UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

Departamentul “Finanțe și bănci”

PRINCIPII ȘI TRĂSĂTURI FUNDAMENTALE ÎN CONSTRUCȚIA

SISTEMELOR DE BUGETARE ȘI ELABORAREA POLITICILOR ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

Lucru individual la disciplina finanțe

Autorul: Melnic Cristian

Gr. MK 1701

Conducător științific:Gheorghiță Elena

CHIȘINĂU 2018

1
 Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………....3
Capitolul I Principii și trăsături fundamentale a sistemelor bugetare în R. Moldova...................

1.Baza legislativă a sistemului și procesului bugetar al R. Moldova………………………...….4

2.Concept, funcții privind bugetul de stat al R.Moldova……………………………….……....6

3.Conținutul și structura sistemului bugetar al R. Moldova…………………………………..…7

4. Fazele și trăsăturile procesului bugetar…………………………….…………………………8

5.Concluzii……………………………………………………………………………………….13

6.Bibliografie…………………………………………………………………………………….14

2
 Introducere

Evoluţia economie inaţionale,din ultimii ani,poate fi considerată favorabilă pentru valorificarea

întregului potenţial economico - financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O contribuţie importantă, la
crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin intermediul politicii bugetare şi
al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice, are implicatii directe asupra creşterii
economice, asigurîndrealizarea obiectivelor de stimulare a activităţilor economice, de protecţie socială,
creşterea nivelului de trai şi reducerea sărăciei. Calitatea sistemului financiar public poate fi
asiguratăprin crearea condiţiilor pentru administrarea publică competentă, prin stabilirea
regulilor,procedurilor,instrumentelordedirijareasistemuluişiprocesuluibugetar,urmarindu-se
implementarea eficientă a politicilor macroeconomice şi reformelor structurale.

Bugetul are un rol important în viaţa publică, reprezentând strategia fundamentală de planificare
şi supraveghere a activităţii economico-financiare a statului. Însăşi prezenţa statului în viaţa socială şi
economică este legată de intervenţia bugetară.

3
 Capitolul I Principii și trăsături fundamentale a sistemelor bugetare în R.
Moldova

1.Baza legislativă a sistemului și a procesului bugetar al R. Moldova

Următoarele legi au folosit ca bază legislativă la dezvoltarea sistemului bugetar din RM:

1. Legea bugetului de stat pe anul curent;

2. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XII din 24.05.96;

3. Legea cu privire la finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.03, MO al RM nr. 32-35 din
19.12.2003;
4. Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi sursele de finanţare ale
bugetului de stat aprobat prin ordinul Ministerului de Finanţe nr.82 din 06.12.2006.

Potrivit Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XII din 24.05.96 sistemul
bugetar reprezintă un sistem unitar de bugete şi fonduri, care constituie bugetul public naţional,
cuprinzînd:

a) bugetul de stat;

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) bugetele unităţilor administrative-teritoriale;

d) fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Procesul bugetar reprezintă etape consecutive de elaborare, aprobare, executare şi raportare a

executării bugetului, care se elaborează şi se execută în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară
care include clasificaţia veniturilor bugetare, clasificaţia funcţională, clasificaţia organizaţională şi
clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare după cum urmează:

a) clasificaţia veniturilor bugetare grupează veniturile bugetare în baza legislaţiei ce determină

sursele de venituri;

b) clasificaţia funcţională a cheltuielilor bugetare grupează cheltuielile bugetare ce reflectă

utilizarea mijloacelor financiare în scopul implimentării funcţiilor de bază ale statului;

4
 c) clasificaţia organizaţională a cheltuielilor bugetare sistematizează cheltuielile bugetare pe
tipuri de întreprinderi, instituţii, organizaţii şi măsurile ce reflectă distribuirea alocaţiilor între
beneficiarii direcţi de mijloace din buget;

d) clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare grupează şi detaliază cheltuielile bugetare în

conformitate cu destinaţia concretă a acestora.

Clasificaţia bugetară asigură:

a) sistematizarea indicilor bugetari pentru elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor;

b) comparabilitatea internaţională a indicilor bugetari, conţinîndsimiltudini cu sistemele de

clasificaţie utilizate de organismele financiare internaţionale.

Clasificaţia bugetară se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor. După aprobare,

clasificaţia bugetară se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Conform legii în vigoare,
cheltuielile bugetare sunt determinate de alocaţiile specificate în legea bugetară anuală, care include:

a) fondul de salarii al angajaţilor autorităţilor publice;

b) alte cheltuieli operaţionale ale autorităţilor publice;
c) cheltuieli pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, ocrotirea sănătăţii, sport, protecţia socială,
protecţia mediului înconjurător;
d) susţinerea unor programe de cercetare ştiinţifică fundamentală;
e) cheltuielile pentru realizarea strategiilor de dezvoltare şi a altor strategii şi programe naţionale;
f) transferuri pentru aurorităţile administraţiei publice locale, instituţiile finanţate de la buget,
întreprinderile de stat;
g) investirea în infrastructură publică şi în fondurile fixe care aparţin Guvernului sau societăţii;
h) asigurarea apărării ţării, ordinii publice şi a securităţii naţionale;
i) serviciul datoriei de stat;
j) plata cotizaţiilor în organisme internaţionale;
k) implimentarea altor strategii şi programe guvernamentale în condiţiile legislaţiei;
l) cheltuielile legate de achitarea sumelor conform titlurilor executorii eliberate în baza hotărîrilor
rămase definitive ale instanţelor judecătoreşti.
Pentru a nu se înregistra anumite incălcări ale legislaţiei se exercită controlul financiar şi auditul
veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat de către Curtea de Conturi.

5
 Conform Regulamentului privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de
finanţare ale bugetului de stat repartizarea pe luni a veniturilor de bază ale bugetului de stat şi
modificarea acesteia se întocmeşte de către Ministerul Finanţelor de comun cu Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat şi Serviciul vamal, iar repartizarea generală pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi
surselor de finanţare ale bugetului de stat se întocmeşte pe bază de consolidare, şi se aprobă de
Ministerul Finanţelor.

Potrivit Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XII din 24.05.96 proiectul legii
bugetare anuale este elaborat de Ministerul Finanţelor, care cuprinde anexele şi îl prezintă pentru
examinare Guvernului împreună cu nota explicativă. Anexele proiectului legii bugetare anuale includ:

a) veniturile şi cheltuielile estimate pe anul bugetar viitor;

b) datele adiţionale, prevăzute de legea bugetară anuală;
pe cînd nota explicativă cuprinde estimările bugetului public naţional bazate pe:
a) strategii de dezvoltare socială şi economică;

b) strategiile politicii bugetar-fiscale;

c) strategiile datoriei de stat;

d) strategiile de sprijin financiar;

e) strategiile relaţiilor bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

6
 2.Concept, funcții privind bugetul de stat al R.Moldova

Bugetul de stat reprezintă un instument de stabilizare a economiei, prin care forţa publică
influenţează cererea agregată, volumul producţiei şi nivelul general al preţurilor, asigură protecţia
socială. El este o formă concretă de manifestare afinanţelor şi de înfăptuire a politicii financiare a
statului, constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile statului şi prin care se
efectuează cheltuielile publice. Bugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa publică, deoarece
el este expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an.

Acesta poate fi aprobat sub patru aspecte esenţiale:

a) din punct de vedere juridic ,el reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege,
veniturile si cheltuielile anuale ale statului, el reclamă studierea diverselor reguli (norme) referitoare la
conţinutul, prezentarea, adoptarea sa de către parlament, la execuţia şi la controlul execuţiei sale.

b) din punct de vedere tehnic, interesează în deosebi procesele de pregătire şi elaborare a bugetului.

c) din punct de vedere economic se poate remarca faptul că fondurile care trec prin contul bugetar
reprezintă o pondere semnificativă din PIB şi că prin impozitele prelevate şi cheltuielile efectuate
statul dispune de instrumente privilegiate de intervenţie în viaţa economică şi socială.

d) din punct de vedere politic ,bugetul este considerat expresie a opţiunilor Guvernului în ansamblul
domeniilor care relevă componentele sale.

e) din punct de vedere public, bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind un act
de conducere statala emanat dintr-un interes general-public.

Ca si finanţele, bugetul îndeplineşte funcţiile:

 De repartiţie;
 De control.
Funcţia de repartiţie se manifestă în sensul că statul, prin intermediul bugetului public naţional,
participă la distribuirea primară a produsului naţional brut creat atît în sectorul public, cît şi în cel
privat. Astfel, în procesul distribuirii primare se formează veniturile din impozitul pe venit, taxa asupra
terenurilor, proprietate de stat, contribuţiile la asigurările sociale, monopolurile fiscale, taxele vamale
şi altele. În acelaşi timp, bugetul public naţional este un instrument prin care statul participă la
distribuirea unei părţi a produsului intern brut, moment în care veniturile sale se formează pe seama
7
resurselor provenite din impozite şi taxe (directe si indirecte) mobilizate de la populaţie, de la firmele
din sfera producţiei, circulaţiei, serviciilor, liberelor profesii etc.

Într-o oarecare măsura, prin companiile sale proprii, statul participă la redistribuirea produsului
naţional brut pe plan internaţional, în sensul că bugetul public naţional reflectă încasarea diferenţelor
favorabile sau acoperirea celor nefavorabile din operaţiunile de import-export.

Funcţia de control a bugetului public naţional se exercită prin ansamblul procesului bugetar. La
etapa elaborării, folosindu-se metoda evaluării directe, sînt verificate declaraţiile pe venituri şi
impunere pentru ca aceasta sa evidentiezecît mai real resursele generatoare de venituri publice.

In procesul încasării veniturilor funcţia de control se manifestă asupra determinării corecte a

cuantumului fiecărei surse de venit, a vărsării şi regularizării acestora.

Respectindu-se principiul regimului de economii, controlul se exercită şi asupra efecuării,

legalităţii şi destinaţiilor în care s-a cheltuit banul public. Astfel, volumul cheltuielilor pe acţiuni,
titulari şi feluri aprobate prin legea bugetului sînt supuse controlului sistematic şi permanent, ele
efectuîndu-se numai în măsura exigibilităţii, a epuizării anterioare puse la dispoziţia ordonatorilor de
credite bugetare şi a respectării destinaţiilor aprobate.

8
 3.Conținutul și structura sistemului bugetar al R. Moldova

Conform prevederilor ’’Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar’’ nr.847 din 24 mai
1996, sistemul bugetar al Republicii Moldovei (denumit şi buget public naţional) include:

1. Bugetul de stat;
2. Bugetele unităţilor administrativ- teritoriale;
3. Bugetul asigurărilor sociale de stat;
4. Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Bugetul de stat este definit ca totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru
implimentarea obiectivelor şi strategiilor Guvernului. Veniturile bugetului de stat includ:

 Venituri curente. Din acestea fac parte veniturile fiscale (impozitele directe-impozite pe venit,
impozite pe proprietate; impozitele indirecte-taxa pe valoare adaugată, taxele rutiere speciale, accizele)
şi încasări nefiscale provenite din activitatea de antreprenoriat şi proprietate, taxele şi plăţile
administrative, încasările neidentificate;
 Venituri din operaţiuni de capital şi din transferuri de capital (venituri din privatizarea
întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe, încasări din vînzarea patrimoniului de stat, a terenurilor şi a
activelor nemateriale);
 Granturi
Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale includ bugetele satelor, oraşelor, raioanelor,
bugetele unităţilor teritorial-autohtone cu statut juridic special, bugetele municipiilor Chişinău şi Bălţi.
Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ:

 venituri proprii, care se formează din impozitele şi taxele locale prevăzute de fiecare teritoriu în
parte;
 încasări de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor şi alte
activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate de la buget;
 defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuale stabilite;
 transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale
autohtone cu statut juridic special, bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău şi
transferurile de la acestea la bugetele locale;
 defalcări de impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor procentuale.
9
 Bugetul asigurărilor sociale de stat este definit ca totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor
sistemului naţional de asigurări sociale.

10
 4.Fazele si trasaturile procesului bugear al R. Moldoava
Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni, integrate coerent şi
convergent orientate, derulate stadialcuprinzînd:

1. elaborarea proiectului de buget;

2. adoptarea proiectului de buget;
3. execuţia bugetului;
4. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;
5. controlul bugetar.
Procesul bugetar prezintă anumite trăsături:

a. este un proces de decizie care constă în alocarea resurselor necesare finanţării

obiectivelor vizate, avînd utilitate publică;
b. este predominant politic, întrucît deciziile privind alocarea resurselor bugetare mobilizate
nu sunt determinate de forţele pieţii, ci de cetăţeni. În consecinţă, decizia finală, concretizată în legea
bugetară anuală, este adoptată prin mecanismul reprezentării şi al votului;
c. are un caracter complex, ca urmare a faptului că este realizat prin participarea unui
numar mare de subiecţi, de natură diferită, fiecare cu interesele, nevoile şi posibilităţile sale(instituţii
publice, administraţii publice, organizaţii publice şi sindicale);
d. are un caracter ciclic, realizindu-se succesiv şi după un calendar riguros, potrivit
cerinţelor principiilor anualităţii şi publicităţii bugetare;
e. este strict reglementat, deoarece în derularea sa se impune respectarea legislaţiei în
domeniu şi a normelor metodologice elaborate în acest scop de către Ministerul Finanţelor.
Procesul bugetar în Republica Moldova este reglementat prin legea 847-XIII din
24.05.1996, care defineşte în articolul 3, procesul bugetar ca ”procesul care începe cu elaborarea
bugetului şi se termină cu aprobarea dării de seamă despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv.
Anul bugetar pe teritoriul Republicii Moldova începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al
fiecărui an”.

Principalii participanţi la procesul bugetar sunt:

1) Ministerul Finanţelor – elaborează pentru Guvern proiectul bugetului de stat în baza

proiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a comunica executorilor principali limitele de cheltuieli
stabilite în baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget. Sarcina
11
principală a Ministerului Finanţelor este ca pe baza proiectelor de buget să întocmească proiectul
bugetului de stat pe care să-l depună la Guvern.
2) Guvernul,dupa ce îşi însuşeşte proiectul bugetului de stat elaborat de Ministerul
Finanţelor, îl supune spre aprobare Parlamentului, însoţit de un raport privind situaţia economico-
financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul viitor.
3) Parlamentul – aprobă bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe executorii
principali de buget. Legislatorul încearcă de mai multe ori să majoreze cheltuielile publice. Motivaţia
constă în faptul că parlamentarii sunt conştienţi că alegerile viitoare vor depinde de abilitatea de care
dau dovadă pentru furnizarea de servicii publice, de realizarea unor programe şi cercetarea numărului
de locuri de muncă în circumscripţiile pe care le reprezintă.
4) Cetăţenii, care în procesul bugetar pot să voteze prin referendum limitarea veniturilor
fiscale, să respingă anumite forme de fiscalitate sau să ceară echilibrul bugetar. Ei pot să-şi exprime
opiniile cu ocazia alegerilor.
Pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, Ministerul Finanţelor poate solicita orice
informaţie adiţională ce este asigurată în mod obligatoriu de către autoritaţile publice. Ministerul
Finanţelor, în baza propunerilor de buget ale autorităţilor publice, elaborează proiectul bugetului de
stat bazat pe:

a) Scopurile bugetului de stat;

b) Sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor;
c) Propunerile de cheltuieli detaliate ale autorităţilor publice;
d) Propunerile de venituri ale autorităţilor administraţiei publice locale;
e) Propunerile privind finanţarea deficitului bugetar;
f) Propunerile privind utilizarea excedentului bugetar.
Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetare anuale, care cuprinde anexele, şi îl
prezintă Guvernului împreună cu nota explicativă. În termenul stabilit de Guvern, Ministerul
Finanţelor prezintă Guvernului proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor. Pină la 1 octombrie
a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:

a) Proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;

b) Lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare anuale.
Adiţional, se prezintă estimările de venituri şi cheltuieli ale bugetului consolidat. Procedura
examinării şi adoptării bugetului de stat în Republica Moldova diferă de alte ţări, deoarece, din punct
de vedere organizatoric, Parlamentul este unicameral, spre deosebire de parlamentele bicamerale.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Comisia Economie, Buget si Finanţe, care prezintă
12
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este
examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale se efectueaza în 3 lecturi:

I.Examinarea în prima lectura – Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei

Economie, Buget si Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
 Direcţiile principale ale politicii bugetare-fiscale;
 Concepţiile de bază ale proiectului.
II.Examinarea în a doua lectură – Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget si
Finanţe, examinează:
 Veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
 Cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
 Deficitul sau excedentul bugetar.
III.Examinarea în a treia lectura – Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget si
Finanţe:
 Examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice;
 Stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar;
 Examinează alte detalieri din legea bugetara anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală, care va fi
promulgată de Preşedintele statului, apoi va fi publicată şi va intra în vigoare la 1 ianuarie al
următorului an.Dacă legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicatapînă la 31 decembrie,
finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din
suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent. Responsabilitatea pentru executarea
bugetului de stat îi revine Guvernului. În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale,
Ministerul Finanţelor va aproba repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat
conform Clasificaţiei bugetare. Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul
Finanţelor prin Trezoreria de Stat. Dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul
deficitului, Ministerul Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantumul suficient pentru menţinerea
nivelului deficitului aprobat prin legea bugetara anuală. Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetare
prin recurgerea la emisiunea bănească directă sau prin finanţarea directă de către bănci.

La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în
decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual. Toate veniturile neîncasate pînă la data
respectivă se încasează în contul bugetului pe anul viitor.

13
 O etapă principală a procesului bugetar este controlul asupra executării bugetului de stat.
Necesitatea acestuia derivă atît din considerente de ordin politic, cît şi din cele de ordin financiar.
Controlul bugetar este efectuat de Curtea de Conturi.

În funcţie de momentul efectuării sale, controlul bugetar poate fi clasificat:

 Control preventiv – cel mai eficient, deoarece prin intermediul său se poate opri derularea
operaţiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune şi ineficiente.
 Control concomitent – are o eficienţă limitată, dar nu trebuie subestimat, deoarece prin
determinarea legalităţii se preîntîmpină iniţierea unor acţiuni similare în viitor.
 Control post-operativ – nu mai poate repara ceea ce s-a realizat, dar prin identificarea
abaterilor de la lege şi stabilirea persoanelor vinovate se pot institui măsuri de recuperări ale
prejudiciilor aduse statului.

14
 Concluzii
În cadrul cercetării,au fost aprofundate conceptele fundamentale referitoare la sistemul bugetar al
RM, a fost determinată structura şi conţinutul sistemului bugetar, functiile si fazele procesului bugetar.

În scopul soluţionării problemelor actuale ale sistemului bugetar pot fi sintetizate următoarele
recomandări:

- Privind problematica echilibrării structurale a sistemului bugetar, în opinia noastră, la

etapaactuală,estenecesarămenţinereacomponenteidinamicea veniturilorpubliceconcomitent cu creşterea
treptată a componentei dinamice a cheltuielilor publice, fapt ce va permite implicarea mai activă a
statului, prin realizarea unor programe pentru crearea unei baze productive, în diferite ramuri ale
economiei naţionale, cât şi realizarea reformelor în cadrul sistemului bugetar.

- În ceea ce priveşte politica în domeniul veniturilor fiscale, considerăm că creşterea gradului de

neutralitate şi egalitatea sistemului fiscal poate conduce la mărirea indicatorului
eficienţeibugetareconcomitentcumicşorareapresiuniifiscaleasupracontribuabililorcorecţi.În
acestsens,politicabugetar-fiscalătrebuiesăfieaxatăpereducereaniveluluimediualimpunerii, creşterea
concurenţei întreprinderilor autohtone, simplificarea sistemului fiscal, administrarea mai eficientă, pe
micşorarea posibilităţilor de eschivare de la plata impozitelorşi taxelor.

- Coordonarea elaborării prognozelor macroeconomice prin crearea unui spaţiu unic

informaţionalalprocesuluibugetarpentrutoateverigilebugetare,carevapermitemonitorizarea tuturor
proceselor, consolidarea sistemului de gestionare a finanţelor publice.

15
 Bibliografie

Acte normative și legislative;

1. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996, MO al

RM nr. 19-20/197 din 27.03.1997;
2. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat Nr. 151 din 01.07.2016,publicatîn MO Nr. 230-
231la 26.07.2016
3. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicale nr. 74 din 12.04.2015, MO al
RM nr. 102-104 din 28.04.2015;
4. Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26.12.2002, MO al RM nr. 18-19/57
din 08.02.2003;
5. Legea cu privire la administraţia publică locală nr.123-XV din 28.12.2006, MO al RM nr.
49/211 din 19.12.2003;
6. Legea cu privire la finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.03, MO al RM nr. 32-
35 din 19.12.2003;
Manuale;

7. Administraţia publică / Moisescu F., Editura”Valinex SA”, Chişinău, 2004,

631 p.;
8. Buget şi trezorerie publică / Moşteanu T., Ed. Universitară, 2004, 496 p.;
9. Conceptul şi funcţiile finanţelor / Stratulat O., Ed”ASEM”, Chişinău, 1996, 56 p.;
10. Finanţe publice / Galina Ulian, CEP USM, Chişinău, 2007, 256 p.;
11. Finanţele publice / Manole T., Ed.”ASEM”, Chişinău, 1998, 348 p.;

16
17