumb, floarea soarelui, canepa,
ovaz, plante din familia crucifere (rapita, mustar) si nici Chenopodiaceae deoarece exista
pericolul raspandirii unor daunatori comuni.
Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul, iarba de sudan si
nici plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa, cat si suprafete ocupate
cu culturi succesive, sfecla de zahar nu trebuie cultivata nici dupa ea insasi din cauza
infestarii terenului cu diversi daunatori, printre care foarte periculosi sunt nematozii,
gargarita sfeclei, ratisoara.
Sfecla poate reveni pe acelasi teren dupa patru ani, daca solul nu a fost infestat cu
nematoizi, sau dupa sase ani dupa infestari puternice.
Asolamentele speciale folosite rotatiei de 4-5 ani sunt:
-pentru zona cerealiera din sudul tarii un asolament de 4 ani cu urmatoarele relatii:
Sfecla de zahar, porumb, leguminoase anuale, cereale de toamna sau:
Sfecla de zahar, porumb, floarea soarealui, cereale de toamna.
-pentru zona cu grad mai mare de umiditate un asolament de patru ani cu urmatoarele
relatii:
Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi, cartof ori un asolament de 5 ani cu urmatoarele
relatii:
Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi in cultura ascunsa, trifoi, cartofi, grau de toamna.
TABELE CU ASOLAMENTE
Asolament pe 3 ani
Anul/sola 1 2 3
1 sfecla in porumb
2 in porumb sfecla
3 porumb sfecla in
Asolament pe 4 ani
Anul/sola 1 2 3 4
1 sfecla lucerna fasole porumb
2 fasole lucerna porumb sfecla
3 porumb lucerna sfecla fasole
4 sfecla lucerna fasole porumb
Asolament pe 5 ani
Anul/sola 1 2 3 4 5
1 sfecla mazare in fasole porumb
10
2 mazare In fasole porumb sfecla
3 in fasole porumb sfecla mazare
4 fasole porumb sfecla in sfecla
5 porumb mazare in fasole porumb
Asolament pe 6 ani
Anul/sola 1 2 3 4 5
1 lucerna mazare in fasole porumb
2 mazare in fasole porumb lucerna
3 in fasole porumb lucerna mazare
4 fasole porumb lucerna mazare in
5 porumb lucerna mazare in fasole
11
Plante care au in comun boli si daunatori comuni cu cei ai sfeclei de zahar sunt:
Vita de vie – mana
Tomatele – mana
Castraveti – mana
Porumbul – furarioza
Pepeni verzi, pepeni galbeni – furarioza
Cartoful – furarioza
Tutun – caderea plantutelor
Ceapa – mana
Tomatele – fainarea
Vita-de-vie – fainarea
Marul – fainarea
Ardeiul – fainarea
Agrisul – fainarea
Capsunul – fainarea
Cereale – fainarea
Afide
Tutunul sorg
Pomi fructiferi grau legume
Cartof mar cereale
Buha
Varza tutun
Gargarita
Porumb floarea soarelui
Salcie
Orez
Paduchele
Cartof mar ardei
Tutun prun varza
Castraveti piersic tomate
Vinete legume
Puricele
Par
Viermi
Mar floarea soarelui
Porumb grau
Prun
12
Samanta, ,,mama elita” pentru semanat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
fixate prin stasul semintei de sfecla de zahar: puritate 98%, corpuri straine 2% (din care
maximum 20 de seminte din alte plante si maximum 10 seminte de buruieni la 1 kg
samanta), germinatia 80% si umiditatea 13%.
Semanatul se face in epoca I, urgenta a II-a si anume in momentul in care
temperatura este de 4-5 grade Celsius.
Semanatul se face fie cu masina combinata pentru ingropatul ingrasamintelor
minerale fie cu orice masina de cereale, modificata. Distanta intre randuri este de 30-40 cm
chiar si mai mult daca vrem sa mecanizam lucrarile de intretinere ale culturii.
Adancimea de semanat sa nu fie mai mare de 3 cm in solurile grele si de 4 cm in
solurile usoare.
Cantitatea de samanta la hectar este de 16-20 kg. Cand semanatul se face la distanta
de peste 40 cm intre randuri, se seamana 16 kg la hectar, iar la distante mai mici de 40 cm se
seamana 20 kg/ha.
Samanta necesara insamantarii se primeste de la institutiile care produc
samanta ,,mama elita”, in saci plombati, care nu se deschid decat in momenmtul
semanatului.
Pentru ca semanatul sa se faca in conditii bune si fara gresuri, se va supraveghea in
permanenta daca tuburile masinii de semanat arunca samanta normal si daca nu s-au
infundat cu pamant.
Cele mai bune masini de semanat sunt cele combinate, adica masinile ce ingroapa in
acelasi timp cu samanta si ingrasamintele minerale, precum si cele care au fixate in urma
tuburilor de semanat tavaluguri de presat pamantul numai pe randurile semanate.
Daca masina de semanat nu are tavalugi, se leaga de ea o grapa lantata sau grapa de
maracini..
Pentru a grabi rasaritul, se poate folosi un tavalug inelar, crestat sau stelat, dupa care
urmeaza o grapa usoara de fier.
a) Bolile radacinii.
,Putregaiul coltilor si plantutelor de sfecla” – aceasta boala se manifesta pe coltii
sfeclei inainte de rasarit cat si pe radacina acesteia pana cand apar primele trei-patru frunze.
Plantele bolnave sunt atacate de microorganisme si anume: Phoma betal si Frnkel,
Pythium de Baryanum, Aphanomyces bevis de By, Maniliopsis Aderholdi Ruhl, Bacillus
Vulgaris, Migula etc. Aceste microorganisme traiesc in pamant. Ele nu pot provoca boala
fara o slabire prealabila a plantelor, datorita factorilor amintiti mai sus.
Ciuperca Phom betal ataca si partile aeriene ale plantelor din care cauza boala poate
fi transmisa prin samanta.
*Putregaiul uscat al varfului radacinii (gonoza bacilara sau bacterioza sfeclei )
*Putregaiul inimii sfeclei – in caz de seceta, sfecla incepe sa fie atacata de
microorganisme, in special de Micosphorela tabifica, Prill etc.
*Putrezirea violeta a radacinii sfeclei de zahar (Rizoctonioza).
*Raia radacinii sfeclei.
*Cancerul radacinii sfeclei.
*Tuberculoza radacinii sfeclei.
*Putregaiul de siloz al sfeclei.
c) Daunatorii radacinii.
*Carabusul de mai
*Viermele sarma (Agriotos lineatus).
*Nemotozii, viermele sarma sau Filoxera sfeclei (Heterodera Schachtii).
*Coropisnita
*Miriapodul (Sullus gutullatus).
I..FUNGICIDE
1) FUNGURAN OH 50WP – combate mana sfeclei – 4,0 kg/ha
2) THIOVIT – combate fainarea sfeclei de zahar – 5,0 kg/ha
3) BRESTANID 50 – combate cercosporioza sfeclei – 0,5 l p.c./ha in 400l apa (se aplica
s straturi la un interval de 21 de zile).
4) DITHANE 75W6 – combate putregaiul uscat al sfeclei – 8,0 kg/tona de samanta,
combate fuzerioze – 8kg/t de samanta.
5) DITHANE M-45 – combate putregaiul uscat al sfeclei – 8,0 kg/t de samanta, combate
fuzerioze – 8,0kg/t de samanta.
6) TIRADIN 70 PVS (tiram 70%) – Phspora bjolrlingii – combate putregaiul uscat al
sfeclei de zahar – 8,0kg/t de samanta. Pytium spp – caderea plantelor – 8,0kg/t de samanta
– combate fuzerioza – 8,0kg/t de samanta.
7) VONDOZER (mancozeb 80%)– combate putregaiul uscat al sfeclei – 8,0kg/t de
samanta, combate furarioza – 8,0kg/t de samanta.
8) VONDOZER 75 DG (mancozeb 75%) - – combate putregaiul uscat al sfeclei –
8,0kg/t de samanta, combate furarioza – 8,0kg/t de samanta.
9) BAVISTIN DF (cobabedazin 50%) – impiedica cercosporioza – 0,3kg/ha
10) BAVISTIN 50WP (corbedazin 50%) – combate cercosporioza sfeclei de zahar –
0,5kg/ha
11) BAVISTIN FL (corberazim 500 g/l) – combate cercosporioza sfeclei – 0,3 l/ha
12) BENLATE 50 WP (benomil 50%) – combate cercosporioza sfeclei – 0,3 kg/ha
13) DEROSAL 50 SC (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3 l/ha
14) DEROSAL 50 WP (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3 kg/ha
15) KOLFUGO 25 SC (corbedazin 25%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,6-0,9 l/ha
16) PREVICUR 607 SL – (607g/l propanocorb din clorhidrat de propanocorb) –
20l+6,0kg TIRADIN/t de samanta.
17) TOPSIN 70PU (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3kg/ha
18) TOPSIN M70WP (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3kg/ha
19) TOPSIN M ULV (tiofanat metil 40%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,5-1lg/ha
20)BRAVO 500 SC - combate cercosporioza sfeclei – 1-2l/ha
21) MYCOGUARD 500 SC - combate cercosporioza sfeclei – 4l/ha
22)ARON XL350 ES – combate mana la sfecla de zahar – 4l/t de samanta
23)BAYCOR 300EC – combate fainarea sfeclei – 2l/ha
24)IMPACT 125 SE – combate cercosporioza sfeclei – 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei
0,5l/ha (2 trat)
25)PUNCH 40EC - combate cercosporioza sfeclei – 0,2l/ha
26)SCORE 250 EC - combate cercosporioza sfeclei – 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei –
2 trat in 300l apa/ha
27) TILT 250CERV - combate fainarea sfeclei – 0,3l/ha
28)SUMI 8125 WP - combate cercosporioza sfeclei – 0,5kg/ha
29)TILT 250EC - combate fainarea sfeclei – 0,3l/ha
30)TACHIGAREN 70WP – impiedica caderea plantutelor – 6kg/t de samanta
31) ALERT – combate cercosporioza sfeclei – 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei – 0,5l/ha
32)ALTO COMBI 420 - combate cercosporioza sfeclei – 0,5l/ha
33)BRESTAN 60WP - combate cercosporioza sfeclei – 0,5kg/ha
17
34)RIAS 300EC - combate cercosporioza sfeclei – 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei de
zahar - 0,3l/ha
35)PENNSUC S - combate cercosporioza sfeclei – 7l/ha (in 300 l de apa), combate
fainarea sfeclei de zahar – 7l/ha in 300l de apa
36) TANGO - combate cercosporioza sfeclei – 0,75l/ha
37) TANGO SUPER - combate cercosporioza sfeclei – 1 l/ha trat, combate fainarea
sfeclei de zahar – 1l/ha trat.
38)TIRAMET 60 PTS – combate rioctonioza sfeclei de zahar – 5 kg/t de samanta,
combate fuzorioza – 5kg/t de samanta
39) KASUMIN 2WP - combate cercosporioza sfeclei – 2kg/ha
40)KASUMIN 2L - combate cercosporioza sfeclei – 2kg/ha
41) VALIDACIN 3S – combate putregaiul uscat al sfeclei – 3 l/t de samanta, combate
caderea plantutelor – 3 l/t de samanta, combate rictonioza – 3 l/t de samanta.
II..INSECTICIDE
1) CARBETOX 37CE – pentru combaterea afidelor – 0,8 l/ha
2) DURSBAN 480EC – combate gargarita sfeclei – 1,5 l/ha, combate gargarita
frunzelor de porumb – 1,5 l/ha, combate buha verzei – 1.5 l/ha, combate buha
goma – 1,5 l/ha.
3) LEBAVCID 50EC – combate gargarita sfeclei – 1 l/ha, combate ratisoara
plantelor – 1 l/ha, combate gandacul pamantiu – 1 l/ha.
4) PILOT 480 EC – combate gargarita – 1,5 l/ha
5) ULTRACID 20 EC - 1,5 l/ha, combate buha verzei – 1.5 l/ha, combate buha
goma – 1,5 l/ha., combate paduchele negru al sfeclei – 1,5 l/ha.
6) AZODRIN 400 WSC – combate daunatorii la rasarire – 1,2 l/ha, combate
gargarita sfeclei – 1,2 l/ha, combate buha verzei – 0,5 l/ha
7) COUNTER SG – combate gargarita sfeclei – 20 kg/ha
8) SINORATOX 10G – combate gargarita sfeclei 2,0 kg/ha (pentru densitati sub 4-5
ex/mp)
9) SINORATOX 35 CE – combate buha verzei 2-2,5 l/ha., combate afidele –
0,8l/ha
10)SINORATOX SG – combate gargarita sfeclei – 30 kg/ha, combate gargarit
frunzelor de porumb – 30 kg/ha
11) CARBOTAN 35 ST – folosit pentru combaterea gargaritei – 28 l/t, combate
puricele sfeclei – 28 l/t, combate viermii sarma la sfecla – 28 l/t
12)CARBOFURAN 350 – combate gargarita sfeclei – 25 l/t de samanta, combate
puricele de pamant al sfeclei – 28 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei
– 28 l/t de samanta.
13)DIAFURAN 95 ST – combate gargarita sfeclei – 10g s.a. kg de samanta
14)FURADAN 35 ST – combate gargarita sfeclei – 28 l/t de samanta
15)FURADAN 10 G – combate gargarita sfeclei – 10-15 kg/ha
16)PROMET 400 CS – combate gargarita sfeclei – 40 l/t de samanta, combate
viermii sarma ai sfeclei de zahar – 25ml/kg de samanta.
17)CHINMIX 5EC – combate afidul negru al sfeclei – 0,3 l/ha
18)DECIS 2,5 CE – combate gargarita sfeclei – 0,5 l/ha
19)DECIS 2,5 EC – combate gargarita sfeclei – 0,7 l/ha
20)DECIS 25 FLOW – combate gargarita sfeclei – 0,5 l/ha
21)FASTAC 10 CE RV – combate puricele sfeclei – 2 tratamente – 0,1 l/h
22)SUMICIDIN 20 EC – combate gargarita sfeclei – 0,25 l/ha
18
23)TALSTAR 10 EC – combate buha gema la sfecla – 0,1 l/ha
24)COSMOS 500 FS – combate gargarita sfeclei – 7,5 l/t de samanta.
19
III.5.3 UTILAJE FOLOSITE PENTRU COMBATEREA
BOLILOR SI DAUNATORILOR
VI. CONCLUZII
22
Suprafetele cultivate cu sfecla de zahar au scazut mult dupa 1989, dar in momentul
actual si in viitor, cultura sfeclei de zahar va trebui sa fie in atentia Centrelor de Consultanta
de la sate si comunele din fiecare judet al tarii pentru reorientarea structurii culturilor.
Astazi se poate folosi samanta mono-germa de sfecla care usureaza mult lucrarea de
rarit din cultura sfeclei de zahar.
Trebuie retinut ca sfecla de zahar lasa terenul afanat si fara buruieni dar necesita si un
pat germinativ afanat, umed pentru o rasarire uniforma si plantute fragede.
Cele mai bune premergatoare sunt orzul, inul, cartoful si secara. Nu suporta
monocultura din cauza atacului cu nematozi, ratisoara, gargarita, molia sfeclei.
Nu se recomanda cultivarea dupa porumb si floarea soarelui din cauza daunatorilor.
Este o mare consumatoare de azot, pentru ca are nevoie de masa foliara bogata dar in exces
azotul devine daunator.
Valorifica foarte bine gunoiul de grajd aplicat direct culturii de sfecla de zahar. In
conditii de irigare valorifica si mai bine ingrasamintele atat cele chimice cat si pe cele
organice.
Prefera aratura adanca de toamna urmata de pregatirea patului germinativ in
primavara. Samanta monogerma de sfecla indiferent ca este monogerma genetic sau
mecanic trebuie semanata mai la suprafata cu 1 cm.
Reusita folosirii erbicidelor depinde de amestecarea erbicidelor cu pamantul mai ales
la cele volatile.
V. BIBLIOGRAFIE
23
1) Fitotehnie – Editiura Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1979
2) Fitotehnia II – Ministerul Agriculturii si Silviculturii – Editura Agrosilvica de stat
3) Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania –
Bucuresti 1988
4) Masini si instalatii agricole, intretinerea si repararea lor. Masini pentru scolile
profesionale de mecanici agricoli
5) Tehnologia productiei agricole – Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1874
6) Cultura plantelor horticole – Editura Gimnasium
7) Estologie – Manual pentru Grupurile scolare – Bucuresti 1982
8) Mecanizarea agriculturii – Editura Ceres Bucuresti 1989
9) Agropedologie – Specializare agricol si agromontare – Editura Gimnazium –
Manual aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetarii
24