Depozitarea Marfurilor

Grupa 1739
 

Cuprins

1.Depozitul

2.Evolutia conceptului de depozitare

3.Utilitatea depozitarii
3.1 Rolul depozitelor
3.2 Functiile depozitelor

4.Tipologia depozitelor

5.Amenajarea interioară a unui depozit

6 Studii de caz
 

1.Depozitul

Depozitele de distribuţie sunt spaţii, respectiv puncte de stocare, care

sunt implantate în drumul fizic al unui produs de la producător la utilizatorul
final.
Trebuie făcută distincţie între noţiunea de magazie şi cea de depozit.
Se apreciază că, magazia este spaţiul de depozitare pentru materii prime,
materiale, în general bune în curs de prelucrare sau utilizare, în timp ce
depozitul are rolul de a păstra, în perfecte condiţii de siguranţă calitativă şi
cantitativă, mărfurile destinate vânzării către clienţi.
 Noţiunea de depozit poate fi definită din punct de vedere economic şi
din punct de vedere tehnic.
Din punct de vedere economic, depozitul reprezintă unitatea de bază
în cadrul proceselor de aprovizionare tehnico- materială care cuprinde
totalitatea stocurilor de materiale sau produse finite păstrate în cadrul
întreprinderii în vederea aprovizionării neîntrerupte a secţiilor şi atelierelor 
şi pentru asigurarea ritmicităţii livrărilor către beneficiari.
Din punct de vedere tehnic depozitele sunt formate din totalitatea
construcţiilor sau suprafeţelor special amenajate, împreună cu utilajele,
instalaţiile şi dispozitivele necesare efectuării diverselor operaţii, în vederea
 păstrării materialelor sau produselor finite.
Depozitele sunt echipate cu platforme de incarcare pentru a incarca si
descarca, camioanele; sau uneori sunt incarcate direct de la cai ferate,
aeroporturi sau porturi. Ele de asemenea au macarale si elevatoare de furca
 pentru a transporta bunuri, care sunt de obicei puse pe paleti standard ISO.
Unele depozite sunt in intregime automatizate, cu nici un muncitor 
inauntru. Paletii si produsele sunt manevrate cu un sistem de transportoare
automatizate si depozitare automatizata si cu ajutorul masinilor de
recuperare coordonate de conducatorii de logica programabila si de catre
computerele cu softuri de logistica. Aceste sisteme sunt adesea instalate in
depozitele racite unde temperaturile sunt pastrate foarte reci pentru a
impiedica produsul sa se deterioreze, si de asemenea unde pamantul este
scump, deoarece sistemele de depozitare automatizate pot folosi spatiul
vertical eficient.
Directia si urmarirea materialelor in depozit este coordonatã cu
ajutorul WMS, sau Warehouse Management System, o baza de date
coordonata de un soft. WMS este folosit de personalul de logistica pentru a
 

imbunatati eficienta depozitului prin pastrarea unui inventar corect ce

inregistreaza tranzactiile depozitului.
Depozitarea traditionala a intrat in declin in ultimele decenii ale
secolului 20 cu introducerea treptata de Just In Time( JIT) tehnici proiectate
sa imbunatateasca amortizarea investitiilor unei afacere. Sistemul JIT
 promoveaza livrarea produsului direct de la fabrica la comerciantul de
comert cu amanuntul, sau de la fabricantii de parti direct la o fabrica de scara
mare, fara folosirea de depozite.
Dezvoltarile recente din marketing au condus de asemenea la
dezvoltare stilului depozitelor de comert cu amanuntul, prin situarea
tavanului la un nivel foarte inalt unde raftuirea decorativa este inlocuita de
rafturile industriale, prin articolele gata de vanzare deja plasate in partile
inferioare ale rafturilor iar cele gata ambalate sau puse pe paleti fiind situate
in partile superioare datorita accesului relativ usor cu macaraua. In acest
mod, aceeasi cladire este folosita atat ca un magazin de comert cu amanuntul
cat si ca un depozit.
Depozitele moderne sunt de asemenea folosite cu o mare frecventa de catre
exportatori/fabricanti ca punct de dezvoltare a outleturilor de comert cu
amanuntul intr-o regiune speciala sau tara. Acest concept reduce costul final
al produsului la consumator si astfel sporeste raportul de vanzare al
 productiei.

2. Evolutia conceptului de depozitare

In prima jumatate a secolului, perspectiva asupra depozitarii, in domeniul

conceptual si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte:
• caracterul static – rolul depozitului consta in pastrarea marfurilor 
• necorelarea cu alte activitati logistice – atentia utilizatorilor de
spatii de depozitare era focalizata numai asupra costurilor generate
de acest domeniu de activitate
 

• preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii – eforturile de

imbunatatire a eficacitatii activitatilor erau orientate prioritar spre
 productie
• accentul pe resursele umane – intrucat forta de munca era o
resursa necostisitoare, depozitarea presupunea realizarea manuala a
majoritatii covarsitoare a activitatilor 
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mutatiile din domeniul productiei
si distributiei au avut ca efect o noua atitudne fata de depozitarea marfurilor.
Mai intai au aparut depozitele regionale care permiteau acoperirea unei
arii teritoriale extinse, apoi depozitele localizate strategic,  deoarece un
depozit localizat favorabil putea lua locul spatiilor de depozitare existente la
fiecare unitate de productie.
Dezvoltarea distributiei contractuale, in anii ’80 si ’90, a generat un nou
mod de a beneficia de servicii de depozitare.
Distributia contractuala reprezinta furnizarea de catre un distribuitor tert a
unui serviciu de distributie complet si operat pe seama unui anumit client. i 
Forma contractului poate varia de la asigurarea de facilitati de depozitare, la
un centru de distributie dedicat unui client, fie producator, fie detailist.
Centrul de distributie are rolul de a accelera circulatia marfurilor si, in plus,
 permite satisfacerea cerintelor specifice ale clientului.
Comertul cu amanuntul a fost marcat in anii ’80, de crearea depozitelor
de distributie centrale, ale marilor detailisti. Producatorii livrau comenzi de
dimensiuni mari depozitelor centrale ale detailistilor, fara a mai fi necesar sa
dispuna de spatii proprii de depozitare.
Marile corporatii, prezente simultan pe mai multe piete, au apelat la
conceptul de depozit multi-tari. Pentru tarile dintr-o anumita zona, se
creeaza un depozit central, care livreaza depozitelor existente la nivelul
 

filialelor companiei sau distribuie marfurile direct urmatorului nivel din

canalele de marketing.
Pentru secolul XXI, se considera ca obiectiv ideal in privinta depozitarii,
reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare, pana
cand se va realiza o miscare cvasi-continua.

3.Utilitatea depozitarii

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze bunurile cat timp asteapta sa

fie vandute. Pentru a se asigura ca pot indeplini comenzile rapid, trebuie sa
aiba stoc disponibil. O functie de depozitare este necesara deoarece ciclurile
de productie si consum rareori coincid. Functia de depozitare depaseste
diferentele dintre cantitatile necesare si timp.
O companie trebuie sa decida cat de multe si ce tipuri de depozite ii sunt
necesare, si unde vor fi situate.
Deciziile legate de unde sa fie localizate acestea pentru a fi eficiente,
sensibile in fata economiei si a consumatorilor sunt decizii ale lantului
strategic de aprovizionare in stransa legatura cu logistica. De obicei se
folosesc doua abordari pentru identificarea celei mai putin costisitoare locatii
si anume: “centrul de gravitate” si “sistemul de retea”.
Compania poate folosi depozitele pentru a inmagazina bunurile de la
scurte pana la lungi perioade de timp. Sau, pot folosi centrele de distributie,
care sun proiectate sa primeasca bunuri de la diverse companii, sa preia
comenzi, sa le indeplineasca eficient, si sa expedieze bunurile
consumatorilor cat mai repede posibil.
 

3.1 Rolul depozitelor

Rolul important al depozitelor de distribuţie rezultă din următoarele
considerente:
 Întreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de
disponibilitate a produselor la locul şi timpul solicitate de către client;
 Depozitele de distribuţie, amplasate corespunzător, diminuează timpul de
livrare;
 Transporturile în cantităţi de masă sunt mai ieftine decât transporturile
mici; expedierea în cantităţi mari se face pe distanţe mari producător-
depozit de distribuţie; expedierea de cantităţi mici poate să se limiteze pe
distanţe mici.
3.2 Functiile depozitului

Principalele funcţii ale unui depozit comercial sunt:

 Depozitarea şi păstrarea mărfurilor, care asigură continuitatea
aprovizionării consumatorilor individuali şi indistriali, în condiţiile
existenţei unor diferenţe temporale între producţie şi consum, datorate
fenomenului de sezonalitate şi de dispersie spaţială diferită. Sub aspectul
duratei de păstrare a produselor în stoc, în practică există următoarele
variante:
• Depozitarea pe termen lung . În cazul unei producţii sau unui
consum concentrate în limitele unui sezon, depozitul poate menţine
 produsele necesare pentru satisfacerea cererii la momentul potrivit.
De asemenea, produsele alimentare supuse unui proces de
învechire sunt păstrate pe durată îndelungată.
• Depozitarea sezonieră. În cazul unui cererii sezoniere, este adesea
mult mai profitabilă apelarea la depozite apropiate de pieţele
strategice, care sunt aprovizionate de la depozitul central al firmei,
cu puţin timp înainte de începerea sezonului. După terminarea
sezonului, mărfurile rămase sunt returnate la depozitul central.
• Depozitarea temporară . Produsele sunt menţinute în depozit până
la realizarea unor livrări care utilizează complet capacitatea
mijloacelor de transport. Depozitele de distribuţie facilitează
circulaţia produselor, fără să realizeze o depozitare pe termen lung.
 

 Consolidarea livrărilor, respectiv condiţionarea şi porţionarea

( dozarea ) mărfurilor, în vederea constituirii unei oferte adaptate
diferitelor categorii de clienţi. Produsele primite de la mai multe surse
sunt reunite în vederea livrării către client, prin intermediul unui singur 
transport.
Avantajele consolidării sunt: obţinerea unor tarife de transport mai mici,
 prin livrarea unor cantităţi mari de produse către client; reducerea costurilor 
totale de distribuţie pentru fiecare producător, comparativ cu situaţia în care
ar fi distribuit mărfurile în mod individual;
 Formarea sortimentului comercial prin corelare cu necesităţile ferme ale
comerţului de detail. Acestă funcţie este întâlnită sub două variante, în
funcţie de sursa de provenienţă a produselor:
• Unităţile de producţie ale aceleiaşi firme . Depozitul primeşte
mărfurile de la mai multe fabrici ale producătorului şi livrează
clienţilor o combinaţie de produse. Mărfurile sunt sortate, pentru a
îndeplini solicitările fiecărui client sau pieţe ţintă, în privinţa
structurii sortimentale;
• Firme diferite. Depozitul creează combinaţii de produse în mod
anticipat faţă de comenzile clienţilor. Sortimentul include mai
multe linii de produse de la diverşi furnizori. Avantajele oferite
clienţilor sunt: reducerea numărului furnizorilor cu care trebuie
să stabilească relaţii fiecare client; costuri de transport mai mici
decât în cazul aprovizionării de către fiecare client, în mod
individual, de la furnizor; asigurarea unei structuri sortimentale
diversificate, adaptate cerinţelor clienţilor.

 Transportarea şi ambalarea mărfurilor, fără de care nu este posibilă

 participarea la întregul lanţ de distribuţie, deplasarea bunurilor în
interiorul depozitului;
 Prestarea de servicii cu valoare adăugată. Cele mai obişnuite servicii
care constau în adăugarea de valoare sunt cele legate de ambalarea şi
etichetarea mărfurilor.
 

4.Tipologia depozitelor
Depozitele comerciale, în funcţie de diverse criterii, pot fi grupate în
mai multe categorii:
după caracterul activităţii principale pe care o îndeplinesc, depozitele
pot fi:
 depozite de colectare, care concentrează partizi relativ mici de
mărfuri primite de la diverşi furnizori, în vederea formării unor partizi
mari, pentru diferiţi beneficiari;
 depozite de repartizare, destinate acumulării mărfurilor în
 partizi mari, pentru a le livra beneficiarilor în partizi mici;
 depozite de tranzit şi transbordare , amplasate de regulă în
gări şi porturi, servind pentru păstrarea temporală, şi, uneori, pentru
 pregătirea mărfurilor în vederea transportării ulterioare la depozitele
 principale sau la beneficiari;
 depozite pentru păstrarea sezonieră sau de lungă durată ,
destinate acumulării de mărfuri într-o perioadă scurtă pentru păstrarea
sezonieră sau pentru păstrarea mai îndelungată.
după gradul de specializare, depozitele pot fi :
 depozite strict specializate, în care se păstrează un singur fel
de marfă a cărei caracteristică este prezenţa celui mai simplu
sortiment ( de ex.sare, cartofi, combustibili lichizi);
 depozite specializate, având ca obiect stocarea unei singure
grupe de mărfuri ( confecţii, cosmetice)
 depozite combinate, care asigură păstrarea a două sau trei
grupe de mărfuri apropiate prin cererea de consum a populaţiei
( textile- încălţăminte, galanterie- cosmetice);
 depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie
sectorului nealimentar;
 depozite mixte, în care se păstreză mărfuri din ambele sectoare.
După forma construcţiei, depozitele pot fi :
 Construcţii deschise – depozit liber, folosite pentru mîrfurile
insensibile la acţiunea factorilor de climă;
 Construcţii semideschise – depozite acoperite, destinate
mărfurilor ce trebuie protejate; suprafaţa utilizabilă va fi limitată de
înălţime şi de punctele de sprijin;
 Construcţii închise.
 

În funcţie de natura şi condiţiile necesare pentru păstrarea mărfurilor

depozitele pot fi:
 Neclimatizate
 Parţial climatizate
 Climatizate.

În funcţie de poziţia faţă de nivelul solului, depozitele pot fi:

 Deasupra pământului
 Sub pământ.

5.Amenajarea interioară a unui depozit

La amenajarea interioară a unui depozit trebuie cunoscute următoarele

elemente:
 Sistemul constructiv al depozitelor: suprafaţă şi înălţime, numărul
nivelurilor pe care se desfăşoară suprafaţa depozitului, dotarea cu rampe
de încărcare – descărcare;
 Condiţiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinţe
speciale de temperatură şi umiditate, necesitatea ccesului pentru
controlulu periodic şi efectuarea de operaţii de întreţinere a produselor în
timpul depozitării, asigurarea respectării ordinii primul produs intrat – 
 primul produs ieşit;
 Modul de ambalare; natura, forma geometrică şi rezistenţa mecanică la
stivuire a ambalajelor de transport;
 Tipul de palete folosite.
Preluarea mărfurilor din spaţiile de depozitare are o mare importanţă datorită
costurilor de manipulare pe care le presupune. În principiu, există trei
modalităţi de preluare a mărfurilor pentru constituirea comenzilor:
• Selecţia individuală. Produsele sunt prelucrate pe rând, unul câte
unul. Dintr-un anumit loc din spaţiul de depozitare, este preluat un
singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre
clienţi. Ulterior, este preluat un alt produs.
• Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea
mărfurilor parcurge în depozit o anumită rută, care îi permite să
 preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre platforma de
 

expediere. Numărul produselor preluate depinde de caracteristicile

acestora şi de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.
• Aria repartizată pe lucrător . Fiecare membru al personalului
depozitului este responsabil de o anumită zonă. Pentru asamblarea
comenzilor, aplică fie selecţia individuală fie ruta de prelucrare, în
aria atribuită.
Pentru aranjarea mărfurilor în depozit se aplică urătoarele criterii:
- complementaritatea. Produsele care sunt folosite împreună în consum
şi sunt solicitate de clienţi în cadrul aceleiaşi comenzi vor fi amplasate
în apropiere.
- Compatibilitatea. Aranjarea mărfurilor în depozit trebuie să ia în
considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile
sunt cele care pot fi amplasate în apropiere, fără a genera riscuri.
- Popularitatea. Utilizarea acestui criteriu are la bază diferenţele
existente între produse în privinţa vitezei de circulaţie. În cazul în care
un produs cu circulaţie rapidă este preluat din stoc în cantităţi mai
mici decât cele în care este furnizat, se recomandă amplasarea lui în
apropierea punctelor de expediere către clienţi.în consecinţă, cu ocazia
fiecărei operaţiuni de preluare, distanţa pe care o vor parcurge astfel
mărfurile va fi cea mai scurtă.
- Mărimea. Potrivit acestui criteriu, mărfurile de dimensiuni mici se
amplasează în apropierea zonelor de expediţie. Se asigură în acest
mod o densitate mare de produse în proximitatea punctelor de livrare.
Criteriul mărimii garantează cel mai mic cost de manipulare doar în
cazul în care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o
circulaţie rapidă.
O exploatare raţională a unui depozit se realizează prin respectarea
următoarelor principii generale:
 Depozitarea mărfurilor corespunzător proprietăţilor de
utilizare;
 Alocarea unor spaţii izolate specializate, pentru mărfurile
cu proprietăţi particulare deosebite ( camere frigorifice, de uscare)
 Exploatarea, într-o concepţie tehnologică unitară, a
întregii suprafeţe de depozitare;
 Utilizarea la maximum a capacităţilor de depozitare;
 Corelarea mobilierului de păstrare cu funcţiile principale
 pe care le îndeplineşte depozitul respectiv;
 Asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor;
 

 Proiectarea şi construcţia depozitului în consens cu

cerinţele de mecanizare a muncii.

Ţinând seama de rol şi destinaţie, suprafaţa totală a oricărui depozit este

formată din:
 suprafaţa pentru păstrarea efectivă a mărfurilor, care are greutatea
specifică cea mai mare în suprafaţa totală a depozitului şi un rol principal
în funcţionarea acestuia;
 suprafaţa auxiliară, menită a deservi operaţiunile adiacentei funcţiei
 principale a depozitului, constituită din mai multe încăperi şi spaţii, în
care au loc diferite operaţiuni: dezambalare, recepţionarea mărfurilor,
 preambalarea produselor, păstrarea provizorie a mărfurilor respinse la
recepţie, laboratoare de analiză;
 suprafaţa administrativă şi cu caracter social;
 spaţiul de ciculaţie – culoare, coridoare, spaţiul ocupat de scări, lift;
 spaţiul ocupat de elementele constructive ale clădirii – stâlpi, coloane de
susţinere, ziduri interioare despărţitoare.
Este eficient şi recomandabil ca cea mai mare parte din suprafaţa
totală a construcţiei să fie rezervată încăperilor operative, respectiv între 80-
90%. Din suprafaţa operativă a depozitului se delimitează şi se separă aşa-
numita suprafaţă utilă a depozitului. Ea se compune din.: încăperile unde se
 păstrează efectiv mărfurile; suprafaţa trecerilor dintre stive, stelaje, respectiv
trecerile pe unde se aduc şi se scot mărfurile din depozit.
Dotarea depozitului cu mobilier şi utilaje comerciale
Exploatarea raţională a volumului util al depozitelor, reducerea
timpului necesar formării comenzilor, uşurarea muncii salariaţilor,
 presupune dotarea, pe de o parte, cu tipuri de mobilier adecvat sistemelor de
depozitare moderne, care au la bază paletizarea şi conteinerizarea mărfurilor,
iar, pe de altă parte, cu tipuri de utilaje comerciale care să asigure
mecanizarea şi automatizare proceselor de muncă specifice diferitelor faze
ale tehnologiei din depozite.
Tipuri de mobilier şi utilaje comerciale
În funcţie deanumite caracteristici, dotările dintr-un depozit se
clasifică în diferite grupe:
1. după natura lor:
 un sistem intern de recipienţi, reprezentat de mijloace de
depozitare cum sunt: containere, rafturi de orice fel, tancuri şi
 palete;
 

 mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele şi

utilajele mecanizate şi automatizate; insatlaţii de transport, de
ambalare, sortare;

2. după funcţiile pe care le îndeplinesc şi aparteneţa lor la diferite procese

tehnologice:
 mijloace pentru depozitare: palete, recipienţi, tancuri,
silozuri;
 mijloace pentru supravegherea şi păstrarea mărfurilor:
mijloace de ambalare, aparate de control;
 mijloace pentru porţionare şi condiţionare: echipamente
 pentru dozare, maşini de măsurat, tăiat, mijloace de ambalare;
 mijloace pentru sortarea mărfurilor: aparate şi instalaţii
de sortare, maşini de calibrare;
 mijloace pentru transport şi ambalare: aparate de ridicat,
aparate pentru servirea rafturilor, palete;
 mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale de
etichetare, împachetare.
3. după locul lor în fluxul tehnologic al depozitului:
 dotări tehnice principale: toate mijloacele de muncă ce
îndeplinesc o anumită funcţie a depozitului;
 dotări complementare, acele mijloace ale muncii care
susţin sau completează capacitatea de funcţionare a dotărilor 
tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care asigură
depozitarea, mijloace care ajută la transportul intern.
 

6.Studii de caz
1.TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firmă privată
româno-suedeză a cărei activitate de bază este distribuirea produselor 
fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS, SCANDIC
DISTILLERIES şi EUROPEAN FOOD.
 . Logistica de depozitare (Warehousing)
a). Responsabil – funcţii, legături cu alte departamente
De depozitarea mărfii se ocupă gestionarul, care este şi şeful
depozitului de mărfuri. Primirea mărfurilor se face în baza facturilor fiscale
şi a avizelor de însoţire a mărfii.
Recepţia mărfurilor se efectuează astfel: fabrica producătoare livrează
marfa cu ajutorul tirurilor care o aduc la depozit. Aici gestionarul asistă la
depozitarea ei şi o gestionează. La primirea mărfii persoanele de la Biroul
Facturi întocmesc notele de recepţie şi constatare de diferenţe.

b). Spaţii de depozitare – descriere, amplasare, configuraţie

Depozitul Transilvania General Import-Export este localizat în zona
Metalurgiei, în oraşul Iaşi. Depozitul este amplasat în incinta unui vechi
mare depozit din Iaşi, al unei companii care l-a dat spre închiriere. Nu tot
spaţiul intră în posesia Transilvania General Import-Export Iaşi, acesteia
revenindu-i doar 10.000 m², în aceeaşi clădire desfăşurându-şi activitatea şi
alţi distribuitori din judeţ.
 

Forma depozitului deţinut de punctul de lucru din Iaşi este

dreptunghiulară şi sugestiv denumită un „labirint de paleţi”; este construit
din cărămidă şi are acoperiş din tablă ondulată. Nu există spaţii de
depozitare special amenajate pentru fiecare grupă de mărfuri în parte, iar 
depozitarea se face în funcţie de primirea produselor de la centrul din
Oradea.
Depozitarea mărfii este realizată pe paleţi aflaţi pe trei nivele, fiecare
dintre aceşti paleţi având produsele organizate pe patru nivele, fiind
repartizate în funcţie de cantitate şi sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai
uşoară manipulare a mărfurilor, depozitarea se rezumă în general la două
nivele.
Păstrarea mărfurilor se face în spaţii aerisite, ferite de razele soarelui,
de căldură şi îngheţ, astfel încât produsele să poată fi păstrate între
 parametrii normali.
Conform standardului european ISO 9001, depozitarea mărfurilor se
realizează ţinându-se cont de normele de siguranţă igienico-sanitare;
depozitul este prevăzut cu sisteme de aerisire şi de iluminat. Pentru siguranţa
consumatorilor, SANIPIDUL inspectează locaţia lunar.
Aprovizionarea cu mărfuri se face pe o singură intrare, iar încărcarea
în mijloacele de transport care o vor distribui clienţilor se realizează prin
cele două ieşiri.
Acestă modalitate de amenajare este specifică tuturor depozitelor 
Grupului European Drinks&Food din ţară, pentru o mai bună gestiune a
comenzilor şi pentru o mai bună organizare.
Depozitarea mărfii este realizată pe paleţi aflaţi pe trei nivele, fiecare
dintre aceşti paleţi având produse organizate pe patru nivele, fiind repartizate
 

în funcţie de cantitate şi sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uşoară

manipulare a mărfurilor, depozitarea se rezumă în general la două nivele.

Reprezentând grafic spaţiile de depozitare şi birourile punctului de lucru din

Iaşi, acestea se prezintă astfel:

3 7

8 9 10
  6

Fig. nr.2 – Schiţa spaţiilor de depozitare

 Legendă:
1 – Sală de şedinţe
2 – Birou Director de Vânzări şi Director de Marketing
3 – Birou Director de Zonă
4 – Birou Contabilitate
5 – Birou Secretariat
 

6 – Birouri Departament Economic

7 – Depozit
8 – Intrare mărfuri
9, 10 – Ieşiri mărfuri
 c). Sisteme logistice – sisteme de depozitare, echipament de depozitare,
software logistic.
Sistem de depozitare:
Depozitarea mărfurilor se realizează pe paleţi, direct pe podeaua de
ciment. Primirea în gestiune a mărfurilor în depozit se face în funcţie de
ordinea comenzilor primite de la clienţi, după metoda FIFO (First in, First
out).
Echipament de manipulare:
Manipularea mărfurilor se face cu ajutorul a:
- 6 motostivuitoare pe bază de motorină sau GPL.
- 32 transpaleţi manuali
Software Logistic
Compania a alocat fiecărui agent de vânzări câte o zonă din Judeţul
Iaşi. Pentru o mai bună organizare a procesului de distribuţie, fiecărei zone îi
este atribuită un cod. Astfel, comenzile pe care le cumulează fiecare agent de
vânzări de la clienţi, sunt clasificate pe categorii în funcţie de codul zonei.

2. Cris-Tim, centrul de Logistica de la Mogosoaia

Grupul Cris-Tim, liderul pietei de mezeluri din Romania, inaugureaza
Centrul de Logistica de la Mogosoaia.
 

Dupa o serie de investitii in valoare de peste 18 milioane Euro,

realizate in ultimii doi ani, Grupul Cris-Tim realizeaza o noua investitie
importanta, Centrul de Logistica de la Mogoioaia, care va deservi
aproximativ 1,800 de magazine din Bucureiti si zona Munteniei, precum si
retele internationale.
"Valoarea investitii planificate pentru Centrul de logistica de la
Mogosoaia este de 4.965.000 euro, din care 2.000.000 euro reprezinta
constructia centrului logistic. Un milion de Euro va fiinvestit pana la
sfarsitul anului in automatizarea centrului cu utilaje performante, iar alte
2.000.000 euro vor fi investite in construirea sediului de birouri" declara
Presedintele Grupului Cris-Tim, Radu Timis. Centrul logistic a devenit
functional in luna iunie si va fideservit de 200 de angajati. Acesta va avea o
capacitate de depozita-re de 120 tone/ zi si va beneficia de dotari speciale.
Printre acestea se numara depozitele frigorifice ce respecta standardele
HACCP in delimitarea fluxurilor. Suprafata totala construita a centrului este
de 15.000 mp, din care platforma logistica din cadrul centrului de distributie
 pentru mezeluri, are o suprafata construita de 2.444 mp. CrisTim este in
 prezent liderul pe piata mezelurilor din Romania. Pentru anul 2010,
conducerea grupului Cris-Tim are ca obiectiv depasirea unui volum mediu
zilnic de vanzari de 300 tone/zi, respectiv 30% cota valorica pe piata. Grupul
Cris-Tim este cea mai cunoscuta marca pe piata mezelurilor din Romania,
avand o imgine foarte puternica si foarte bine definite in perceptia
consumatorilor.
3. Albalact construieste un centru logistic langa Bucuresti

Producatorul de lactate Albalact a anuntat ca va achizitiona un teren in

comuna Afumati, langa Bucuresti, pentru construirea unui centru logistic
 

destinat exclusiv distribuirii produselor companiei in Capitala si in sud -

estul tarii. Centrul urmeaza sa devina operational la mijlocul anului viitor.
Terenul are suprafata de 10.000 mp si costa un milion euro, alte doua
milioane de euro fiind alocate pentru construirea centrului.
"Noul centru logistic va cuprinde depozite frigorifice de mari
capacitati, platforme de incarcare/ descarcare, utilaje suplimentare necesare
transportului de marfa si spatii adminis trative", se arata intr-un comunicat
de presa al companiei.
4. Patru noi depozite construite de grupul Marathon

Grupul Marathon, cu activitati in distributie si industria alimentara, va

investi in acest an 4-5 milioane de euro, in construirea a patru noi depozite si
amenajarea fabricii Contec de la Tecuci. Depozitele logistice vor fi
amenajate la Craiova, Deva, Timiioara si Oradea si vor necesita investitii de
aproximativ 500.000 de euro fiecare. Totodata, grupul Marathon
intentioneaza sa investeasca aproximativ 150.000 de euro intr-un laborator 
de analize si controlul calitatii produselor alimentare. Compania este
distribuitoare de produse alimentare catre magazinde de vanzare cu
amanuntul.

5. Dunca va investi inca 15 mil. euro in parcul logistic de la Timisoara

Dunca Expeditii va investi la anul inca 15 milioane euro in parcul

logistic de 18 hectare din Timisoara, iar investitia va ajunge la 40 milioane
euro, la finalul anului viitor, cand proiectul va fi terminat, a declarat pentru
 NewsIn, directorul general al Dunca Expeditii, Romeo Dunca.
 

Directorul Dunca Expeditii a precizat ca in prezent, in parcul logistic

care ocupa o suprafata de 17,7 hectare sunt aproape 30.000 de metri patrati
de depozite, iar anul acesta va mai fi construit un depozit frigorific cu o
temperatura la interior de -25 de grade si o suprafata de 8.000 de metri
 patrati, plus inca un depozit conventional de 10.000 metri patrati. Astfel, la
finele acestui an parcul va avea 46.000 de metri patrati de depozite, iar in
2008 va mai fi construit inca un depozit cu 18.000 de metri patrati, astfel ca
suprafata va ajunge la 64.000 metri patrati.
Parcul logistic a devenit functional incepand cu 1 august 2006, cand
avea 15.000 metri patrati de depozite, iar printre chiriasi s-a numarat si
compania Procter&Gamble. in incinta parcului se va mai afla o benzinarie,
un service pentru cele peste 500 de vehicule ale flotei Dunca Expeditii, plus
o cantina.
Dunca Expeditii este una din cele mai mari companii de transport
rutier din vestul tarii. Firma a intrat pe piata acum 13 ani, iar in 2005 avea
450 de angajati si o cifra de afaceri de 15 milioane de euro. Romeo Dunca a
spus pentru NewsIn ca afacerile companiei sale au crescut cu 60% in 2006.

6. Midal Group a investit peste 5 mil. euro intr-un depozit logistic in

Capitala

Midal Group, importator si distribuitor de echipamente frigorifice, a

investit peste cinci milioane euro intr-un depozit logistic in Bucuresti, cu o
suprafata totala de peste 2.000 de metri patrati.
 

 Noul depozit al Midal Group cuprinde spatii de depozitare, productie,

service si o statie de imbuteliere agenti refrigeranti. Depozitul este situat in
apropierea Centurii Bucurestiului si a Autostrazii Soarelui.
Depozitul include trei constructii industriale, doua hale si o statie de
imbuteliere agenti refrigeranti (freoni), precum si o sectie de asamblare
vitrine frigorifice. Statia de imbuteliere agenti refrigeranti in butelii
reincarcabile are o capacitate de stocare ce acopera intreg consumul
Romaniei de agenti refrigeranti pe un an, fiind cea mai moderna statie de
acest gen din Sud-Estul Europei.
Compania Midal Group este prezenta de 13 ani pe piata romaneasca a
frigului comercial si industrial, avand ca domeniu de activitate importul si
distributia de echipamente frigorifice si neutre pentru retele de magazine,
supermarket-uri, hipermarket-uri si pentru procesatorii si comerciantii de
 produse alimentare.

7. Depozitele in Italia

Raportul aparut in februarie 2008 intitulat “Piata logisticii in 2007” a

monitorizat evolutia imobiliarelor logistice din Italia. Unitatea imobiliara
care face obiectul analizei este depozitul logistic destinat stocarii/
distributiei, in particular:
- Depozitul logistic
- Centrele de distributie
- Centrele de sortare
- Depozitele frigorifice
 

Imobilele in discutie au o suprafata superioara de 10.000 m2, o

inaltime folosibila de cel putin 6.5 m iar anul de constructie este minim
1995.
Datele globale ale sectorului
In opinia lui J. L. La Salle, cu toate ca ar trebui sa se vorbeasca despre
o piata in tranzitie, anul 2007 a marcat o etapa pozitiva pentru sectorul
logisticii italiene, cu o cerere in crestere constanta.
Estimarile sfarsitului de an pentru cifra de afaceri globala sunt de
3,8% in crestere fata de 2006, atingand cota de 4,1 miliarde euro.
Cresterea sectorului este legata de diferiti factori:
- Consolidarea constructiei manufacturate, mai des in nord, si
imbunatatirea rezultatelor economice ale intreprinzatorilor mari si
mijlocii
- Procesul continuu de globalizare si interschimbul crescut cu estul
europei si estul indepartat
- Imbunatatirea infrastructurii transporturilor 
Astepatarile de crestere pentru urmatoarele luni sunt oarecum legate
de evolutia economiei locale si globale. La nivelul ariilor geografice, daca se
confirma rolul “celui care trage dupa el” al Lombardiei, se consolideaza si
 pozitia lui Triveneto care intersecteaza dinspe Europa de est si Rusia, in timp
ce apare noul rol al Pugliei ca baza logistica pentru fluxurile distributive
catre zona balcanica si Turcia.
 

Viitoarele alegeri de amplasare ale operatorilor logistici ar putea fi in

 plus influentate de normele pe care legislatia financiara pe 2008 le-a introdus
 pentru a imbunatati mobilitatea si pentru a intari infrastructurile, in special in
ceea ce priveste autostrada Saberno – Reggio Calabria, intermodalitatea si
transportul maritim.
Cererea si oferta
In 2007 au fost definitivate si date spre folosire peste 730.000 m2 de
suprafatapentru depozite, in usoara scadere fata de cei 800.000 din 2006.
 

Aria asociata in principal cu noile dezvoltari a fost Lombardia cu

23%, urmata imediat de Piemonte si Emilia Romagna cu 21%. Relevante,
desi minore, sunt datele referitoare la Veneto 11%, Lazio 12% si Puglia
12%.
In general, fata de 2006, s-a intarit dispunerea de a achizitiona spatii
logistice din partea utilizatorilor finali, in contratendinta fta de piata
europeana, in majoritate orientata spre inchiriere.
In concluzie, in opinia lui La Salle, cererea de spatii logistice in 2008
se va mentne puternica, sub trendul necesitatii de a dispune de noi centre de
distributie in ceea ce priveste primirea si distribuirea produselor provenite
din tarile Europei de Est si a Orientului Indepartat.
In plus, independent de o posibila incetinire macroeconomica, faptul
ca economiile occidentale sunt mereu foarte concentrate asupra
 

managementului lantului de aprovizionare in detrimentul productiei, va

influenta pozitiv piata imobiliarelor logistice din viitorul apropiat.
8.Portul Constanta

Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate

din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta
sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie,
laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci,
 produse metalice precum si alte marfuri.

Produse chimice si ingrasaminte :

Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru acest tip de
marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor 
chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave
 pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de
30.000 tone.
Produse alimentare
Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea
marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in
conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua
companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.
Cherestea si alte produse din lemn  
Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac,
Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea
exportului.

Produse metalice 
Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante
companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a acestor 
marfuri.

Alte marfuri generale

Alte cantitati importante de marfuri generale au fost operate in anul 2005 in
Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si North Star 
Shipping.