MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE TELEORMAN

Str. Dunării nr. 2 - Alexandria, tel/fax: 0247/318141, e-mail: ospa.tr@clicknet.ro

ANALIZĂ PRIVIND STAREA DE FERTILIZARE A SOLULUI ÎN

JUDETUL TELEORMAN ȘI MĂSURILE AGROPEDOAMELIORATIVE
CE SE IMPUN A SE EXECUTA

= 2014 =

Pe lângă faptul că, solul este o sursă de apă şi elemente nutritive

pentru plante şi pentru vieţuitoarele din sol, inclusiv microorganisme, el
este şi suport mecanic pentru plante şi principalul intermediar pentru
aplicarea apei, a îngrăşămintelor şi amendamentelor. Solul reţine durabil
apa şi elementele nutritive.
Scopul testării fertilităţii solului prin analize agrochimice este de a
stabili nivelul acestuia şi de a oferi soluţii practice privind ameliorarea ei,
când acestea se impune printr-o utilizare corectă a îngrăşămintelor şi
amendamentelor pe baza relaţiilor dintre creşterea plantelor şi nivelul
indicilor agrochimici.
Sinteza cu privire la principalii indici agrochimici caracteristici
unităților agricole de producție din județul Teleorman a fost întocmita în
baza studiilor de cartare agrochimică efectuată sistematic de către Oficiul
de Studii Pedologice și Agrochimice.
Ea reprezintă centralizarea datelor analitice ale principalilor indici
agrochimici ce caracterizează starea reacției (pH), starea de fertilitate
azotica naturala a solurilor (apreciata cu ajutorul indicilor azot) și starea de
aprovizionare cu fosfor mobil și potasiu mobil.
Rezultatele sunt grupate pe unități si totalizate pe județ.
La fiecare indice agrochimic rezultatele sunt prezentate pe clase de
reacție și clase de aprovizionare cu elemente nutritive folosite în prezent în
lucrările de cartare agrochimică și prevăzute în instrucțiunile tehnice de
lucru.
1. Reactia solului (pH)
Din totalul suprafeței agricole de 498.998 ha a fost studiată
agrochimic suprafaţa de 495.521 ha:
- puternic şi moderat acidă - 105.086 (22 %)
- slab acida - 225.419 (45 %)
- neutra - 104.944 (21 %)
- slab alcalina (bazica) - 48.734 (10 %)
- moderat puternic alcalina (bazica) - 11.337 (2 %)
 Menționăm că, în categoria solurilor cu reacție acidă se încadrează
perimetrele interesate la încorporarea de amendamente cu calciu.
În cadrul lucrărilor de cartare agrochimica executate pentru unități la
o perioada de 4 ani, este anexată o cartogramă cu perimetre interesate la
încorporarea de amendamente cu calciu, distinct delimitate, fiind
recomandate și dozele adecvate calculate cu ajutorul celorlalți indici
agrochimici necesari (acidități hidrolitice, suma bazelor de schimb, gradul
de saturație cu baze de schimb, conținutul de aluminiu schimbabil).
Pentru perimetrele cu reacție moderat acidă, recomandam totuși ca,
periodic, în sortimentul de îngrășăminte să fie prevăzut și nitrocalcar
pentru menținerea stării de reacție și contracararea efectului de acidifiere
imprimat de folosirea sistematica a azotatului de amoniu.

2. Starea de asigurare cu fosfor mobil

Sinteza rezultatelor analitice pentru acest element evidentiaza, de
asemenea, o importanta diferențiere intre teritorii.
Pe județ repartiția pe clase se face după cum urmează:
- aprovizionarea foarte slaba - 64.119 ha (13 %)
- aprovizionarea slaba - 128.986 ha (26 %)
- aprovizionarea mijlocie - 174.865 ha (35 %)
- aprovizionarea buna - 89.596 ha (18 %)
- aprovizionarea foarte buna - 37.955 ha (8 %)
Aceasta repartiție a stării de aprovizionare cu fosfor a solurilor
evidențiază o stare deosebit de îngrijorătoare, deoarece 193.105 ha (39 %)
se caracterizează prin aprovizionare slaba și foarte slaba.
 3. Starea de asigurare cu potasiu mobil
În ceea ce privește starea de asigurare cu potasiu mobil, situația se
prezintă diferit.
- aprovizionare slaba - 41.274 ha (8 %)
- aprovizionare mijlocie - 98.081 ha (20 %)
- aprovizionare buna - 202.598 ha (41 %)
- aprovizionare foarte buna - 153.568 ha (31 %)
4. Starea de fertilitate azotica naturala
- fertilitate azotica slaba si foarte slaba - 218.270 ha (44 %)
- fertilitate azotica mijlocie - 255.935 ha (52 %)
- fertilitate azotica buna - 21.014 ha (4 %)
- fertilitate azotica foarte buna - 302 ha (- %)

5. Asigurarea cu humus
- foarte mica - 24.597 ha (5 %)
- mica - 181.494 ha (37 %)
- mijlocie - 194.185 ha (39 %)
- mare - 95.245 ha (19 %)
 Zonele critice, sub aspectul deteriorării solurilor din punct de vedere
calitativ, în judeţul nostru ar fi:
- partea de nord, unde s-a accentuat acidifierea solului,
- partea din zona Zimnicea – Turnu Măgurele, unde s-a amplificat
sărăturarea solurilor,
- zona Videle, teritorii unde îşi desfăşoară activitatea schela
petrolieră şi tot în zona aceasta terenurile au grad mare de tasare.
La nivel de judeţ, solurile sunt foarte slab aprovizionate cu fosfor, pe
unele teritorii chiar inexistent, lucru deloc nedorit care face slabă calitatea
produselor obţinute.
Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman prin
documentaţiile pedologice şi agrochimice executate la societăţile agricole
din judeţ, a făcut recomandări de aplicare a îngrăşămintelor,
amendamentelor, precum şi întocmirea documentaţiilor pentru terenurile
care necesită lucrări agropedoameliorative.
 Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice prin activitatea sa la
nivelul judeţului încearcă să arate specialiştilor care conduc unități
agricole, că exploatarea terenurilor trebuie realizată fără a deteriora sau
degrada solurile, ci dimpotrivă va trebui chiar să restaureze solurile
degradate anterior. Aceste acţiuni nu sunt nici uşor şi nici rapid realizabile.
Aceste lucruri presupune:
- menţinerea sau introducerea în circuitul economic a resurselor de
sol, în funcţie de aptitudinea lor de a fi utilizate pentru diferite folosinţe
fără pericolul de degradare.
- gospodărirea resurselor de sol, astfel ca prin tehnologia aplicată ,
adaptată variantelor soluri şi condiţii naturale, să se asigure o eficienţă
economică şi relaţii armonioase cu mediul ambiant fără a se deteriora
calitatea solurilor şi potenţialul lor de fertilitate atât pentru prezent cât şi
pentru termen lung.
- aplicarea la timp a măsurilor de prevenire sau de stopare a unor
fenomene de degradare sau de evoluţie nefavorabilă a solurilor, cât şi a
celor de ameliorare a resurselor de sol mai puţin rodnice pentru mărimea
capacităţii lor de producţie.
- restaurarea terenurilor degradate antropic în diverse condiţii pentru
a se reface pe cât posibil peisajele naturale anterioare.
- scoaterea cu mult discernământ din circuitul economic a terenurilor
pentru alte folosinţe decât cea agricolă sau silvică, mai ales a terenurilor de
calitatea cea mai bună care trebuie protejate cu prioritate.
Pentru intensificarea agriculturii e necesar a se aplica unele măsuri
ca: - alegerea celei mai avantajoase folosinţe sau culturi.
- optimizarea însuşirilor solului.
 - stabilirea celei mai adecvate tehnologii agricole.
- revigorarea circuitelor biologice din sau prin încorporarea de
îngrăşăminte organice, resturi vegetale.
- protecţia resurselor de sol şi combaterea fenomenelor de degradare.
Toate acestea nu se pot realiza fără o bună cunoaştere a solurilor prin
intermediul studiilor şi hărţilor pedologice complexe, singurele care
furnizează datele necesare.

PREVENIREA DEGRADĂRII SOLURILOR

A) Atenuarea deteriorării fizice:

- efectuarea lucrării solului numai în condiţii de umiditate optimă.
- reducerea la minim a lucrărilor de pregătire a solului, de întreţinere
a culturilor şi a numărului de trecere a tractoarelor prin efectuarea mai
multor lucrări la o singură trecere.
- tocarea şi încorporarea în sol, prin discuire şi arătură, a miriştii şi
oricăror altor resturi vegetale.
- includerea în rotaţia culturilor a unor plante ameliorative (plantă
furajeră perenă).

B) Fertilizarea şi prevenirea epuizării solului:

- aplicarea de îngrăşăminte organice sau de reziduuri de plante în
mod periodic.
- încorporarea paielor şi a altor rămăşiţe de plante în sol.
- cultivarea de ierburi, câţiva ani în cadrul unei rotaţii de culturi.
 C) Prevenirea eroziunii solului prin apă, eroziunii eoliene.
D) Prevenirea formării exceului de apă şi sărături.
E) Atenuarea secetei pedologice apare cu o anumită întârziere a
secetei climatice. În condiţiile în care nu este posibilă introducerea
irigaţiei, efectele secetei por fi atenuate prin soluţii şi tehnologii de cultură
adaptate la specificul anilor secetoşi:
- cultivarea speciilor şi soiurilor de hibrizi rezistenţi la secetă.
- arături la timp, pentru înmagazinarea apei şi măsuri speciale pentru
captarea apei pe terenurile în pantă.
- dezmiriştirea şi alte lucrării pentru menţinerea umidităţii solului:
- mulcirea
- realizarea unui strat afânat
- distrugerea crustei
- micşorarea evaporaţiei prin tăvălugire
- combaterea buruienilor

Menţionăm că, aceste date nu au respectat ciclicitatea de 4-5 ani,

aşa după cum spun instrucţiunile I.C.P.A. - deoarece Studiile
agrochimice pe terenurile agricole ale judeţului Teleorman, începând
cu anul 1990, au fost efectuate sporadic, rămânând la aprecierea
fiecărui proprietar de pământ, indiferent că este persoană fizică sau
societate agricolă, dacă doreşte să efectueze un asemenea studiu sau
nu.

DIRECTOR,
RODINEL BRÎNZĂREA