Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SF. HARALAMBIE
PROFESOR INDRUMATOR :
PETRICA CONSTANTA
RADOI FLORICA
AN SCOLAR
2003\2004
1
GRUP SCOLAR
SF.HARALAMBIE
TEMA LUCRARII:
COMBATEREA
BOLILOR SI DAUNATORILOR LA
SFECLA DE ZAHAR
NICOLAE MARIUS
CLASA XII a P
2003/2004
2
PLANUL TEMEI
I Argument
II Importanta culturii
III Tehnologia de cultura la sfecla de zahar
III.1Lucrarile solului
III.1.1Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor
III.2 Fertilizarea
III.2.1 Fertilizarea integrala cu N si bolile la sfecla de zahar
III.3 Rotatia si asolamentul
III.3.1 Plante care au boli si daunatori comuni
III.4 Samanta si semanatu
III.5 Lucrari de ingrijire
III.5.1Boli si daunatori prezenti in cultura de sfecla de zahar
III.5.2 Substante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor
III.5.3Masini,unelte,utilje folosite in combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar
III.6 Recoltarea si productii
IV Concluzii
V Bibliografie
I Argument
Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna
calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa
Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a
terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la
intocmirea asolamentelor agricole .
-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin
radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi
materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .
-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se
resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .
-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da
posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de
munca cerute de planul de cultura .
-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta
produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase
pentru animale .
-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in
hrana acestora .
-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce
poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca
ingrasamant.
Industrie
- Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei
zaharului.
- Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei
alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.
Pentru hrana animalelor
- Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului.
- Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si
macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.
- Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la
unitatea de suprafata.
Pentru economia tarii
- Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin
exportul de zahar, de borhot uscat si de melasa.
- De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in
prelucrarea sfeclei de zahar.
Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta
premergatoare pentru toate plantele de cultura. Pezinta inconvenientul ca necesita forta de
munca ,,iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta
Asadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii
absolventi care vor lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar esaloneaza o
anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.
4
III.2 FERTILIZAREA
Sistemul radicular profund, foliajul bogat si perioada de vegetatie lunga, asigura
sfeclei pentru zahar realizarea unei cantitati foarte mari de substanta organica, fiind in
acelasi timp o planta foarte mare consumatoare de elemente nutritive din sol, in functie de
conditiile pedoclimatice.
La sfecla de zahar se disting trei perioade nutritive privind necesarul elementelor
nutritive accesibile plantei:
-La aparitia perechii a doua si a treia de frunze.
-La inceputul ingrosarii radacinii (10-30 iulie).
-In perioada tubelizarii si acumularii intense a zaharului (iulie-august).
Repartizand pe luni de vegetatie ale sfeclei, absortia cantitatilor de NPK se prezinta
astfel:
-Azotul are rol important mai ales in prima jumatate a perioadei de vegetatie a
sfeclei contribuind la cresterea masei si suprafetei foliare.
-Fosforul favorizeaza cresterea radacinilor, participa in procesele diviziunii
celulare, la imbunatatirea calitatii tehnologice si a continutului de zahar, accelerand
cresterea si maturizarea sfeclei. In anul al doilea, fosforul favorizeaza formarea si
maturizarea mai uniforma a semintelor.
-Potasiul favorizeaza sinteza, migrarea si acumularea hidratilor de carbon,
intensitatea fotosintezei, absortia apei si a substantelor minerale din sol, neutralizarea
acizilor organici, numarului ramificatiilor absorbante ale radacinilor laterale.
-Calciul participa la formarea membranelor celulare si la neutralizarea unor acizi
organici (de exemplu acidul oxalic).
Dintre microelemente retine atentia borul, care in cazul sfeclei are un rol catalizator
in migrarea si acumularea zaharului si in imprimarea rezistentei la unele boli.
Aplicarea ingrasamintelor
Experientele executate in tara noastra si in strainatate atesta posibilitatea sporirii
insemnate a productiei de radacini si zahar a sfeclei pe toate tipurile de sol prin fertilizare.
Gunoiul de grajd prin mineralizarea sa treptata contribuie atat la imbunatatirea
insusirilor biofizice si chimice ale solului cat si la satisfacerea continua cu elemente
nutritive a sfeclei ceea ce asigura sporirea semnificativa a productiei de zahar la hectar.
Ingrasamintele chimice, asa cum demonstreaza rezultatele numeroaselor experiente
executate in diferite localitati si conditii pedoclimatice din tara noastra pe o perioada lunga
de ani, asigura la sfecla pentru zahar sporuri de productie cel putin egale cu cele obtinute
prin fertilizarea cu gunoi de grajd.
Fertilizarea in conditii de irigare.
In conditii de irigare, sfecla de zahar valorifica mai mult decat eficient ingrasamintele
administrate ceea ce se concretizeaza prin realizarea unor sporuri de productie superioare
celor obtinute in conditiile culturii neirigate.
40
200
(%)
0,03
0,13
0,16
Zaharul scade cu
Melasa sporeste cu
Cantitatea de zahar ce se pierde
80
400
(%)
0,20
0,22
0,42
120
600
(%)
0,44
0,42
0,86
Neingrasat
Zahar %
Coeficient de puritate %
Azot total %
19,20
89,80
0,14
kg/ha
400
19,30
90,00
0,15
10
1
sfecla
in
porumb
2
in
porumb
sfecla
1
sfecla
fasole
porumb
sfecla
2
lucerna
lucerna
lucerna
lucerna
3
porumb
sfecla
in
Asolament pe 4 ani
Anul/sola
1
2
3
4
11
3
fasole
porumb
sfecla
fasole
4
porumb
sfecla
fasole
porumb
Asolament pe 5 ani
Anul/sola
1
2
3
4
5
1
sfecla
mazare
in
fasole
porumb
2
mazare
In
fasole
porumb
mazare
3
in
fasole
porumb
sfecla
in
4
fasole
porumb
sfecla
in
fasole
5
porumb
sfecla
mazare
sfecla
porumb
2
mazare
in
fasole
porumb
lucerna
3
in
fasole
porumb
lucerna
mazare
4
fasole
porumb
lucerna
mazare
in
5
porumb
lucerna
mazare
in
fasole
Asolament pe 6 ani
Anul/sola
1
2
3
4
5
1
lucerna
mazare
in
fasole
porumb
12
sorg
grau
mar
Buha
Varza
tutun
Gargarita
Porumb
Salcie
Orez
Paduchele
Cartof
Tutun
Castraveti
Vinete
legume
cereale
floarea soarelui
mar
prun
piersic
legume
ardei
varza
tomate
Puricele
Par
Viermi
Mar
Porumb
Prun
floarea soarelui
grau
13
14
15
17
31) ALERT combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei 0,5l/ha
32)ALTO COMBI 420 - combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha
33)BRESTAN 60WP - combate cercosporioza sfeclei 0,5kg/ha
34)RIAS 300EC - combate cercosporioza sfeclei 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei de
zahar - 0,3l/ha
35)PENNSUC S - combate cercosporioza sfeclei 7l/ha (in 300 l de apa), combate
fainarea sfeclei de zahar 7l/ha in 300l de apa
36) TANGO - combate cercosporioza sfeclei 0,75l/ha
37) TANGO SUPER - combate cercosporioza sfeclei 1 l/ha trat, combate fainarea
sfeclei de zahar 1l/ha trat.
38)TIRAMET 60 PTS combate rioctonioza sfeclei de zahar 5 kg/t de samanta,
combate fuzorioza 5kg/t de samanta
39) KASUMIN 2WP - combate cercosporioza sfeclei 2kg/ha
40)KASUMIN 2L - combate cercosporioza sfeclei 2kg/ha
41) VALIDACIN 3S combate putregaiul uscat al sfeclei 3 l/t de samanta, combate
caderea plantutelor 3 l/t de samanta, combate rictonioza 3 l/t de samanta.
II..INSECTICIDE
1) CARBETOX 37CE pentru combaterea afidelor 0,8 l/ha
2) DURSBAN 480EC combate gargarita sfeclei 1,5 l/ha, combate gargarita
frunzelor de porumb 1,5 l/ha, combate buha verzei 1.5 l/ha, combate buha
goma 1,5 l/ha.
3) LEBAVCID 50EC combate gargarita sfeclei 1 l/ha, combate ratisoara
plantelor 1 l/ha, combate gandacul pamantiu 1 l/ha.
4) PILOT 480 EC combate gargarita 1,5 l/ha
5) ULTRACID 20 EC - 1,5 l/ha, combate buha verzei 1.5 l/ha, combate buha goma
1,5 l/ha., combate paduchele negru al sfeclei 1,5 l/ha.
6) AZODRIN 400 WSC combate daunatorii la rasarire 1,2 l/ha, combate
gargarita sfeclei 1,2 l/ha, combate buha verzei 0,5 l/ha
7) COUNTER SG combate gargarita sfeclei 20 kg/ha
8) SINORATOX 10G combate gargarita sfeclei 2,0 kg/ha (pentru densitati sub 4-5
ex/mp)
9) SINORATOX 35 CE combate buha verzei 2-2,5 l/ha., combate afidele 0,8l/ha
10)SINORATOX SG combate gargarita sfeclei 30 kg/ha, combate gargarit
frunzelor de porumb 30 kg/ha
11) CARBOTAN 35 ST folosit pentru combaterea gargaritei 28 l/t, combate
puricele sfeclei 28 l/t, combate viermii sarma la sfecla 28 l/t
12)CARBOFURAN 350 combate gargarita sfeclei 25 l/t de samanta, combate
puricele de pamant al sfeclei 28 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei
28 l/t de samanta.
13)DIAFURAN 95 ST combate gargarita sfeclei 10g s.a. kg de samanta
14)FURADAN 35 ST combate gargarita sfeclei 28 l/t de samanta
15)FURADAN 10 G combate gargarita sfeclei 10-15 kg/ha
16)PROMET 400 CS combate gargarita sfeclei 40 l/t de samanta, combate
viermii sarma ai sfeclei de zahar 25ml/kg de samanta.
17)CHINMIX 5EC combate afidul negru al sfeclei 0,3 l/ha
18)DECIS 2,5 CE combate gargarita sfeclei 0,5 l/ha
19)DECIS 2,5 EC combate gargarita sfeclei 0,7 l/ha
20)DECIS 25 FLOW combate gargarita sfeclei 0,5 l/ha
19
20
22
23
VI.
CONCLUZII
Suprafetele cultivate cu sfecla de zahar au scazut mult dupa 1989, dar in momentul
actual si in viitor, cultura sfeclei de zahar va trebui sa fie in atentia Centrelor de Consultanta
de la sate si comunele din fiecare judet al tarii pentru reorientarea structurii culturilor.
Astazi se poate folosi samanta mono-germa de sfecla care usureaza mult lucrarea de
rarit din cultura sfeclei de zahar.
Trebuie retinut ca sfecla de zahar lasa terenul afanat si fara buruieni dar necesita si un
pat germinativ afanat, umed pentru o rasarire uniforma si plantute fragede.
Cele mai bune premergatoare sunt orzul, inul, cartoful si secara. Nu suporta
monocultura din cauza atacului cu nematozi, ratisoara, gargarita, molia sfeclei.
Nu se recomanda cultivarea dupa porumb si floarea soarelui din cauza daunatorilor.
Este o mare consumatoare de azot, pentru ca are nevoie de masa foliara bogata dar in exces
azotul devine daunator.
Valorifica foarte bine gunoiul de grajd aplicat direct culturii de sfecla de zahar. In
conditii de irigare valorifica si mai bine ingrasamintele atat cele chimice cat si pe cele
organice.
Prefera aratura adanca de toamna urmata de pregatirea patului germinativ in
primavara. Samanta monogerma de sfecla indiferent ca este monogerma genetic sau
mecanic trebuie semanata mai la suprafata cu 1 cm.
Reusita folosirii erbicidelor depinde de amestecarea erbicidelor cu pamantul mai ales
la cele volatile.
24
V. BIBLIOGRAFIE
1) Fitotehnie Editiura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1979
2) Fitotehnia II Ministerul Agriculturii si Silviculturii Editura Agrosilvica de stat
3) Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania
Bucuresti 1988
4) Masini si instalatii agricole, intretinerea si repararea lor. Masini pentru scolile
profesionale de mecanici agricoli
5) Tehnologia productiei agricole Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1874
6) Cultura plantelor horticole Editura Gimnasium
7) Estologie Manual pentru Grupurile scolare Bucuresti 1982
8) Mecanizarea agriculturii Editura Ceres Bucuresti 1989
9) Agropedologie Specializare agricol si agromontare Editura Gimnazium
Manual aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetarii
25