Evaluarea pretabilitatii solurilor la irigat in Dobrogea - masura de importanta majora

pentru extinderea irigatiilor ca raspuns la cresterea potentialului de aridizare in aceasta

regiune.

Vrinceanu Andrei*, Burcea Mariana**, Burcea Adina Ionela***

*Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia

Mediului ICPA - Bucuresti;

**Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti;

***Ministerul Agriculturii, Alimentatiei, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Introducere

In ultimii 100 de ani se evidentiaza o modificare a datelor climatice printr-o incalzire progresiva
a atmosferei rezultata din actiunea concertata a mai multor factori atat cei naturali (Pamantul
comportandu-se precum un corp negru atrage radiatiile solare cu unda scurta transformandu-le la nivelul
scoartei terestre in radiatii cu unda lunga care sunt retinute in atmosfera) cat si cei an 757g68h tropici
(emisia in atmosfera terestra a unor cantitati din ce in ce mai mari de diferite substante cu efect de sera),
lucru ce inlesneste reducerea cantitatilor de precipitatii la nivelul solului coroborate cu cresterea
temperaturilor. Clima a devenit si la noi treptat dar sigur un important factor limitativ pentru cresterea si
dezvoltarea culturilor agricole, indeosebi de-a lungul izotermei de 11C, zona in care indicele de ariditate
(Iar) are valori mai mici de 0.65, facand astfel ca influenta climatica sa fie resimtita pregnant atat pentru
alocare cat si folosirea resurselor de apa in agricultura. Aspectele extreme ale climei (manifestate de cele
mai multe ori prin aparitia secetelor) sunt amplificate de starea actuala a sistemelor de irigatii care
necesita nu numai lucrari de retehnologizare, cat si lucrari ce vizeaza marirea suprafetelor ce pot fi
irigate, masura indispensabila de potentare a insusirilor fizico-chimice ale fondului funciar din regiunile
uscat-subumede ale Romaniei.

Crestera potentialului agricol in zona Dobrogei are ca important element in acest proces tocmai
extinderea irigatiilor, lucru ce ar permite chiar si cresterea biodiversitatii, cunoscandu-se tendinta de
diminuarea a acesteia in zonele cu climat arid, astfel putandu-se introduce un management durabil asupra
resurselor de sol ale tarii, cu reale influente pozitive asupra agriculturii dobrogene.

Introduction

In the last 100 years, climatic data have changed through a progressive warming of the
atmosphere resulted from the combined action of several factors, both natural (Earth behaves like a black
body attracting short wave solar radiations and turning them at the ground level into long wave
radiations which are kept in the atmosphere) and human (the emission in the terrestrial atmosphere of an
increasing amount of different substances with greenhouse effect), which eases the reduction of
precipitation amount at soil level combined with increasing temperatures. Climate has gradually become
an important limitative factor to grow and develop agricultural crops, especially around the 11C
isotherm, the region in which aridity index (Iar) is lower than 0.65, the climatic influence being strongly
felt both for the allocation and for the use of water resources in agriculture. Extreme aspects of the
climate (manifested through the occurrence of draughts) are amplified by the current state of the
irrigation systems which require not only retechnologization works, but also works regarding the
extension of surfaces that can be irrigated, this being an indispensable measure to enhance the physico-
chemical properties of the land fund in the dry-subhumid regions of Romania.

An important element in the process of increasing the agricultural potential in the Dobrudja
region is the extension of irrigations, which would allow biodiversity to increase as well, its diminishing
trend being well-known in the regions of arid climate. Thus we can practice a sustainable management of
the soil resources of the country, with real positive influences on the Dobrudjan agriculture.
 Material si metoda

Pentru realizarea si interpretarea datelor supuse analizei s-a luat in considerare o larga baza de
date ce au fost luate din teritoriul vizat, toate acestea facandu-se pe baza Metodologiei de elaborare a
studiilor pedologice elaborata de I.C.P.A. Bucuresti, cu referire directa asupra metodologiei de realizare
a studiilor privind introducerea irigatiilor. Au fost luati in considerare o serie de parametri reprezentativi
pentru a se putea stabili pretabilitatea la irigat a solurilor din Dobrogea, toti acesti factori fiind sintetizati
prin intermediul sistemului informatic geografic (GIS).

Rezultatele cercetarii

Stiindu-se nevoia crescuta de marire a potentialului productiv al solurilor din regiunea Dobrogei
datorita atat mariri presiunii din punct de vedere a productivitatii, cat si a factorilor climatici ce se
rasfrang asupra solului, s-a tras concluzia ca un important factor ca ajuta la potentarea insusirilor solului
este extinderea irigatiilor atat in spatiul Dogrogea de Nord (ce include sistemul de irigatii Daeni-Ostrov-
Peceneaga si complexul de irigatii Razelm) care in prezent are o suprafata de 46360 ha, cat si in spatiul
Dobrogei de Sud (cu marele complex hidroameliorativ Carasu) ce se intinde pe mai bine de 200000 de
ha.

La ora actuala datorita noilor provocari cu care se confrunta agricultura romaneasca, atat de
ordin natural prin cresterea frecventei anilor secetosi dar si datorita nevoii stringente de marire a
productivitatii, se preconizeaza ca odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana sa fie reabilitate
aproximativ 700000 de ha din vechile sisteme de irigatii. Paralel cu acest proces se va lua masura de
extindere a suprafetelor irigabile ca la nivelul intregului teritoriu al Romaniei sa se ajunga de la cifra de
3.2 mil. ha cat insumeaza in prezent la o suprafata de aproximativ 4 mil. de ha in jurul anului 2025, dar
numai la ora actuala suprafete care indeplinesc cerintele pentru a fi irigate insumeaza 5.5-6 mil. ha.

Studiul in cauza constitue o faza de prefezabilitate privitor la marirea suprafetelor irigabile,

studiu care vrea sa arate pretabilitatea solurilor din punct de vedere a unor parametri (eroziune prin apa,
eroziune prin vant, alcalizare, salinizare, gleizare, stagnogleizare, textura, schelet, volum edafic) ce
influenteaza in mod radical comportamentul resurselor de sol la irigat. Pe langa acesti parametrii
intriseci ai solului au fost luati in considerare o serie de alti factori care tin mai mult de latura climatica a
studiului, dupa cum urmeaza: valoarea temperaturii medii anuale (C), cantitatea de precipitatii (mm),
valoarea indicelui de ariditate (Iar) cat si cea a evapotranspiratiei (ET) factori ce fac din Dobrogea zona
in care fenomenele de aridizare-desertificare sa aiba intensitatile cele mai mari de pe intins teritoriul
tarii.

Cu ajutorul Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice s-a realizat gruparea terenurilor

agricole dupa pretabilitatea la amenajarea pentru irigatie si legat de aceasta a caracteristicile solurilor in
legatura cu irigatia, reprezinta o asociere a terenurilor si in acelasi timp o ordonare a lor in functie de
aptitudinile pe care le prezinta pentru irigat si in acelasi timp a anumitor caracteristici care limiteaza
folosirea lor intensiva in agricultura sau a eventualelor pericole de degradare. A fost stabilita ca unitate
taxonomica de baza clasa in functie de pretabilitatea pentru amenajare la irigat, iar cu ajutorul sistemului
informatic geografic (GIS) sa se realizeze harta privitoare la pretabilitatea la irigat a terenurilor in
Dobrogea (fig. 2)

Clasele ameliorative de terenuri reprezinta nivelul cel mai inalt de grupare luandu-se in
considerare intensitatea cea mai mare a unuia din factorii restrictivi sau pericole de degradare. Au fost
stabilite un numar de 6 clase de terenuri cu pretabilitate diferita pentru irigatii:
 Clasa I- terenuri foarte bune pentru amenajare la irigatie, practic fara pericol de degradare sau
fara limitari de folosire agricola (ca arabil); irigabile fara restrictii. Aceasta clasa cuprinde terenuri
practic plane, orizontale sau foarte slab inclinate (panta sub 2%), cu soluri profunde cu textura mijlocie
sau mijlocie fina relativ uniforma pe profil, cu permeabilitate favorabila; drenajul natural este bun iar
nivelul hidrostatic al apei freatice este situat la adancimi mai mari de 5-6 m. Nu pun probleme de
eroziune, exces de umiditate, salinizare si/sau alcalizare, inundare etc. Aceste terenuri sunt distribuite
uniform pe toata suprafata Dobrogei, fiind clasa de pretabilitate cu cea mai mare pondere in distributia
spatiala a solurilor, reprezentative fiind pentru aceasta categorie aluviosolurile (ASeu), cernoziomurile
cambice (CZcb), cernoziomurile tipice (CZti), kastanoziomurile (KZti) si luvosolurile (Lvti).

Clasa a II-a- terenuri bune pentru amenajarea la irigatie, cu conditii de degradare si /sau limitari
de folosire agricola reduse, determinate de unul sau mai multi dintre factorii sol, roca, salinizare,
alcalizare, relief, eroziune, drenaj, inundabilitate; irigabile cu restrictii reduse sau cu necesitatea unor
lucrari de prevenire. Aceste terenuri nu pun probleme dificile de amenajare; ele necesita investitii relativ
reduse sau pot fi rezolvate cu mijloace obisnuite. Sunt bine reprezentate in partea est a regiunii, de-a
lungul Luncii Dunarii, in zona de nord vest a Dobrogei la marginea lacurilor Razelm si Golovita, dar si
in sud mai cu seama in lungul vailor interioare. Sunt reprezentate de o paleta redusa de soluri,
reprezentative fiind cernoziomurile cambice (CZcb), cernoziomurile tipice (CZti) si kastanoziomuri
(KZti).

Clasa a III-a - terenuri moderat bune pentru amenajare la irigatie, cu pericol de degradare si /sau
limitari de folosire agricola moderate datorita unuia sau mai multora dintre factorii mentionati mai sus,
irigabile cu restrictii moderate sau cu necesitatea unor lucrari de prevenire si ameliorare. Ridica
probleme relativ dificile de amenajare si exploatare, necesitand investitii apreciabile. Sunt reprezentate
de aluviosoluri (ASeu), cernoziomurile cambice (CZcb), cernoziomuri tipice (CZti) si kastanoziomuri
(KZti), gleiosoluri (GSeu) si psamosoluri (PSeu) fiind intr-o proportie mai redusa mai ales in partea de
est a Dobrogei in imediata apropiere a Dunarii urmarind parca cursul inferior al acesteia grupandu-se in
mici si sporadice areale ale acestei clase. Valea Carasului este de asemenea dominata de prezenta acestei
clase de pretabilitate, fiind uniform distribuita pe ambele maluri ale ei.

Clasa a IV-a - terenuri putin favorabile (marginale) pentru amenajare la irigatie (irigabile in
conditii speciale, cu pericol de degradare sau cu limitari severe de folosire agricola (ca arabil), irigabile
cu restrictii severe sau cu necesitatea unor lucrari intensive de ameliorare sau de prevenire a degradarii.
Aceste terenuri sunt ne indicate pentru irigatie, cu

exceptia cazului unor culturi speciale (orez, legume, arbori fructiferi, pajisti etc.) sau in cazul unor
conditii speciale de amenajare. Necesita, de regula investitii mari, amenajarea lor ridicand probleme
dificile. Poate fi intalnita mai ales in partea nordica si nord estica, cu o dispunere mai ales in apropierea
Dunarii, de-a lungul Dealurilor Tulcei in parte nordica a acestora, in podisurile Babadag, Casimcei, si
Dorobantului, cat si in vaile interioare din partea sudica a Dobrogei, prin asociatii de cernoziomuri
cambice si regosoluri (CZcb+EReu), cernoziomuri aflate pe panta (CZ), cernoziomuri si regosoluri
(CZ+RG), eutricambosoluri si rendzine (EC+RZ), gleiosoluri (GSeu), kastanoziomuri (KZ) si asociatii
de kastanoziomuri cu erodosoluri (KZ+ER), luvosoluri (LV) si psamosoluri (PSeu).

Clasa a V-a - terenuri foarte putin favorabile pentru amenajarea la irigatie, degradate sau cu
limitari foarte severe de folosire agricola datorita salinizarii si /sau alcalizarii si drenajului, ne arabile in
prezent dar care, dupa amenajare si /sau ameliorare prealabila, pot deveni arabile. Necesita investitii
mari pentru amenajare si ameliorare si eforturi deosebite tehnice si materiale; adesea necesita studii sau
experimentari suplimentare pentru rezolvarea unor probleme de ameliorare. Sunt indeosebi in partea
centrala ocupand zona Podisului Babadagului cat si a culmilor inalte ale Niculitelului si Macinului dar
si-n jurul complexul lagunar Razelm, cat si in centrul Dobrogei, fiind prezente prin asociatiile de
luvosoluri si litosoluri (LV+LS), psamosoluri (PS) litosoluri (LS), rendzine (RZ) si solonceacuri (SC).

Clasa a VI-a - terenuri improprii pentru amenajarea la irigatie in stadiul actual, degradate sau cu
pericol mare de degradare, ci limitari extrem de severe de folosire ca arabil datorita unor factori care nu
pot fi corectati in stadiul actual; grosimea redusa si /sau caracterul scheletic al solului si caracterul
accidentat al reliefului. Se exclud de la amenajare pentru irigatie (neamenajabile pentru irigatie) in
stadiul actual. Se gasesc in vecinatatea arealelor ocupate de solurile din clasa a V-a de pretabilitate, cu o
incidenta mai ridicata in partea centrala si nordica a Dobrogei, dar nefiind de neglijat si arealele ocupate
de aceste soluri in partea sud estica a regiunii, reprezentate fiind de litosoluri (LS), erodosoluri (ER) si
soloneturi (SN).

Fig. 2
Concluzii
 Potrivit estimarilor scenariilor elaborate de climatologi se estimeaza ca in aproximativ 25 pana
la 40 de ani in tara noastra zonele cele mai afectate de cresterea intensitatii frecventei la seceta sa devina
areale aproape asemanatoare cu cele din regiunea Sahelului. Asa se face ca zone intinse ale Romaniei sa
fie afectate de accentuarea proceselor de degradare ale solului odata cu estinderea suprafetelor afectate
de aridizare si desertificare. Extinderea irigatiilor in extremitatea sud estica a tarii, face ca pe langa
aportul foarte ridicat ce l-ar avea in cresterea productiilor agricole, prin folosirea la potential maxim a
resursei funciare, sa implice in aceeasi masura si o directie de conservare si stopare a degradarilor
datorate acestor modificari ale climei.

Prin pozitia ei geografica Dobrogea nu este exclusa de aceasta ipoteza tot mai plauzibila si cu
repercursiuni dramatice in economia agrara a Romaniei. Asa se face ca proiectele de marire a
suprafetelor irigabile din tara trebuie sa vizeze marirea acestora in aceasta zona unde valorile ETP
depasesc 750 mm.

Din punct de vedere a pretabilitatii la irigat Dobrogea dispune de o mare suprafata ce ar putea fi
pusa sub exploatare, mai ales daca ne gandim ca reprezentarea spatiala a claselor de pretabilitate I si II
este foarte mare, dar toate acestea pot fi puse in valoare doar prin cercetarea diferitelor metode si norme
specifice de irigat, adaptate la microclimatul zonei, tinandu-se cont si de calitatea apei si a resurselor
funciare.

Sucursala Teritorial Dobrogea, cu sediul administrativ n judeul Constana, i desfoar

activitatea pe teritoriul judeelor Tulcea i Constana, avnd n administrare suprafee amenajate
cu lucrri de mbuntiri funciare, ponderea fiind deinut de lucrrile de irigaii (582.589 ha),
dar la fel de importante fiind i lucrrile de desecare prin pompare (52.127 ha), lucrrile de
combaterea eroziunii solului (91.651 ha) precum i lucrrile de aprare mpotriva inundaiilor
(45.769 ha).

Lucrrile de irigaii sunt distribuite n 49 de amenajri de irigaii care sunt deservite de un numr
de 793 staii de pompare, dup cum urmeaz: staii de pompare de baz 46 buc, staii de
repompare 116 buc i staii de punere sub presiune 631 buc (din care s-au transferat la
Asociaiile Utilizatorilor de Ap pentru Irigaii/Organizaiile Utilizatorilor de Ap pentru Irigaii
- 68 buc).

Apa destinat irigrii culturilor este preluat de staiile de pompare de baz din fluviul Dunrea,
Canalul Dunre-Marea Neagr, lacurile Taaul, Golovia, Sud Razelm i Babadag i transportat
la punctele de livrare de ctre canale de aduciune i distribuie cu o lungime total de 2.000 km
(din care au fost transferate la AUAI/OUAI 33 km), iar distribuia apei ctre plante se realizeaz
gravitaional sau prin punere sub presiune prin reeaua de conducte ngropate cu o lungime total
de 12.300 km (din care predate la AUAI/OUAI 128 km).
Productorii agricoli din judeele Tulcea i Constana au neles importana asocierii n vederea
aplicrii udrilor pe suprafee compacte i cu randamente superioare, astfel n cadrul Sucursalei
Teritoriale Dobrogea s-au constituit, avnd Ordinul Ministrului Agriculturii i Dezvoltrii
Rurale, un numr de 62 de organizaii ale utilizatorilor de ap pentru irigaii (31 n judeul Tulcea
i 31 n judeul Constana) pe o suprafa net de 91.156 ha, din care un numr de 18 organizaii
s-au reorganizat din asociaii ale utilizatorilor de ap nfiinate conform Legii 573/2001, pe o
suprafa de 18.000 ha.

n continuare se deruleaz activitatea de transmitere, fr plat, a infrastructurii de mbuntiri

funciare aparinnd domeniului privat al statului n proprietatea OUAI, n prezent fiind n lucru
documentaia de transfer pentru un numr de 18 organizaii cu o suprafa total net de 32.000
ha.

Pentru repararea infrastructurii de irigaii cuprins n Protocoalele de transfer aflate n derulare s-

au solicitat fonduri n valoare de 7.110.000 lei, din care s-au executat lucrri n anul 2007 n
valoare de 780.000 lei (pentru OUAI TROESMIS Turcoaia, GOLOVIA, ITAL-AGRO Isaccea,
PARALELA 45 i CODRUL Baia), iar pentru anul 2008 se ateapt alocarea sumelor aprobate
n valoare de 3.400.000 lei (pentru OUAI LUNCA, TERRA BETEPE, SARICHIOI SISTEM,
FRUVINIS Isaccea, SARINASUF, MIXTA BETEPE, DENISTEPE, SPA LUNCA, CABANA
Deni i ZMEICA Baia).

Suprafaa posibil de irigat pentru anul 2008 (declarat de utilitate public), a fost de 160.000
hectare, dar datorit precipitaiilor abundente care se prognozau pentru acest sezon ct i din
cauza configuraiei terenului n amenajrile de irigaii din Dobrogea unde consumul specific de
energie electric la 1000 mc de ap livrat are valori mai ridicate dect n alte zone ale rii, unii
productori agricoli nu au mai ncheiat contracte multianuale pentru prestarea serviciilor de
irigaii, suprafaa total contractat fiind de 36.000 ha (din care OUAI 90%).

n Sucursala Teritorial Dobrogea pn la aceast dat s-au aplicat udri pe o suprafa de 9.000
ha, iar 90% din aceast suprafa s-a irigat de ctre organizaiile utilizatorilor de ap pentru
irigaii din judeul Constana (OUAI AGRICOLA Palazu Mare, POIANA, ASPERCOM Poiana,
FRUVIMED NORD Medgidia, CALATIS Ovidiu, BRAVA, GAAD INVEST i VALU LUI
TRAIAN NORD) i din judeul Tulcea (OUAI SABANGIA, SARICHIOI, TERRA BETEPE,
SARINASUF, ZMEICA Baia, GOLOVIA, SATU NOU, FRUVINIS Isaccea, CABANA Deni
i Organizaiile de Desecare Drenaj BALCA i BAGHIA).

La nivelul Unitilor de Administrare ale Sucursalei Teritoriale Dobrogea n mod sistematic sunt
informate consiliile de administraie ale organizaiilor cu privire la importana cunoaterii
temeinice a regulamentelor de exploatare, a prevederilor legale i a obligaiilor ce le revin fa de
membrii i nemembrii de pe teritoriul acestora.

n condiiile n care irigaiile au devenit foarte costisitoare se fac eforturi de identificare a tuturor
metodelor de folosire raional a apei de la surs pn la plant, prin sincronizarea comenzilor i
a programelor de udare, funcionarea n regim optim a staiilor de pompare, prin exploatarea
corespunztoare a ntregului ansamblu de instalaii i echipamente, fiind imperios necesar
colaborarea ntre personalul din sucursal, unitile de administrare i productorii agricoli, ca
principal cale de realizare a acestui deziderat.

LUCRRI DE INVESTIII la ANIF RA Sucursala Teritorial Dobrogea n anul 2008

Programul de investiii pentru anul 2008 n valoare total de 23.396.000 lei i realizat n
proporie de 80% pn la data de 30 iunie, cuprinde obiective de investiii ncepute n anii
anteriori (Terasa Sinoe, Valea Carasu, Amenajarea complex 23 August - Isaccea), obiective noi
de investiii ( amenajare Carasu-Nicolae Blcescu, incinta Ostrov Peceneaga), cheltuieli de
investiii pentru elaborarea studiilor aferente obiectivelor de investiii (Amenajarea Carasu
Basarabi, incinta Ostrov Peceneaga, amenajrile complexe Ciobanu Grliciu i Grliciu -
Deni).

Din categoria cheltuielilor de expertiz, proiectare i execuie pentru prevenirea sau nlturarea
efectelor produse de aciuni accidentale i calamiti naturale, avnd cofinanare prin Msura 2.1
Dezvoltarea infrastructurii rurale submsura Infrastructura de prevenire i protecie
mpotriva inundaiilor din Programul SAPARD face parte lucrarea de Consolidare de mal la
braul Mcin Dunre din judeul Constana.

n cadrul Unitii de Administrare Tulcea n amenajarea de desecare 23 August-Isaccea a fost

executat investiia n valoare de 5.600.000 lei n primul semestru al anului, iar n incinta Ostrov-
Peceneaga s-a nceput lucrarea de aprare mpotriva inundaiilor, urmnd ca n anul 2009 s fie
modernizate staiile de desecare din aceast amenajare.

n judeul Constana, la Unitile de Administrare Constana Nord i Constana Sud, au fost

demarate lucrrile de reabilitare a obiectivelor de desecare din zona Mircea Vod i au fost
ncheiate lucrrile de reabilitare a staiei de desecare SPD Baciu.

De asemenea, n vederea refacerii liniei de aprare mpotriva inundaiilor, pn la aceast dat se

afl n stadiu de finalizare lucrarea complex de consolidare a braului Mcin-Dunre i
combaterea eroziunii de mal km 83+650 n valoare de 1.388.000 lei i au fost demarate
procedurile de elaborare a documentaiilor pentru consolidarea barajului de ate-nuare a viiturilor
Hazarlc.

Pentru activitatea de irigaii, n Terasa Sinoe a fost realizat lucrarea de impermeabilizare a

canalului CA Sinoe n va-loare de 6.000.000 lei, s-a nceput expertizarea i proiectarea lucrrilor
de reabilitare a Sifonului T4 Nuntai, n amenajarea Carasu Galeu.

Dup ncheierea sezonului de irigaii 2008 se vor continua lucrrile de modernizare ncepute n
primul semestru al anului, n valoare de 3.700.000 lei (impermeabilizarea canalului CA2 Galeu,
reabilitarea staiei de repompare SRP1 Galeu), iar amenajarea de irigaii Carasu Basarabi se
afl n faza de elaborare a Expertizei tehnice pentru lucrrile de reabilitare i modernizare a
obiectivelor din domeniul public al statului (staia de pompare de baz SPB Basarabi, staia de
repompare SRP1 Basarabi i canalul de aduciune CA0 Basarabi).
Material realizat cu sprijinul purttorului de cuvnt al A.N.I.F. sucursala Dobrogea ing. Viorica
Pietrioaia

Sistemul de irigatii al judetului se duce, incet-incet. In anul 2004 suprafata

irigata se ridica la 110.000 de hectare iar anul acesta, doar 50.000 de
hectare de culturi mai beneficiaza de irigatii. Teodor Stanca, directorul
Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) sucursala
Dobrogea, sustine ca irigatiile sunt eficiente doar in primele doua trepte de
udare, restul necesitand costuri enorme de energie electrica, mai ales pentru
ca instalatiile pozitionate pe treptele 3 si 4 au fost abandonate si distruse in
mare parte de ,,magnetii" de fier vechi.

Intre anii 1968 si 1972, in judetele Constanta si Tulcea s-a amenajat cel mai
mare sistem de irigatii din tara, acoperind o suprafata de circa 220.000
hectare. Executarea lucrarilor de amenajare complexa a acestui sistem nu a
avut in vedere automatizarea, conducerea apei pe canale si nici un sistem de
control si dispecerare automat, dar, cu toate acestea, prin anii 1980 aici se
inregistrau cele mai mari productii agricole din Romania. Viitorul sistemului
de irigatii este insa incert. Daca acum trei ani se irigau peste 110.000 de
hectare de culturi, anul acesta irigatiile au scazut la jumatate, ajungand
astfel la circa 50.000 de hectare irigate. Se pare ca anul 2007 releva un
dezastru in materie de irigatii. Directorul ANIF Dobrogea, Teodor Stanca, a
declarat ca ,,irigarea culturilor in sud-estul Constantei este exclusa". La
momentul respectiv, el a specificat ca infrastructura nu mai exista, iar pretul
energiei electrice este urias. In aceeasi situatie, se afla insa si restul
teritoriului, deoarece hidrantii au disparut, canalele s-au colmatat, iar
sistemele de aductiune cu apa au fost furate. Inainte de 1989, la nivelul
judetului se irigau 422.000 hectare de teren. In acest moment se mai iriga
50.000 hectare, in zonele Poiana, Valu lui Traian, Oituz, Mihail Kogalniceanu,
Medgidia si Basarabi. In perioada anului 1992 - 1993, instalatiile au fost
abandonate, din cei 3.000 de angajati au ramas 480, iar echipamentele
nepazite au cazut prada hotilor de fier vechi. De vina nu sunt doar hotii de
fier vechi, ci si lipsa fondurilor pentru repararea instalatiilor de irigare si
datornicii care duc ANIF-ul cu zaharelul. Administratia Nationala de
Imbunatatiri Funciare - Sucursala Teritoriala Dobrogea are mari probleme cu
beneficiarii de irigatii care, dupa ce si-au vazut terenurile salvate de seceta,
s-au facut ca au uitat de banii pe care-i datoreaza pentru aceste servicii.
Printre datornici figureaza si societatea comerciala Fruvimed Medgidia. "Daca
nu ne recuperam banii de la cei care au beneficiat de serviciile noastre,
atunci la randul nostru nu ne putem achita datoriile catre furnizorii nostri", a
declarat directorul ANIF Dobrogea. Societatea comerciala Fruvimed Medgidia
datoreaza ANIF peste cinci mii de lei noi, bani pe care trebuia sa-i plateasca
pentru irigatiile din anul 2005. Se pare insa ca, odata ce s-a vazut cu sacii in
caruta, respectiv cu terenurile irigate, Fruvimed a considerat ca nu mai
trebuie sa-si achite obligatiile contractuale pe care le are cu Autoritatea
Nationala de Imbunatatiri Funciare - Sucursala Teritoriala Dobrogea. "Pentru
reabilitarea sistemelor de irigatii am avea nevoie de sute de milioane de
euro", a declarat Teodor Stanca. Reabilitarea sistemelor de irigatii se face
doar atunci cand proprietarul terenului plateste pentru acest lucru. Anul
acesta se vor iriga doar 25.000 de hectare de culturi, 60% pe judetul
Constanta, iar 40% in Tulcea. In acest an ANIF are incheiate 15 mari
contracte si 20 de datornici. Suma totala datorata de anul trecut pe toata
sucursala teritoriala este de 200.000 RON. Teodor Stanca a subliniat ca
,,datornicii de anul trecut nu vor mai primi apa decat in momentul in care isi
vor achita datoriile".