Obtinerea rasadurilor de legume

Legumele ce se cultiva mai frecvent prin

rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au
cerinte mai mari in ce priveste caldura si
necesita o perioada mai mare de vegetatie pana
la recoltare.
Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin
pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul
de a obtine productii timpurii, de asemenea si
prazul, ceapa de apa
, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi
scop.

Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat;

pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn
; geamuri; rogojini.
Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul
proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se
poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal.
Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita
instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca
ingrasamant suplimentar.
Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii,
in felul urmator:
- dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi
de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit,
udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina
care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.
In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste
pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.

Proportii de amestec pentru diferite legume:

Pamant de telina
Cultura Mranita % Nisip %
%

Rosii 50 25 25

Ardei, vinete 40 50 10

Castraveti 40 40 20

Varza, conopida 50 25 25

Salata 25 75 -

Tocul de rasadnita
Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este
cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.
Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand
prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe
1,5 m.
Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si
gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate.
In interiorul
tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita
se acopera cu foile de geam si rogojini.
Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul
geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa
care se acopera iar rasadnita.
Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia
buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile.

Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma.
Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor
pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.
Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa
tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul
de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de
pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere
incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins
perioada optima, se planteaza in gradina.
Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex.
castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din
ghivece, fara a fi afectate radacinile.
Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic
gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2
seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la
lumina si caldura.
La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume
 Rasadirea in ghivece

Rasadirea in ladite
Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat
ce plantele
incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar
si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se
incalzeste, aerisirea se va face tot mai des.
Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici
prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se
intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.
Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.

Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr
boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox,
Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn.

Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai

aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile,
la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima
total.
Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de
caracteristicile culturii respective