CUPRINS

Pag.
Introducere…………………………………………………………………........3
Subiectul I. Aspecte teoretice privind gestionarea logistică a depozitelor
1.1 Conceptul de depozitare………………………………………………………4
1.2 Rolul și funcțiile depozitelor………………………………………………….4
1.3 Tipologia depozitelor………………………………………………………….7
1.4 Aranjarea mărfurilor și deservirea depozitelor………………………………..8
Subiectul II. Analiza gestionării logistice a depozitelor în cadrul întreprinderilor
“AMAZON” și “BENETTON GROUP”
2.1 Caracteristica generală a întreprinderilor “AMAZON” și “BENETTON
GROUP”…………………………………………………………………………..11
2.2 Diagnosticul întreprinderilor “AMAZON” și “BENETTON GROUP”………11
2.2.1 Amazon………………………………………………………………………………...…..11
2.2.2 Benetton Group…………………………………………………………………………….13
Concluzii și Recomandări......................................................................................16
Bibliografie.............................................................................................................18
Anexe.......................................................................................................................19

1
Evaluarea proiectului de investigație:

2
 Introducere
Justificarea temei: Depozitul reprezintă un spațiu de păstrare a stocurilor de mărfuri.
Depozitul este definit în literature de specialitate ca un loc special amenajat destinat pentru
adăpostirea mărfurilor depuse spre păstrare, prin consimţământul reciproc al deponentului şi
depozitarului. Nu toată marfa poate fi comercializată în același moment după finisarea producerii
acesteia, pîna a ajunge marfa pe rafturile magazinelor ea trebuie protejată de diverși factori fizici
externi, aici și vine în ajutor depozitele ce le pot oferi adăpost pentru a nu-și pierde din calitatea sa
înainte de a fi comercializate. Din acestea motive majoritatea întreprinderilor consideră că prezența
depozitelor în sistemul logistic este o necesitate importantă.
Scopul cercetării este de a studia condiţiile de dezvoltare a sistemului logistic a unui sau
mai multor depozite și metodele de gestionare a acestora.
Obiectivele cercetării sunt:
- Studierea rolului si funcțiilor unui depozit;
- Identificarea și analiza tipurilor de depozite;
- Analiza importanței varietății și metodelor de amplasare a mărfurilor într-un depozit;
- Cercetarea metodelor de gestionare logistică a depozitelor în cadrul companiilor “Amazon” și
„Benetton Group” .
Obiectul cercetării: Determinarea metodelor optime de gestionare a depozitelor.
Metodologia de cercetare: La efectuarea studiului dat am utilizat analiza, deducția și
sinteza ca metode de cercetare.
Cuvinte cheie: logistică, gestionare, depozit, marfă, amplasare.

3
 SUBIECTUL I. CONCEPTE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA LOGISTICĂ A
DEPOZITELOR
1.1 Conceptul de depozitare
Existenţa depozitelor în sistemul logistic este o reală necesitate pentru firmele din domeniul
producţiei şi distribuţiei. Apelarea la spaţii de depozitare proprii, închiriate sau special dedicate pe
baze contractuale este justificată de rolul şi funcţiile pe care acestea le îndeplinesc.
Din punct de vedere tehnic, prin depozit se înţelege orice construcţie (clădire, încăpere, hală,
magazie) special amenajată pentru păstrarea materialelor şi dotată cu aparatajul, mecanismele şi
utilajele necesare efectuării procedurilor de depozitare.
Din punct de vedere economic, depozitul este un compartiment operativ prin care se
derulează relaţiile nemijlocite cu furnizorii şi beneficiarii, se iau decizii privind alimentarea optimă
în timp a beneficiarilor, se execută toate operaţiunile de evidenţă, gestiune şi monitorizare a
materialelor.
Din punct de vedere al rolului depozitului pentru monitorizarea complexă a materialelor, se
are în vedere realizarea combinaţiei în lanţ a unor operaţii diferite ca natură şi pondere în ansamblul
activităţilor. Aceste operaţii pot fi grupate în :
- operaţii de manipulare cuprinzînd totalitatea operaţiunilor de preluare, descărcare, încărcare etc;
- operaţii de fracţionare sau grupare care permit trecerea de la loturile de dimensiuni
vagonabile la loturi de depozitare;
- operaţii de depozitare prin care se asigură păstrarea, conservarea, întreţinerea şi controlul
cantităţilor destinate corelării în timp între livrările furnizorilor şi cererile beneficiarilor din zonă;
- operaţii de pregătire a gamei sortimentale de livrat, adică trecerea de la loturi omogene de
depozitare la loturi într-o gamă sortimentală mai variată pentru livrarea către beneficiari;
- operaţii de distribuire prin care se realizează transmiterea materialelor în loturi complete către
beneficiari.
Depozitarea modernă nu mai echivalează cu păstrarea mărfurilor în spaţii speciale, pe o
perioadă îndelungată. Operatorii specializaţi în domeniul depozitării oferă o gamă variată de servicii
adiacente depozitării, cum sunt: facturarea, ambalarea, condiţionarea, etichetarea, evidenţa stocurilor
şi trasabilitatea produselor, crearea de pachete sortimentale, transportul pe o arie teritorială amplă
etc.

4
1.2 Rolul și funcțiile depozitelor
Existenţa depozitelor în sistemul logistic este o realitate pentru cele mai multe firme din
domeniul producţiei şi distribuţiei. Utilizarea depozitelor în sistemul logistic este justificată de rolul
şi funcţiile pe care acestea le îndeplinesc. Existenţa depozitelor este legată de necesitatea menţinerii
unor stocuri de mărfuri, iar rolul acestora rezultă din cel puţin următoarele considerente:
 firmele dotate cu spaţii de depozitare au o mai mare capacitate de disponibilitate a
produselor, în cantitatea şi calitatea solicitată, în locul potrivit şi la momentul potrivit, în
condiţiile celei mai mari contribuţii la profitul firmei;
 amplasate corespunzător, depozitele, şi mai ales cele de distribuţie, diminuează timpul de
livrare, contribuind astfel în mod substanţial la creşterea nivelului de servire logistică.
Desigur, utilitatea depozitelor nu trebuie redusă doar la păstrarea unor cantităţi de produse. Rolul
acestora este mult mai mare, acesta constând în:
1. Coordonarea ofertei cu cererea. Aceasta faţetă a rolului depozitelor este legata de
asigurarea cantităţilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii, in situaţiile
caracterizate de:
 Incertitudini referitoare la cerere. Incapacitatea de a estima cu certitudine evolutia
viitoare a cererii impune menținerea unor stocuri care sa permită satisfacerea cererii in
perioadele de vîrf. Probabilitatea unor fluctuații neașteptate determină crearea unor
stocuri de siguranţă.
 Incertitudini privind aprovizionarea. Capacitatea de a onora comenzile clienţilor este
influențată de primirea la timpul potrivit, a mărfurilor de la furnizori. Existenţa unor
variații ale duratei intervalului de reaprovizionare face necesară constituirea unor stocuri
de protecţie.
 Cerere sezonieră. Produsele cumparate de clienți numai în anumite perioade ale anului
impun, la rîndul lor, crearea de stocuri. Producția se poate desfășura pe parcursul
întregului an, pentru a asigura cantitatea necesară în sezon, cu costuri minime (ex.
produse pentru sărbători).
 Producţie sezonieră. Depozitele au rolul de a prelua și păstra produsele pentru o
perioadă de timp limitată. Stocurile vor permite satisfacerea cererii distribuite de-a
lungul anului (ex. producţia agricolă, industria alimentară).

5
2. Obţinerea de economii de costuri. Depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii ale
activității organizaţiei. Poate determina obținerea unor economii de costuri în urmatoarele
domenii:
 Cumpărare. Achiziționarea unor cantități mai mari decît cele corespunzatoare
necesităților imediate face posibilă valorificarea reducerilor acordate de furnizori.
 Producţie. Producţia de masă sau de serie mare asigură o mai buna utilizare a
capacităților de fabricație și reducerea relativă a costurilor unitare. Politica producţiei
pe stoc poate însă conduce la pierderi importante în cazul necorelării ofertei cu
cererea.
 Transport. Pe măsura creşterii cantităţilor de produse comandate, gradul de utilizare a
capacității mijloacelor de transport crește, iar numărul operațiunilor de transport
scade.
 Taxare. Păstrarea mărfurilor în depozite din anumite zone (străinătate, zone
defavorizate, zone libere) conduce la amînarea plăţii unor taxe şi la echilibrarea cash-
flow-ului.
3. Continuarea sau amînarea producţiei/prelucrării. Procesul de producţie/prelucrare poate
continua în spațiile de depozitare. În cazul anumitor mărfuri alimentare, de exemplu vinuri,
brînzeturi și fructe, pastrarea în depozit, în condiții speciale, are scopul de a asigura
învechirea/coacerea produselor. Concepția modernă asupra depozitării susține și amînarea
finalizării procesului de prelucrare pînă în momentul în care sunt cunoscute caracteristicile
cererii.
4. Îndeplinirea unor obiective de marketing. Legătura dintre depozitare și marketing
gravitează în jurul conceptului de serviciu la consumator. Contribuția la realizarea
obiectivelor de marketing se concretizează în urmatoarele aspecte:
 Reducerea timpului de livrare. Amplasarea depozitelor în apropierea locului de
manifestare a cererii poate asigura diminuarea intervalului de timp necesar pentru
onorarea comenzilor.
 Adăugarea de valoare. Depozitele publice și cele dedicate pe baze contractuale pot
oferi servicii speciale precum facturarea, ambalarea, crearea de pachete promoționale
etc.

6
  Creşterea cotei de piaţă.. Disponibilitatea produsului poate genera apariţia loialităţii
clienţilor.
Într-o exprimare sintetică, funcţiile principale ale depozitării sînt următoarele:
 recepţia: primirea şi verificarea cantitativă şi calitativă a mărfurilor;
 depozitarea propriu-zisă: asigurarea unui spaţiu de păstrare a mărfurilor;
 manipularea mărfurilor în interiorul şi la intrarea/ieşirea din depozit;
 prelucrarea comenzilor: atît latura administrativă, birocratică, cît şi aspectele fizice, tehnice
(ex. condiţionarea, ambalarea, paletizarea) referitoare la pregătirea mărfurilor în funcţie de
specificul solicitărilor;
 expedierea: pregătirea mărfurilor de plecare, staţionarea intermediară, pregătirea
documentelor însoţitoare, încărcarea şi uneori transportul la destinaţie.
 furnizarea de informaţii: latura statistică, inclusiv contabilă care se ocupă atît de furnizarea
de informaţii interne, destinate managementului, cît şi de informarea unor terţi (furnizori,
cumpărători, prestatori de servicii, organe de control etc.).
1.3 Tipologia depozitelor
Depozitele comerciale, în funcţie de diverse criterii, pot fi grupate în mai multe categorii:
După caracterul activităţii principale pe care o îndeplinesc, depozitele pot fi:
 depozite de colectare, care concentrează partizi relativ mici de mărfuri primite de la diverşi
furnizori, în vederea formării unor partizi mari, pentru diferiţi beneficiari;
 depozite de repartizare, destinate acumulării mărfurilor în partizi mari, pentru a le livra
beneficiarilor în partizi mici;
 depozite de tranzit şi transbordare, amplasate de regulă în gări şi porturi, servind pentru
păstrarea temporală, şi, uneori, pentru pregătirea mărfurilor în vederea transportării ulterioare
la depozitele principale sau la beneficiari;
 depozite pentru păstrarea sezonieră sau de lungă durată, destinate acumulării de mărfuri
într-o perioadă scurtă pentru păstrarea sezonieră sau pentru păstrarea mai îndelungată.
După gradul de specializare, depozitele pot fi:
 depozite strict specializate, în care se păstrează un singur fel de marfă a cărei caracteristică
este prezenţa celui mai simplu sortiment (de ex.sare, cartofi, combustibili lichizi);
 depozite specializate, avînd ca obiect stocarea unei singure grupe de mărfuri ( confecţii,
cosmetice);

7
  depozite combinate, care asigură păstrarea a două sau trei grupe de mărfuri apropiate prin
cererea de consum a populaţiei ( textile- încălţăminte, galanterie- cosmetice);
 depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar;
 depozite mixte, în care se păstreză mărfuri din ambele sectoare.
După forma construcţiei, depozitele pot fi :
 construcţii deschise – depozit liber, folosite pentru mîrfurile insensibile la acţiunea factorilor
de climă;
 construcţii semideschise – depozite acoperite, destinate mărfurilor ce trebuie protejate;
suprafața utilizabilă va fi limitată de înălţime şi de punctele de sprijin;
 construcţii închise.
În funcţie de natura şi condiţiile necesare pentru păstrarea mărfurilor depozitele pot fi:
 neclimatizate;
 parţial climatizate;
 climatizate.
1.4 Aranjarea mărfurilor și deservirea depozitelor
Utilizarea optimă a capacităţii de depozitare, creşterea operativităţii şi productivităţii muncii în
activitatea de depozitare, ca şi a eficienţei economice sunt condiţionate şi de modul de amplasare şi
de aşezare a materialelor în depozite. Pentru aceasta este necesar să se acorde atenţia cuvenită
organizării interioare a depozitelor cu respectarea anumitor reguli de bază şi principii, condiţie a
realizării unei activităţi cât mai eficiente.
1) Cel mai important principiu se referă la repartizarea pe depozite şi amplasare în cadrul
aceluiaşi depozit a materialelor în funcţie de caracteristicile asociative ale acestora-
repartizarea pe depozite şi amplasarea în interiorul depozitului a diferitelor materiale se face în
funcţie de condiţiile comune de păstrare impuse de: cerinţele de microclimat ce trebuie
asigurate; proprietăţi fizico-chimice; condiţiile de formă şi ambalaj în care se prezintă; modul
de manipulare la care se pretează.
2) Amplasarea materialelor în depozit după frecvenţa intrărilor şi ieşirilor- materialele cu o
frecvenţă mare a mişcărilor este indicat să fie amplasate în zona de evacuare a depozitului. Nu
toate materialele intrate în depozit au acelaşi ritm de solicitare, aceeaşi frecvenţă de mişcare:
unele sunt solicitate zilnic sau la 2-3 zile, în timp ce altele sunt solicitate de 2-3 ori pe lună sau
chiar la intervale mai mari. Se trece apoi la sectorizarea suprafeţelor de depozitare având în

8
 vedere ca materialele din grupa I să fie amplasate cât mai aproape de zona de evacuare, cele
din grupa a II în zona de mijloc, iar cele din grupa III în zona cea mai îndepărtată de locul de
ieşire a materialelor, aşa cum se poate urmări în tabel.

ZONA III ZONA II ZONA I

1-2 luni 2-3 zile zilnic

INTRARE IEȘIRE

3) Amplasarea materialelor în depozit după volumul şi greutatea lor, aceasta presupune aşezarea
materialelor grele şi cu volum mare către baza raftului, stelajului sau instalaţiei de depozitare,
realizându-se în acest fel: stabilitate mai mare a instalaţiei de depozitare; reducerea efortului
necesar cu alegerea şi scoaterea materialelor din rafturi; echilibrarea rafturilor pe toate nivelele
de depozitare.
4) Primul intrat – primul ieşit- ieşirea materialelor din depozit trebuie făcută în ordinea intrării lor
în gestiune, astfel încât să se evite situaţia în care unele cantităţi dintr-un anumit material,
rămân nemişcate un timp îndelungat, deşi, în aceeaşi perioadă s-au rulat prin depozit alte loturi
proaspete din acelaşi material.
Pentru aranjarea mărfurilor în depozit se aplică urătoarele criterii:
 Complementaritatea. Produsele care sînt folosite împreună în consum şi sînt solicitate de
clienţi în cadrul aceleiaşi comenzi vor fi amplasate în apropiere
 Compatibilitatea. La aranjarea mărfurilor în depozit trebuie să se ia în considerare
caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sînt cele care pot fi amplasate în
apropiere, fără a genera riscuri.
 Popularitatea. Utilizarea acestui criteriu are la bază diferenţele existente între produse în
privinţa vitezei de circulaţie. În cazul în care un produs cu circulaţie rapidă este preluatdin
stoc în cantităţi mai mici decît cele în care este furnizat, se recomandă amplasarea lui în
apropierea punctelor de expediere către clienţi.

9
  Mărimea. Potrivit acestui criteriu, mărfurile de dimensiuni mici se amplasează în apropierea
zonelor de expediţie. Se asigură în acest mod o densitate mare de produse în proximitatea
punctelor de livrare.
Preluarea mărfurilor din spaţiile de depozitare are o mare importanţă datorită costurilor de
manipulare pe care le presupune. În principiu, există trei modalităţi de preluare a mărfurilor
pentru constituirea comenzilor:
 Selecţia individuală. Produsele sînt prelucrate pe rînd, unul cîte unul. Dintr-un anumit loc
din spaţiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de
expediere spre clienţi. Ulterior, este preluat un alt produs.
 Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mărfurilor parcurge în depozit o
anumită rută, care îi permite să preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre
platforma de expediere. Numărul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora şi
de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.
 Aria repartizată pe lucrător. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de
o anumită zonă. Pentru asamblarea comenzilor, aplică fie selecţia individuală, fie ruta de
prelucrare, în aria atribuită.

10
 SUBIECTUL II. ANALIZA GESTIONĂRII LOGISTICE A DEPOZITELOR ÎN CADRUL
ÎNTREPRINDERILOR “AMAZON” și “BENETTON”
2.1 Caracteristica generală a întreprinderilor “AMAZON” și “BENETTON”
Amazon.com este o companie americană de comerț online cu sediul în Seattle, Washington
și cea mai mare companie de comerț online cu amănuntul. Jeff Bezos este fondatorul companiei
Amazon.com (1994), care în 1995 a fost lansată și online. A început cu vânzarea online de cărți și a
continuat cu produse VHS, DVD, CD-uri cu muzică, programe de calculator, electronice,
îmbrăcăminte, mobilier, jucării etc. A creat situri web separate în Canada, Marea Britanie,
Germania, Franța, China și Japonia.
Amazon.com este cel mai mare retailer online din întreaga lume prin totalul vânzărilor sale,
depășind înca din anul 2015 vânzări de peste 110 miliarde de dolari pe an, doar in America.
Înființată în 1965 la Ponzano Veneto (provincia Treviso), Benetton are o istorie imbibată cu
capacități analitice excelente, gândire revoluționară și actualizare tehnologică, pornind de la ideea
ingenioasă de a aduce clientul aproape de mărfuri. Această viziune de perspectivă a dus la
necesitatea livrării extrem de rapide a produselor către magazinele de vânzare cu amănuntul, care nu
dispun de magazii pentru mărfuri și, prin urmare, produsele trebuie reasigurate în funcție de
nivelurile vânzărilor. În 1984, Benetton a creat un sistem logistic extrem de competitiv capabil să
stocheze cantități mari de comenzi și să le distribuie direct, în momente extrem de scurte, la
aproximativ 6000 de puncte de vânzare cu amănuntul în peste 120 de țări din întreaga lume.
2.2 Diagnosticul întreprinderilor “AMAZON” și “BENETTON GROUP”
2.2.1 Amazon
Strcutura depozitului Amazon:
În interior se află peste 40.000 de metri pătrați de rafturi, linii de ambalare și milioane de
produse. Zona în care sunt depozitate produse mai mari este cunoscută sub denumirea de "pământ de
paleți" și adiacentă, iar la celălalt capăt al spațiului se află "turnul", unde mai multe etaje de rafturi

11
sunt așezate unul peste celălalt. Pickerii, în mod constant, și mai mult sau mai puțin în tăcere, merg
în sus și în jos pe culoarele lungi ale turnului, împingând cărucioare în care se depozitezează articole
achiziționate de cineva, undeva on-line.
Sistemul aleatoriu de depozitare:
Unul dintre primele lucruri care vă lovește despre centrele de împlinire a Amazonului este că
produsele nu sunt organizate în mod logic - sau cel puțin în felul în care oamenii ar folosi. De
exemplu, produsele pe rafturi nu sunt organizate pe categorii. În schimb, ele sunt plasate pe rafturi
ca și cum ar fi întâmplătoare. Un cablu HDMI se află în apropierea a cinci copii ale unor filme
Harry Potter. O marcă de sticlă a bebelușului este pe un culoar dintr-un deviant de scurgere a apei.
Dar există o metodă pentru această nebunie aparentă. "Imaginați-vă că alegeți un model de cablu
HDMI de pe un raft de sute de ele", spune Low. Pickerii nu sunt meniți să se gândească prea mult la
ceea ce recuperează - întregul proces este conceput astfel încât să fie la fel de raționalizat ca din
punct de vedere uman.
Când un element este colectat manual, selectorul îl scanează cu un dispozitiv portabil pentru
a se asigura că a fost luat obiectul corect. Progresul fiecărui element pe tot parcursul depozitului este
monitorizat constant datorită unei serii de puncte la care acesta este scanat din nou - de exemplu, în
momentul în care este etichetat cu numele și adresa clientului. "Suntem capabili să urmărim unde
este elementul la un moment dat la centrul de împlinire", spune Low, care este atât de încrezător, cât
și de mândru de atenția acordată detaliilor.
Thomas Owens, un picker din centru, estimează că alege, în medie, 1.000 de articole pe zi.
"Depinde de ce cale de proces faci. Dar între orele de spargere este în mod normal între 200 și 300,
deci aș spune că este vorba de aproximativ 1.000 sau 1.200 pe zi ", explică el. Într-un schimb de 10
ore, acest lucru echivalează cu aproape două articole în fiecare minut.
În depozitele mai vechi, acum învechite ale companiei (pe care Clarke pretinde că sunt încă
unele dintre cele mai avansate din lume), produsele alimentare sunt procesate într-o manieră
aproximativ liniară. Livrările sunt despachetate în cutii; cutiile sunt plasate pe transportoare; și
transportoarele transportă cutiile pe rafturi, unde pickerii iau ceea de ce au nevoie pentru a umple
comenzile clienților. Noua paradigmă, totuși, vizează utilizarea spațiului cât mai eficient posibil.
Elementele sunt încă plasate în cutii, dar aceste cutii sunt acum stocate în stive uriașe, cu până la 17
cutii mari. Poziția lor în acest pachet pare a fi la întâmplare. Pe partea de sus a tezaurului, roboții își
fac treaba.

12
Implementarea roboților:
În 2012, Amazon a achiziționat compania care îi face pe roboți, numită Kiva Systems, pentru
775 de milioane de dolari, iar din 2014 a distribuit peste 100.000 de mașini în 25 din cele 149 de
depozite din întreaga lume. Deși acești roboți sunt adesea salutați ca cheia eficienței Amazonului, ei
nu ar funcționa la fel de bine fără sistemul Amazon simplu de stocare aleatorie.
Astăzi, Amazon utilizează aproape 45.000 de roboți în 20 de depozite ale sale, producând economii
de costuri de operare de depozitare de 20%. Pe termen scurt, continuă să se extindă utilizarea
roboticii în centrele lor de împlinire. Se estimează că Amazon poate economisi 22 de milioane de
euro pentru fiecare depozit automat.
Imaginați-vă o mașină uriașă, cu alimente care merg într-un capăt și comenzile de
cumpărături care ies pe cealaltă. Oamenii fac despachetarea și împachetarea, în timp ce în mijloc,
roboții sortează și rearanjează acest vast inventar 24 de ore pe zi.
Inventarul la depozitele cu roboți este stocat folosind aceeași strategie ca în depozitele non-
robotizate ale Amazonului. Diferența este că muncitorii Amazon din depozitele echipate cu robot nu
trebuie să aducă obiecte pe rafturi pentru stocare - roboții îi aduc rafturile. Mai degrabă decât roboți
umanoizi, sunt niște mașini de tip box-like care ridică rafturile și le mișcă de-a lungul unei rețele,
amestecând alte rafturi în rețea pentru a face loc pentru oricare raft pe care sistemul de calcul spune
că conține spațiu disponibil. Ca și în cazul depozitelor ne-robotizate, lucrătorii apoi scanează
articolul, îl așează pe unul dintre rafturi - oriunde există spațiu liber - și scanează raftul astfel încât
computerul să știe unde este localizat elementul.
Roboții Kiva au luat strategia de organizare aleatorie a Amazon și au făcut-o chiar mai
rapidă. Deutsche Bank a estimat în 2016 că ciclul "faceți clic pe navă" - timpul necesar pentru a
alege un produs din stive, a-l împacheta și a-l livra a fost în jur de 60 până la 75 de minute când
angajații au gestionat manual procesul. Cu ajutorul roboților, același lucru ar putea fi făcut în 15
minute. Depozitele echipate cu roboți Kiva pot deține, de asemenea, 50% mai mult stoc decât cei
fără ele.
Sistemul informatic:
Dincolo de rafturile robotice, oamenii lucrează în strânsă colaborare cu automatizarea în
depozitul Amazonului. Produsele curg prin depozit într-un ritm amețitor, urmărite de la sosire la
expediere de către un sistem informatic. La începutul procesului, un sistem sofisticat de vizualizare
a computerului recunoaște produsele după ce acestea sunt despachetate.

13
 Pe cealaltă parte a depozitului, muncitorii împachetează produsele în cutii de transport, cu
ajutorul sistemelor informatice centrale Amazon. Elementele extrase din rafturile de depozitare sunt
identificate automat și sortate în loturi destinate unui singur client. Calculatorul cunoaște
dimensiunile fiecărui produs și va aloca automat caseta corectă și chiar și cantitatea potrivită de
bandă de ambalare. Mai departe, înainte ca produsele să fie expediate către diferite camioane pentru
a fi expediate, cutiile sunt cântărite pentru a vă asigura că nu s-au făcut greșeli în ambalare.
2.2.2 Benetton Group
După zece ani, creșterea producției a subliniat caracterul critic al sistemelor existente și a
început o colaborare constructivă între Benlog (compania logistică a grupului Benetton) și System
Logistics (companie logistică), cu scopul de a spori capacitatea de manevrare, de a reduce timpul de
încărcare a vehiculelor și de a subdiviza mărfurile pe punctele unice de vânzare cu amănuntul în
momentul expedierii.
Sarcina și decizia de optimizare a depozitului:
Scopul reproiectării depozitului automatizat din Castrette (Treviso) a fost de a optimiza
volumele existente, de a spori capacitatea de stocare și de a manevra flexibilitatea și de a gestiona
LU-uri mari și mici într-un ciclu continuu. System Logistics (companie de logistică) a furnizat noi
unități de rafturi și noi macarale de înaltă performanță, cu mecanisme de acționare și motoare cu
sisteme integrate de recuperare a energiei, poziționare și control, codificatoare optice și gestionarea
axelor cu buclă închisă, sisteme de comunicații prin radio și cu frecvență radio, manipularea
simultană a două sau patru pachete.
Eficientizarea procesului de depozitare și manipulare:
Pentru a elimina timpul de nefuncționare, numărul de compartimente de încărcare a fost
redus la șase, un sistem rapid de transportor (sorter) a fost proiectat pentru a conecta toate depozitele
existente în fiecare loc (5000 pachete / oră de viteză). Sistemele noi de transport între
departamentele de pregătire a comenzilor și noile depozite au fost proiectate și conectate la UTS
provenind din străinătate, încorporate de hardware și software pentru a gestiona toată comunicarea
în timp real. Programele personalizate la nivel de control exclud posibilitatea oricăror erori de
expediere.
Amenajarea articolelor/cutiilor:
Depozitarea produselor se efectuează în zone distincte istoric A-B-C-D-E. Macaralele care
operează în fiecare dintre aceste sectoare pot prelua și depozita cutii de pe rafturile lor cu dimensiuni

14
de 160 m lungime și 20 m înălțime. Lățimea culoarului este redusă pentru a permite o economie de
spațiu excelentă, împreună cu o capacitate specifică considerabilă. Depozitarea este personalizată în
funcție de mărimea articolelor și acest lucru face posibilă maximizarea volumelor utilizate. Cutiile
mari sunt stocate vertical pentru a păstra calitatea articolelor de îmbrăcăminte agățate.
Sistem informatic:
Fiecare pachet este o comandă de client personalizată printr-o etichetă de identificare a
codului de bare, iar datele sale de manipulare sunt stocate în mod continuu de un sistem sofisticat de
control care garantează trasabilitatea acestuia.
Capacitatea depozitului:
Spațiile de depozitare și de ieșire sunt la diferite nivele de înălțime și garantează o capacitate
de manipulare pe oră de 5000 de ambalaje.
Depozitul are o capacitate totală de 750.000 pachete, inclusiv cutii mici și mari. Fiecare pachet poate
fi ales în mai puțin de un minut. Fiecare compartiment de încărcare poate funcționa pe două vehicule
diferite, pentru a maximiza eficiența operatorului, eliminând timpul de oprire pentru încărcarea și
oprirea vehiculelor individuale, deschiderea subtraversărilor și pregătirea zonei de încărcare.
Încărcarea se efectuează luând în considerare toate călătoriile și compoziția acestora, garantând
astfel posibilitatea încărcării LIFO (last-in / first-out) pentru a facilita distribuția ulterioară a
comenzilor în timpul operațiunilor de descărcare la sediul client final.
Automatizarea proceselor logistice a atins obiectivul integrării complete a ciclului de
producție, de la comanda clientului la ambalare și transport, oferind o îmbunătățire notabilă a
eficienței distribuției, cu capacitatea de a expedia peste două milioane de articole de îmbrăcăminte
pe zi.

15
 Concluzii și Recomandări
În urma investigării efecuate, putem face următoarele concluzii:
1. Depozitarea constituie o componentă importantă a distribuției mărfurilor, iar necesitatea
depozitării și durata acesteia sunt determinate de condiții naturale, considerate
economice, precum și alte considerente. Rolul unui depozit este de a asigurara cantităţile
de produse necesare pentru satisfacerea cererii, are impact asupra costurilor din alte arii
ale activității organizaţiei, oferă un spațiu de producţie/prelucrare, precum și îndeplinește
anumite obiective de marketing. Iar printre funcțiile acesteia se numără recepţia,
depozitarea propriu-zisă, manipularea mărfurilor, prelucrarea comenzilor, expedierea și
furnizarea de informaţii.
2. După caracterul activităţii principale pe care o îndeplinesc, depozitele pot fi de colectare,
de repartizare, de tranzit și de păstrare sezonieră sau de lungă durată. După gradul de
specializare avem depozite strict specializate, specializate, combinate, generale și mixte.
După forma construcției: deschise, semideschise și închise, iar după natura și condițiile
de păstrare a mărfurilor există depozite climatizate, parțial climatizate și neclimatizate.
3. În proiectarea tehnologiei amenajării unui depozit trebuie să se aibă în vedere ca
diferitele operaţii şi procese de bază, necesare îndeplinirii scopului pentru care a fost
creat, să se deruleze într-o înlănţuire logică în spaţiu şi timp. Organizarea depozitului
trebuie astfel făcută încît cele două circuite, respectiv circuitul de stocaj, constituit din
recepţie şi stocaj, şi circuitul de service, constituit din livrarea mărfurilor, să nu se
suprapună.
4. Amazon a construit unul dintre cele mai eficiente depozite din lume prin îmbrățișarea
haosului. Este un stup amețitor de activitate, cu oameni și mașini care lucrează într-o

16
 armonie atentă coordonată. Pe lângă faptul că a demonstrat eficiența incredibilă a
operațiunilor Amazon, fabrica indică că, în deceniile următoare, tehnologia ar putea
începe să asiste lucrătorii umani cu multe sarcini manuale simple. Cât de mult se
întâmplă această schimbare și cât de repede se poate, ar putea să facă o diferență
semnificativă pe piața forței de muncă.
Benetton, deși utilizează un mod mai tradițional de depozitare, prin implimentarea
unui sistem logistic avansat a reușit să-și crească considerabil eficiența depozitării,
manipulării și distribuției produselor sale, fapt care demonstrează cât de importantă este
optimizarea tuturor operațiunilor logistice și ce rezultate poate aduce, de la reducerea
timpului de expediere către punctele de realizare până la efectuarea economiilor de
costuri.

Un depozit eficient este esențial pentru satisfacția clienților, deoarece ajută la asigurarea unor
transferuri rapide și exacte, astfel, sugerez de a se lua în considerare următoarele recomandări:
1. Pentru a avea un depozit eficient, trebuie să se țină cont de tipul produselor, condițiile de
păstrare, criteriile de amenajare a mărfurilor și principiile de depozitare ale acestora.
2. Maximizarea și optimizarea spațiului disponibil. Adăugarea de unități de stocare mai înalte și
echipamentele potrivite pentru a alege și a stoca materiale pot ajuta de a se păstra mai mult în
același material pătrat. Depozitarea obiectelor mici pe rafturile de paleți duce la pierderea
spațiului și facilitează trimiterea obiectelor greșite. În loc să se utilizeze aceleași suporturi în
întregul depozit, va fi nevoie de diferite tipuri de rafturi pentru materiale diferite. De
asemenea, utilizarea cutiilor standardizate va ajuta la păstrarea rafturilor ordonate.
3. Adoptarea unor tehnologii performante. Un sistem de gestionare a depozitelor sau un sistem
cu un modul puternic poate îmbunătăți eficiența prin sugerarea celor mai bune căi și metode
de preluare sau de ștergere. Utilizarea cititoarelor de identificare a codurilor de bare sau a
frecvențelor radio poate îmbunătăți acuratețea tranzacțiilor și poate reduce erorile de
preluare. Alte exemple ar fi roboții introduși de către Amazon sau utilizarea unui nou sistem
de transport de către Benetton Group.
4. Optimizarea eficienții muncii. Analiza modelelor de utilizare a materialelor și păstrarea
împreună a articolele de volum mare în partea din față a depozitului elimina timpul de
călătorie. De asemenea, este necesară stocarea articolelor care se vând frecvent unul lângă

17
 celălalt. Simplificarea operațiunilor prin păstrarea elementelor alese cel mai adesea în
locațiile cele mai accesibile elimină întârzierile de a alege.

Bibliografie
Carte cu un singur autor:
1. Bălan, C., Logistica, Ediţia a III-a, revăzută şi adăugată, Editura Uranus, Bucureşti, 2006
Studii:
2. Bulat V., Barcari I., Note de curs- Logistica: teorie și aplicații, USM, 2012
3. Movileanu V., Burbulea R., Curs Universitar- Logistică, Chișinău, 2015
Resurse internet:
4. “How algortihms run Amazon’s warehouses”
http://www.bbc.com/future/story/20150818-how-algorithms-run-amazons-warehouses
5. “Welcome to the automated warehouse of the future”
https://www.theverge.com/2018/5/8/17331250/automated-warehouses-jobs-ocado-andover-
amazon
6. “Technology at the highest levels for a perfectly organized warehouse”
http://www.systemlogistics.com/eng/references/benind-italy

18
 Anexe
AMAZON
Logo-ul:

Depozitul:

Site-ul official: https://www.amazon.com/

BENETTON GROUP
Logo-ul:

19
Depozitul:

Site-ul official: https://us.benetton.com/

20