MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL NAŢIONAL DE COMERŢ AL ASEM

CATEDRA “COMERŢ, MERCEOLOGIE, TEHNOLOGIE”

RAPORT AL STAGIULUI DE PRACTICĂ: CE ANTICIPEAZĂ

EXAMENELE DE ABSOLVIRE

PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ: SPECIALITATEA

41630”MERCEOLOGIE”

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: 331305 TEHNICIAN MERCEOLOG

UNITATEA ECONOMICĂ: S.R.L MOLDRETAIL GROUP “LINELLA 22”

Сonducătorul stagiului de practică

din cadrul unităţii economice: Eraşcu Ala
Conducătorul stagiului de practică
din CNC al ASEM: Herghelegiu Rodica
Elevul-stagiar: Anușca Alina, MER-172

Chișinău ,2021

1
 Cuprins
Modulul I. Aspecte generale privind unitatea comercială
1.1. Denumirea, adresa, forma organizatorico – juridică, genul de activitate a întreprinderii, istoria
întreprinderii...........................................................................................................................................

1.2. Particularitățile constituirii și funcționării unității economice........................................................

1.3. Structura manageriala a întreprinderii.............................................................................................

1.4. Nivelul mecanizării cu utilaj comercial – tehnologic a unității comerciale....................................

Modulul II. Activitatea comercială a unității comerciale

2.1. Organizarea aprovizionării cu mărfuri a unității comerciale..........................................................

2.2. Organizarea proceselor tehnologice - comerciale la întreprindere.................................................

2.3. Analiza merceologică a sortimentului de mărfuri...........................................................................

Modulul III. Activitatea de marketing în unitatea comercială

3.1. Strategii şi politici de marketing....................................................................................................

Modulul IV. Sistemul de prețuri și achitarea cu furnizorii de mărfuri

4.1. Structura preţului...........................................................................................................................

4.2. Evidența stocului de mărfuri la întreprindere................................................................................

Modulul V. Salarizarea personalului în unitatea comercială

5.1. Formele de salarizare....................................................................................................................

Modulul VI. Analiza indicilor economici de activitate a unității comerciale

6.1. Indicatorii economici....................................................................................................................

Modulul VII. Sistemul informațional în unitatea comercială

7.1. Sistemul informațional.................................................................................................................

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

ANEXE

Modulul I . Caracteristica unității economice

2
 1. Denumirea, adresa, forma organizatorico – juridică, genul de activitate a întreprinderii,
istoria întreprinderii

Linella este o rețea de magazine, fondată la 17 octombrie 2001, în Republica Moldova, de către
trei absolvenți ai ASEM-ului.  În acest an a fostdeschisprimul magazin Linella, care era de tip
gheretă, lângă piața din sectorul Ciocana al orașului Chișinău.

Intreprinderea Moldretail Group SRL are rolul de a administra efficient resursele de care dispune cu
scopul prioritar de a satisfice cerintele consumatorilor , totodata obtinindvenituri cit mai mari .

Linella dezvolta o gama de produse sub marca proprie , o alternative cu pina la 20 % , mai ieftin
afata de produsele asemanatoare ,, O Pret Mic ‘’ si brandul ,, Linella ’’

Eu efectuez practica tehnologică in SRL. Moldretail Group ”Linella 22 ’’ . Aceasta este situată in
or.Vadul lui Vodă , str.Ștefan cel Mare 38 . Magazinul este amplasat in apropiere de statie , blocuri
locative și primărie , ceea ce ii garanteaza clienți pe tot parcursul zilei , incepind cu elevi , persoane
care locuiesc in apropierea marketului si finisind cu simpli trecatori .

Este un supermarket universal care comercializă toate tipurile de produse la preturi destul de
accesibile .

Fig.1.1. Fatada magazinului ,, Linella 22 ’’

1. Particularitățile constituirii și funcționării unității economice

 Descrierea etapelor de înființare a unității economice :
- Elaborarea unui plan de afaceri
- Alegerea formei juridice
3
 - Întocmirea documentelor necesare
- Stabilirea spațiului unde societatea va avea sediul principsl
- Se stabilește denumirea societății și dacă este cazul , emblem acesteia
- Se pregătesc actele de proprietate

 Enumerarea documentelor necesare înființării unității economice :

- Act constitutiv (autentificat de avocat);
- Cazierul fiscal al fiecaruia dintre asociati si/sau administratori;
- Contractul de sediu social, de inchiriere sau subinchiriere, de asociere in participatiune,
contract de leasing imobiliar, contract de comodat, de uz, uzufruct;
- Acordul asociatiei de proprietari sau locatari, in cazul in care acesta se impune;
- Acordul vecinilor (riverani sau, mai exact, cei de pe verticala si orizontala cu spatiul
dumneavoastra) - in cazul in care acesta se impune;
- Copie Carte de Identitate ( C.I.) sau Pasaport ale asociatilor si/sau administratorilor;
 Selectarea documentelor necesare funcționării unității economice
- Cerere,formular tipizat
- Certificatul de înregistrare la O.R.C
- Documentul de înregistrare sanitară-veterinară și pentru siguranța aliementelor
- Fotografii exterioară

Înființarea unei societăți comerciale necesită parcurgerea următorilor pași

pentrustabilirea tuturor aspectelor legale ale firmei:
1. Stabilirea spațiului/locului unde societatea va avea sediul principal și dacă este cazul a
sediilor secundare

2. Se stabilește denumirea societății și dacă este cazul, emblema societății

3. Se întocmește actul constitutiv corespunzător formei juridice de societate pe care
asociații au ales-o

4. Se semnează actul constitutiv de înființare al noii firme, sub forma autentică, la un

birou notarial public

5. Se depun aporturile în numerar, la bancă sau C.E.C și se pregătește actele de

proprietate pentru aporturile în natură

6. Se achită taxa judiciară și taxa de timbru pentru înmatricularea societății comerciale

7. Se pregătește dosarul de înființare a firmei cu toate actele necesare și se depune la

Oficiul Registrului Comerțului din județul unde s-a stabilit sediul firmei

8. Înregistrarea fiscală a societății și obținerea codului fiscal de la Administrația

Financiară teritorială

9. Obținerea a vizelor și autorizațiilor necesare funcționării societății

2. Structura manageriala a întreprinderii

 Elaborarea structurii organizatorice a întreprinderii

4
 Structura organizatorică a întreprinderii este una de tip funcţională, departamentele fiind organizate după
funcţiile întreprinderii şi obiectul de activitate. Pentru realizarea obiectivelor propuse, în cadrul întreprinderii
activează aproximativ 50 angajaţi, care sunt repartizaţi în cadrul următoarelor departamente .

 Structurarea obligaţiunilor funcţionale a: managerului principal, managerului inferior,

agentului comercial, merceologului, şef secţie, depozitarul, vânzătorul :
- Obligațiunile managerului principal :
* Instruieste personalul magazinului
* Evalueaza concurenta vizitand magazinele concurente si colectand informatii
* Atrage clientii prin aranjarea marfii in magazine
* Mentine un mediu de lucru sigur si curat;
*Mentine inventarul magazinului verificand stocurile si anticipand cererea clientilor
* Mentine calitatea serviciilor prin stabilirea si aplicarea standardelor organizatiei

- Obligațiunile merceologului :
* studierea proprietăților fizice și chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a
condițiilor de păstrare
*să efectueze comanda de marfă
*să verifice stocurile de marfă
*să verifice temrmenele de valabilitate a produselor

- Obligațiunile depozitarului :
* Acceptarea bunurilor, plasarea pe rafturile corespunzătoare și concediu
* Verificați calitatea tuturor intrărilor în depozitul de valorile mărfurilor și materialelor
* Se efectuează pe baza documentației relevante, care indică caracteristicile produsului
cantitatea, calitatea, culoarea etc.

- Obligațiunile unui vînzător :

*Saluta clientii la intrarea in magazin si isi ofera ajutorul;
*Directioneaza clientii prin escortarea lor la rafturi;
5
 *Ii sfatuieste pe clienti oferindu-le informatii despre produsele existente pe rafturi;
*Ajuta clientii sa achizitioneze produse prin castigarea increderii acestora si oferindu-le
sugestii; raspunde cu calm la orice intrebari;
*Tine evidenta vanzarilor prin crearea sau actualizarea profilului clientilor;
*Mentine clientela informata prin acordarea de informatii privind stocurile de produse si
primirea de marfa;

Structurarea obligaţiunilor funcţionale a:

Managerului Agentului Merceologului Șef secție Depozitarului Vînzătorului
principal și comercial
inferior
Coordonarea Publicitatea Să efectuieze Duce Depozitarul  să transmită
implementării prin comanda de răspundere trebuie, în proprietatea
sarcinilor Registrul mărfuri de procesul principal, să bunului sau,
comerțului de păstreze bunul după caz,
producție a şi să-l restituie dreptul vândut
secției la cererea
deponentului
Asigurarea Evidența Să verifice Asigură Depozitarul să predea
respectării contabilă a stocurile de angajatul este obligat să bunul
regulilor și a activității mărfuri cu tot restituie şi
procedurilor comerciale necesarul fructele
companiei pentru bunului, dacă
executarea le-a perceput
sarcinilor
de serviciu
Gestionarea Exercitarea Studierea Verifică și să îl garanteze
activităților de comerțului proprietăților duce Obligaţia de pe cumpărător
zi cu zi, în limitele fizice și chimice evidența restituire a contra
motivarea și concurenței ale mărfurilor în disciplinei evicțiunii și
lucrului revine
dezvoltarea licite vederea și a igienei viciilor
echipei stabilirii lucrătorilor depozitarului şi bunului
calitățiilor și a se face, de
condițiilor de regulă, la
păstrare
expirarea
contractului

Pregătirea și Să verifice Verifică și

transmiterea termenele de duce
rapoartelor de valabilitate a evidența
activitate produselor calității
producției

Procesul de recrutare

6


a
zO
C
țirg
d
ln
g.1.4
tu Fi

Candidații care caută să se angajeze sunt antrenați într-un set parallel de activități– mai întîi,
dobîndirea de experiență, apoi, căutarea unui post satisfăcător, prin diferite metode. În cele din
urmă, candidatul își va manifesta disponibilitatea pentru posturile care corespund calificărilor
sale. În timpul procesului, candidatul, la rîndul său, va căuta să-și prezinte calificările într-o
lumină cît mai bună și să obțină cît mai multe informații despre postul respective, urmînd ca, în
cele din urmă să hotărască dacă să accepte sau să refuse oferta de angajare.
În timpul procesului de recrutare și selectare, interesele organizației și ale candidatului ar
putea fi conflictuale. Organizația încearcă să evalueze punctele forte și punctele vulnerabile ale
candidatului, în timp ce acesta caută să evidențieze numai aspectele favorabile. Similar,
organizația caută să prezinte numai aspectele positive ale postului respective.

Obectivele și prioritățile procesului de recrutare

Atragerea unui număr mare de candidați
Atragerea unor candidați cu calificări superioare
7
 Atragerea unor candidați cu real interes pentru postul respective
 Completarea rapidă a posturilor vacante
 Completarea cu costuri minime a posturilor vacante
 Angajarea unor persoane care vor dovedi eficiența
 Angajarea unor persoane care să dorească să rămînă în organizație
 Influența pozitivă a imaginii organizației

Selecția resurselor umane reprezintă procesul prin care se alege, conform unor criteria stabilite în prealabil,
candidatul care corespunde cel mai bine după calitățile profesionale postului vacant. Cele mai utilizate metode
în care se folosec la intreprindera Linella sunt interviul de selecție și testele.
La selecția și angajarea personalului în magazine, se acordă o deosebită atenție trăsăturilor și tipului de
personalitate, aptitudinilor fizice, vechimea în muncă fiind un aspect foarte puțin important.
Recrutarea resurselor umane în cadrul Linella se face prin mai multe metode, printre care:
-anunțuri în zeare
-anunțuri în internet
-anunțuri plasate în cadrul magazinelor
O metodă eficientă este plasarea anunțurilor în cadrul magazinelor. Înașa mod se recrutează candidați care
locuiesc în apropriere, ceea ce este foarte convinabil atît angajatorului, cît si potențialului angajat. Anunțurile în
ziare și pe internet sunt folosite și au efectele scontate mai mult în recrutarea personalului pentru nivelele din
operațional și middle.

Fig.1.5

Protecția muncii în unitatea comercială

Sănătatea și securitatea muncii reprezintă un ansamblu de activitați având ca scop asigurarea condițiilor optime în
desfașurarea procesului de muncă, apărarea sănătății, integritații corporale și vieții lucrătorilor și a altor persoane
antrenate în procesul de muncă.
Fișa de instruire individual va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă și va fi însoțită de o copie a
ultimei fișe de aptitudini complete de către medical de medicina muncii.
Această instruire se desfășoară în timpul programului de muncă și cuprinde 3 fețe: instruirea introductivă-generală,
instruirea la locul de muncă și instruirea periodică.
Angajatorul întreprinderii despune de programe de instruire pentru conducătorii locurilor de muncă, lucrătorii.
În cadrul întreprinderii Linella la instruirea personalului în mediul securității și sănătății în muncă se utilizează
mijloace, metode și tehnici de instruire cum ar fi expunerea, demonstrația, vizionării de filme, studiul de caz.

Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:

a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
8
 aplicabile tuturor angajatorilor;

b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi;

c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;

d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a securităţii şi

sănătăţii în muncă.

Programul de muncă și de odihnă al unui muncitor

Fig.1.6

9
 Fig.1.7. Tabelul de pontaj

Metode de stimulare și promovare a personalului

Fig.1.8 (Procesul motivației)

  Pentru ca un individ să fie motivat la locul de muncă, el trebuie să aibă certitudinea că

efectuând o anumită activitate, aceasta îi va satisface şi propriile trebuinţe.
Motivaţia pentru muncă a unui individ este determinată de o serie de factori
motivaţionali: intrinseci (individuali) şi extrinseci (organizaţionali). În modelul general al
motivaţiei (Rotaru, Prodan, 1998) prezentat în tabelul următor. Observăm cum combinarea
acestor factori va determina un comportament individual motivat (sau nu) în vederea obţinerii
performanţelor aşteptate.

10
 Fig.1.9 (Modelul general al motivației)

Selectarea strategiilor managerului şi comportamentul acestuia

în situaţii deconflict în colectivul de muncă
În viața reală, nu atât de ușor să afli cauza adevărată conflict și găsiți o modalitate adecvată de
ao rezolva.
Orice lider este interesat de conflictul care a apărut în organizația sa sau unitatea este depășită
cât mai repede posibil (epuizată, oprită sau terminată), deoarece consecințele sale pot aduce
daune considerabile.
Acest lucru se poate realiza atât de eforturile adversarilor înșiși (unilaterali, coordonate sau în
comun), cât și în cazul participării active a părții terțe (liderul însuși sau intermediar).

Sa stabilit că în cazul în care ambele părți beneficiază mai mult înclinate să execute decizii,
deoarece sunt acceptabile pentru acestea și ambele părți au participat pe parcursul procesului de
soluționare a conflictului.

Pentru a rezolva conflictul, acest stil poate fi utilizat în următoarele cazuri:

1) Dacă fiecare dintre abordările problemei este importantă și nu permite soluții de
compromis, dar este necesar să se găsească o soluție generală;
2) Scopul principal este de a dobândi experiență în domeniul muncii în comun; Părțile sunt
capabile să o asculte reciproc și să stabilească esența intereselor lor;
3) există relații lungi, durabile și interdependente cu partea de conflict;
4) Integrarea punctelor de vedere și consolidarea implicării personale a angajaților în activități

Efectuarea controlului în unitatea comercială de către instituțiile de stat

Controalele oficiale ar trebui să aibă loc pe baza unor proceduri documentate care să asigure uniformitatea
efectuării acestor controale şi calitatea ridicată constantă a acestora. Autorităţile competente ar trebui să se
asigure că, în cazurile în care efectuarea controalelor oficiale presupune participarea unor unităţi de control
diferite, se aplică şi se pun în aplicare cu eficacitate proceduri de coordonare corespunzătoare.
alimente, avînd în vedere potenţialul de a cauza un efect negativ asupra sănătăţii, pe baza datelor toxicologice şi
epidemiologice.
Multe riscuri sunt legate de pericolele prezente în alimente: fie că este vorba de agenţii chimici,
biologici, fizici.
Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioasă a echipelor de muncă,
11
 În acest sens, pentru a veni în sprijinul personalului cu atribuţii în controlul oficial, au fost
elaborate următoarele documente:
- Procedură privind efectuarea controlului oficial
- Fişele de evaluare a unităţilor de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi
nonanimală congelate, depozitelor alimentare, unităţilor de alimentaie publică, a unităţilor de
comerț cu ridicata şi amănuntul (comerţ en-gros, magazine alimentare, supermarketuri şi alte
unităţi de comer cu amănuntul), a unităţilor de depozitare a seminţelor de consum,
- Procedura de înregistrare a unităţilor de producţie şi comercializare,
- Ghid de buna practică şi igienă- linii gen

 Efectuarea controlului în unitatea comercială de căte instituțiile de stat

Controalele oficiale ar trebui să aibă loc pe baza unor procedure documentare care să asigure
uniformitatea efectuării acestor controale și calitatea ridicată constant a acestora .
Pentru a veni în sprijinul personalului cu atribuții în controlul official , au fost elaborate
următoarele documente :
-Fișele de evaluare a unităților de comercializare a produselor alimentare
-Procedura de înregistrare a unităților de producție și comercializare
-Ghid de buna practică și igienă
3. Utilajul comercial al unității economice ,, Linella ’’
- case de marcat
- dispozitive de perete: rafturi, dulapuri,
cuiere, sertare, casete;
- gondole pentru prezentari libere  cu rafturi,
dulapioare, gratare;
- containerele speciale si alte tipuri de
recipienti,
- stenderele (suportii din bare metalice)
pentru expunerea articolelor de îmbracaminte pe
umerase sau prinse cu inele,
- mese, scaune.
- vitrine frigorifice,
- masini pentru taiat
- cintar
- carucioa
- cărucioare

12
 Utilajul frigorific commercial

În condițiile relațiilor de piață sarcina principală a antreprenorilor în domeniul comerțului constă

în asigurarea unui nivel înalt de competitivitate, ceea ce se poate realiza prin deservirea rapidă a
clienților în unitățile de comerț oferind un sortiment de produse cât mai variat, fără întreruperi și
de calitate înaltă.

Pentru aceasta ,unitățile de comerț trebuie săorganizeze procesul de aprovizionare calitativ, din
diverse surse, să creeze stocuri de marfă și condiții favorabile de păstrare și vânzare în
conformitate cu cerințele standardelor.

Unitatea comercială „Linella ” dispune de o cameră frigorifică unde sunt păstrate produsele ușor
alterabile ce necesită un regim climatic specific, cum ar fi fructele, legumele și produsele lactate.
Camera frigorifică este o construcție în formă de încăpere din metal, cu una sau cu două
uși,care se închid ermetic, în interiorul căreia este asamblat vaporizatorul destinat pentru
producerea frigului. Camera frigorifica este amplasată în depozitul unității comerciale.
Dulapul frigorific este un articol în formă de cutie-paralelogram, cu una,două sau patru uși.

Cameră Dulap Dulapul-

frigorifică Pastrează frigorific PăStrează Vitrine
vitrină
frigorifice
mărfurile produsele frigorifică Destinat pentru Demonstrarea
răcite sau congelate sau păstrarea și produselor în
pentru expunere stare rece sau
congelate răcite a mărfurilor gongelate

Tejghea-
Tejgheaua
vitrină
frigorifică
frigorifică Destinat pentru Păstrarea de scurtă
păstrarea, durată a produselor
demonstrarea și ambalate în stare
vînzarea mărfurilor rece sau congelată

13
 Modulul III : Activitatea comercială în unitatea comercială

1. Organizarea aprovizionării cu mărfuri a unității comerciale:

 descrierea relațiilor contractuale cu furnizorii de mărfuri
Relațiile contractuale cu furnizorii de mărfuri au ca instrument principal contractul la care se adaugă o serie de
activități ca :
*facturarea
*livrarea
*transportul
*recepția și decontarea.

 principiile și cerințele organizării oportune a procesului de aprovizionare a

întrerpinderii
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar de determinat un şir de activităţi ce trebuiesc
îndeplinite într-o ordine corespunzătoare. Aceste activităţi sunt:
1. Identificarea şi stabilirea volumului şi structurii materialelor şi resurselor energetice
necesare desfăşurării activităţii de ansamblu a staţiei de servis.
2. fundamentarea tehnico-economică a planului şi programelor de aprovizionare materială şi
energetică a staţiei de servis.
3. dimensionarea pe bază de documetaţie tehnico-economică a consumurilor de materiale şi
energie.

 Formele și metodele de aprovizionare a unei unități comerciale

Faze ale subsistemului de aprovizionare aplicat:

1. Faza de pasivitate
2. Faza de autonomie
3. Faza de participare
4. Faza de integrare
unde activitatea de aprovizionare material este
apreciată ca fiind subordonată subsistemului
producției
în care aprovizionarea pplicat își elaborează startegii
de optimizare la nivelul subsistemului propriu
în care subsistemul aprovizionare pplicat participă
prin punere la dispoziție a informațiilor, datelor și
analizelor necesare, la elaborarea strategiilor generale
de dezvolare a întreprinderii
în care acest subsistem participă efectiv la
fundamentarea strategiei de dezvoltare a
întreprinderii

14
Formele de aprovizionare care pot fi folosite de unitățile consumatoare de resurse material
sunt:

Aprovizionarea de la producători- furnizori

Aprovizionarea prin unități specializate în comercializarea de mărfuri și produse în system en-
gross, care sunt în trei variante:
* aprovizionarea prin transit organizat
*aprovizionarea prin transit achitat
*aprozizionarea de la depozitul angrosistului

Avantajele aprovizionarii directe Avantajele aprovizionării indirecte

1. O bună cunoaștere a nevoilor
consumatorului de către furnizor
respective a posibilităților
producătorlui de către consumator
2. Posibilitatea unei mai bune adaptări a
ofertei la cerințele consumatorului mai
ales în ce privesc caracteristicile
produsului
3. Posibilitatea îmbunătățirii relațiilor
furnizor- consummator prin contacte
directe care au loc
Creșterea gradului de disponibilitate a
resurselor, prin posibilitatea de amplasare a
intermediului în apropierea consumatorului
Minimizarea stocurilor de producție prin
creșterea gradului de siguranță a
aprovizionarilor
Preluarea efectuării unor operații de
pregătire a resurselor în vederea utilizării de
către intermeiar

Aprovizionarea directăpesupune în mod direct să se negocieze și să se formalizeze relațiile de

aprovizionare, să se efectuieze plățile , să aibă loc transferul produselor de la producător la consumator.

Aprovizionarea indirectăîn funcție de implicarea intermediarului poate să fie: prin transit

organizat, prin transit achitat, sau prin deposit.

15
 Organizarea proceselor tehnologice - comerciale la întreprindere:
 organizarea și tehnologia procesului de recepționare a mărfurilor
Procesul de receptie implica urmatoarele operatii:
a) Verificarea documentelor.
b) Verificarea vizuala a integritatii lotului (deteriorari datorate transportului).
c) Verificarea identitatii si marimii lotului (receptia cantitativa).
d) Inregistrarea (incarcarea in gestiune) in sistemul SAP a bunurilor receptionate.
Rolul etalării mărfurilor cuprinde:

 Pune în valoare articolul, realizează o legătură între publicitatea din presă, radio,
televeziune, mass-media
 Poate modifica dorința de cumpărare a unui client
 Furnizează anumite informații inedited despre utilizarea produsului pe care-l pune în
valoare, creind, deci, noi mobiluri de cumpărare.

 organizarea depozitării și păstrării mărfurilor în unitatea comercială

Activitatea de concentrare, pastrare, sortare etc. a marfurilor pentru aprovizionarea continua a
consumatorilor, are loc in depozite. In sens larg prin depozit intelegem o unitate comerciala,
operativa, subordonata unei verigi economice, in care se realizeaza primirea, acumularea,
pastrarea, livrarea produselor.
 pierderile de marfă în unitatea comercială și căile de reducere a lor

 Procesul verbal privind returnarea mărfii (în care este necesar să fie indicată data şi
denumirea mărfii, motivul returnării şi cantitatea mărfii, etc.).
 Factura (de expediţie) eliberată de cumpărător (în care este necesar să fie indicată
denumirea, cantitatea şi preţul mărfii returnate etc).
 Factura fiscală eliberată de vînzător (în care se indică denumirea mărfii, cantitatea şi preţul
mărfii returnate cu semnul „–” (minus) şi în col. 4 de indicat ”retur de marfa în baza facturii –seria, număr, data
şi procesului verbal din data cutare”, etc.).
 Contabilizarea la vînzător a operaţiunilor de returnare a mărfurilor depinde de perioada în
care a avut loc returnarea acestor mărfuri.

 pregătirea mărfruilor către vînzare și etalarea lor în sala comercială

Operațiunile pregătitoare comune tuturor mărfurilor includ: despachetarea, sortarea, verificarea corectitudinii
etichetării, prezentarea (modernizarea), mutarea la etajul de tranzacționare, în locurile unde sunt plasate mărfurile.
Etalarea mărfurilor poate fi realizată şi prin intermediul vitrinei. Vitrina reprezintă, în miniatură, mijlocul cel
mai eficient de realizare a dialogului dintre comerciant şi clienŃii săi. Ea se organizează într-un spaŃiu special
amenajat pentru prezentarea mărfurilor.

 Dupa locul in care se desfasoara, vanzarea se poate realiza:

16
 Tehnologia etalării mărfurilor în magazine
Metodele de bază ale etalării sunt: piramidă, în trepte, evantai sau zig-zag.

Modelul piramidă desenat în treidimensiuni geometrice, modelul păiramidă este o apariție

plăcută și trainică. Aceasta este folosită pentru expunerea cantitativă a mărfurilor într-un spațiu
relative redus. Pentru privitori, fiecare dintre cele patru fețe ale piramidei se prezintă ca o fațadă
triunghiulară atractivă. Lărgimea de la bază se strînge urcînd spre vîrf.

Fig.2.6

Modelul în trepte se realizează cu ajutorul unor tipuri de suporturi, diferite suprafețe pplica
sunt poziționate una deasupra alteia,
producînd efecte multiple, asemănător
șirurilor de trepte. Suprafețele pplica pot
fi circulare, ovale sau pătrate.

Fig.2.7

Modelul evantai este utilizat adesea

pentru a atrage atenția cumpărătorilor.
Aranjamentul de tip evantai poate fi utilizat în plan
orizontal sau vertical.Fig.2.8
Modelul zig-zag acest aranjament împrumută elemente atît de
la modelul în trepte cît și de la cel pyramidal. Baza este largp și
plină, iar etalarea devine mai îngustă spre vîrf. Pes curt,
expunerea mărfurilor dă impresia de zig-zag în lungul căii.
Rezultatul expunerii asimetrice este menționarea cu claritate a
echilibrului neformal.

17
 Tipuri de depozite comerciale.Casificare:
a)după caracterul activitații principale pe care o îndeplinesc:

-        depozite de colectare;

Fig.2.10

-        depozite de repartizare;

Fig.2.11

-        depozite de tranzit transbordare;

Fig.2.12

-        depozite pentru păstrarea sezonieră sau de lungă durată.

b)    după gradul de specializare:

            - depozite strict specializate, în care se pastrează un singur fel de marfă, a cărei

caracteristică este prezentă celui mai simplu sortiment (ex. Sare, cartofi);
            - depozite specializate, în care se pastrează o singura grupa de marfuri (cofecții,
încaltaminte, cosmetice etc.);
            - depozite combinate, care asigură păstrarea a doua sau trei grupe de mărfuri apropiate
prin cererea de consum a populației;
            - depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar;
            - depozite mixte.

18
 c) dupa particularitatile constructive:
a. Forma constructiei 
-constructii deschise (depozit liber)
-constructii semideschise (depozite acoperite) 
-constructii inchise
 b. – sistemul de construire. Procedeele tehnologiei folosite la construire impart depozitele in:
 -constructii monolit;
-constructii din prefabricate;
 c. – materialul de constructie
                                    - depozite in constructii din fier beton;
                                    - depozite in constructii din caramida;
                                    - depozite in constructii din otel usor;
                                    - depozite in constructii din materiale metalice si usoare;
                                    - depozite in constructii din lemn.
d. – inaltime, se disting:
     - depozite intinse (platforma cu o inaltime maxima de 3 – 4m);
     - depozite inalte (cu mai multe niveluri sau cu un singur nivel, dar cu o inaltime de peste 4m).
  e. – climatizare depozitele pot fi:      
 - neclimatizate;
                                   - partial climatizate;  
    - in functie de natura si conditiile necesare
                                    - climatizate  pentru pastrarea marfurilor.
f. – pozitie fata de nivelul solului
                         - deasupra pamantului (pe sol);
                          - sub pamant.

Clasificarea merceologică științifică grupează produsele alimentare în categorii:

1. Crupele, leguminoase și produse rezultate din prelucrarea lor
2. Legume, fructe proaspete și produse de prelucrare
3. Produse zaharoase
4. Produse gustative: condiment, stimulente, băuturi alcoolice și nealcoolice
5. Grăsimi alimentare
6. Carne și produse rezultate din prelucrarea cărnii
7. Lapte și produse rezultate din prelucrarea laptelui
8. Ouă și produse din ouă
9. Pește și alte produse acvatice
10. Concentrate alimentare

19
 După locul în care se desfășoară , vînzarea se poate realiza :
1. in unitatea de desfacere (clientul se deplaseaza spre vanzator)
- magazin
- depozit
- camera de mostre
- punct de vanzare (chiosc, toneta).
2. la client (vanzatorul se deplaseaza la client)
- la domiciliu
- in cadrul unor reuniuni de vanzare
- in intreprinderea clientului.
3. pe teren neutru (vanzatorul si clientul vin unul spre celalalt)
- in cadrul unor targuri, expozitii, saloane
- locuri speciale pentru demonstratii si vanzare (show-room)
- case de licitatie
- burse de marfuri
- in zone cu concentrari temporare de consumatori (stadioane, manifestari culturale, sali de
cinema sau spectacol)
- in mijloace de transport (trenuri, avioane, nave).

2. Analiza merceologică a sortimentului de mărfuri:

 descrierea principiilor de formare a sortimentului
Procesul de formare a unui sortiment de bunuri include trei etape.
1. Stabilirea unui sortiment grupal de bunuri.
2.Determinarea structurii sortimentului de grup.
3.Determinarea sortimentului intragrup , adică selectarea tipurilor specifice de bunuri din cadrul
fiecărui grup
 sortimetul de mărfuri comercializat în unitatea comercială,, Linella’’
- legume și fructe/produse lactate - produse de panificație și de
cofetărie
- mărf.de uz casnic/jucării/cosmetică - ceai/cafea/dulciuri
- carne/mezeluri/pește - conserve și
băcănie/prod.congelateâ
20
21
 Clasificarea merceologică Exemple
1. Sîmburoase Cireșe, vișine, caise, persici,
coarne, corcodușe

2. Sămînțoase Mere, pere, gutui

Nuci, migdale, alune,

3. Nucifere

Zmeura, căpșune, agriș, mure, struguri

4. Fructele arbuștilor fructifere

5. Tropicale ananas, curmal, banane

6. Subtropicale Mămîe, portocale, mandarine, laim,

Tabelul 4.2
clasificarea fructelor întîlnite în Linella 22

22
 Clasificarea merceologică a produselor alimentare
1. Pastele făinoase sunt un produs alimentar obținut prin uscarea aluatului nedospit de făină cu
apă, la care se poate adăuga de asemenea și sare sau ouă.(Fig.2.13)
 Paste făinoase simple
 Macaroane
 Fidea și spaghete
 Tăiței și lazane
 Figure diferite(litere, steluțe, inele)

Fig.2.13

2. Crupele (Fig.3)
 Crupe de bază de grîu: griș, arpacaș, crupe expandate și glazurate
 Crupe de bază de orez: brizură de orz, arpacaș
 Crupe de bază de porumb: mălai, fulgi de porumb, porumb expandat
 Crupe de ovăz: fulgi de ovăz
 Crupe de bază de orez: orez șleguit, polisat, expandat, btrizură de orez, fulgi de orez

Fig.2.14

3. Produse de panificație afinate biologic (pîinea, specialitățile de panificație, pesmetul,

covrigii și alte produse).
Produse de panificație afînate chimic (biscuiți, pișcoturi, napolitane, turtă dulce, fursecuri).
(Fig.2.15)

Fig.2.15

4. Fructele și legumele proaspete

23
 Clasificarea legumelor și fructelor se face după anumite caracteristici pplica ale acestora
(caracteristici botanice, compoziție, mod de utilizare)(Tabelul 2 și 3).

Clasificarea fructelor
Clasificarea merceologică Exemple
Sîmburoase Cireșe, vișine, caise,
persici, coarne, corcodușe

Sămînțoase Mere, pere, gutui

Nucifere Nuci, migdale, alune,

Fructele arbuștilor fructifere Zmeura, căpșune, agriș,

mure, struguri

Tropicale Ananas, curmal, banane

Subtropicale Mămîe, portocale,

mandarine, laim,

Tabelu 2

Clasificarea legumelor
Clasificarea merceologică Exemple
Rădăcinoase Morcov,ridichea, sfecla,
roșia, țelina

Tuberculifere Cartoful, batatul

Vărzoase Varza, conopida, brocoli,

gulia

24
 Frunzoase Frunza de salată, spanac,
loboda

Bulbifere Ceapa, praz, usturoi

Perene Sparanghel, aghinara

Condimentare Pătrunjel, mărar, leuștean,

țelina

Tabelul 3

5. Lapte și produse din lapte (Tabelul 4)

 Lapte integral cu 3,6% grăsime
 Lapte cu 3% sau 1,8% grăsime
 Lapte smîntînit care conține 0,1% grăsime
 Conserve din lapte- lapte praf, lapte sterilizat

Lapte integral cu 3,6% grăsime

Lapte cu 3% sau 1,8% grăsime

Lapte smîntînit care conține 0,1% grăsime

Conserve din lapte- lapte praf, lapte sterilizat

25
 Modului III Activitatea de marketing în unitatea comercială
1. Strategii şi politici de marketing :
 analiza departamentului de marketing la întreprindere
- prețuri speciale la anumite produse pentru o anumită perioadă de timp
- oferirea reducerilor pentru grupuri specifice de consumatori , cu capacitatea de plată mai
mică (de ex. reduceri de 10% pentru bătrîni în ultima duminică a lunii
- reduceri de seară (-30% la produsele culinare)
- pe linia fidelizării Linella are un sistem de carduri care se eliberează clienților , oferind
reduceri de pînă la 50% la produsele promoționale
- organizează diferite evenimente, concursuri pentru copii,
concursuri de design, concursuri istorice ce au ca scop
promovarea valorilor și tradițiilor naționale

Politica de preț

Compania Linella nu
urmărește ca scop principal
asigurarea unor prețuri cît mai

reduse,strategie specific rețelelor Peterochka și Fourchette.

Compania mai degrabă dorește comercializarea produselor la un preț real și la un nivel calitativ mai înalt , dar
pe cît se poate de accesibil, paralel cu organizarea diferitor promoții , menite să creeze percepția unor prețuri
mai reduse:

26
1. Prețuri speciale la anumite produse pentru o perioadă anumită de timp, ex: 27septembrie-10 octombrie;

2. Oferirea reducerilor pentru grupuri specific de consumatori, cu capacitate de plată mai mică. Ex: reduceri de
10 % procente pentru bătrîni în ultima duminică a lunii;

3. Reduceri de seară -30% la produsele culinare.

Politica de produs
Elementul de produs în magazinele Linella este unul complex, pentru că aceasta nu se bazează numai pe
produse în sine, ci și pe serviciile aferente vînzării acestuia. Pe de altă parte, produsul oferit trebuie analizat atît
din perspectiva ofertei de bunuri necesare satisfacerii nevoii de consum sau cumpărare, cît si din perspectiva
imaginii, ambianței , etc.

 Produsul . Rețeaua Linella se caracterizează prin designul tradițional al magazinelor și pune accentul atît pe
calitatea produselor cît și a deservirii , iar acesta se subînțelege din sloganul companiei “Hai să fim mai buni” .
Linella pune accentu pe produsele autohtone, prin încheierea contractelor de lungă durată cu producătorii
autohtoni, ceea ce presupune livrări zilnice în scopul asigurării prospețimii și calității produselor . Gama de
produse este pe cât se poate de variată și diversificată , pentru un magazin ce se poziționează ca convenience
store și are scopul de a acoperi necesitățile cotidiene ale unui spectru larg de consumatori, cu: produse
alimentare, produse de menaj, de igienă , băuturi alcoolice și nonalcoolice, ș .a.

Politica de plasament

Magazinele Linella reprezintă o rețea bine dezvoltată în Chișinău, 11 la număr , plus 4 magazine în alte
localități (Telenești, Glodeni, Bălți , Basarabeasca) și au ca scop extinderea în alte regiuni. Astfel, după
numărul de unități de comerț, Linella se plasează pe locul 3 în rîndul concurenților, după Uni Market și
Fidesco. Magazinele Linella au fost plasate în locuri strategice, urmărindu-se asigurarea unui flux cît mai mare
de clienți din toate segmentele vizate de companie. Magazinele au fost amplasate în mediul urban, deoarece
piața încă nu este saturată și la moment încă nu există un potențial de dezvoltare în zonele rurale atît de mare.
Totuși ar fi o idee întrucît pe masură ce se îndepartează de centrele urbane, cu atît consumatorii o să perceapă
apropierea companiei de ei și vor aprecia faptul că au în proximitatea lor un loc de unde să își cumpere
produsele de consum zilnic chiar lîngă casă . Deoarece Linella se află pe un trend ascendent, compania va
continua dezvoltarea la nivel na ț ional.

27
 Modului IV Sistemul de prețuri și achitarea cu
furnizorii de mărfuri

1. Structura facturii fiscale:

Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu
urmatoarele informatii:

a)seria si numarul facturii;

b)data emiterii facturii;

c)numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al persoanei care emite factura;

d)numele, adresa si codul de inregistrare fiscala, dupa caz, al beneficiarului de bunuri sau
servicii;

e)denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

f)valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

28
 g)cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea scutit cu drept de deducere, scutit fara drept
de deducere, neimpozabil sau neinclus in baza de impozitare, dupa caz;

h)valoarea taxei pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile.

 Prețul cu amănuntul

Metoda “este folosita in comertul cu amanuntul pentru a masura costul stocurilor de articole numeroase si cu
miscare rapida, care nu au marje similare si pentru care nu se practica sa se foloseasca alta metoda de determinare
a costului”

Costul stocurilor vandute = Pretul de vanzare al stocurilor (exclusive TVA) Pretul cu amanuntul = cost de
achizitie + adaos commercial + TVA.

Cererea și oferta

Marketingul reprezintă o activitate umană pplicate

în direcția satisfacerii nevoilor și dorințelorprin
intermediul procesului de schimb.

Marketingul este alcătuit din patru piloni:

 Produs
 Preț
 Promovare
 Plasament
Pentru a satesface nevoile și dorințele consumatorilor
este nevoie de analizat cererea în conformitate cu care
se formează treptat și oferta.
Cererea este o categoriea economiei de schimb, ea
reprezintă cantitatea dintr-un anumit bun, pecare agenții
economici sunt dispuși să o cumpere, la un moment dat,
pentru diverse nivele de preț, celelalte variabile fiind
presupuse stabile.
Oferta reprezintă cantitatea dintr-un anumit bun pe care

29
 agenții economici sunt dispuși să ocedeze cumpărătorilor, la un moment dat, pentru diverse niveluri de
preț.

Fig.3.2

Descrierea tehnicilor promoționale utilizate de unitatea de comerț

Activitățile promoționale pot fi structurate în:

 Publicitate-este o variabila calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung si carein
general, este greu masurabila in privinta efectelor economice care le genereaza

 Promovarea vânzărilor-este o variabila de ordin cantitativ, pplicat omogena, si cu actiune

petermen scurt.

 Marcă –circumscrie ansamblul semnelor distinctive menite sa individualizeze un produs,

unserviciu, o firma, in raport cu cele ale concurentei, sa atraga ppli stabilizeze integritatea consumatorilor, sa
creeze obiceiuri de consum, sa garanteze calitatea produselor sau serviciilor

30
 Fig.3.3

IV.Sistemul de prețuri și achitarea cu furnizorii de mărfuri

4.1 Structura prețului

Factori ceinfluențează formarea prețului

31
Fig.4.1

Factori interni – firma îi poate manevra în interesul ei, desi marjele sunt limitate datorită naturii
activităţii desfăşurate şi a pieţelor pe care produsul va apare, esențial pentru firmă fiind modul în
care ea îşi defineşte afacerile, stabilind ce produce şi pe ce piaţă vinde.

Factori externi – sunt în general componentele macromediului, care au influenţa diferită ca

intensitate asupra preţului. Astfel, influenţă imediată şi cel mai adesea directă, o au factorii
economici (piaţa cu elementele ei: cerere şi ofertă) şi factorii politico-juridici (politica fiscală,
atitidinea faţă de profit etc).

Funcțiile prețului

Fi
g.4.2

32
 Funcţia de calcul, măsurare şi evaluare a valorii bunurilor, a rezultatelor economice, cheltuielilor,
veniturilor etc.
Funcţia de informare a participanților la viața economică. Astfel, el transmite informații privind
situația pieței, respective raportul cerere-oferta și presiunile care există pe piață.
Funcţia de stimulare a producătorilor, prin recuperarea cheltuielilor şi asigurarea profitului, ca
permisă a continuităţii activităţilor economice. Prețul asigură orientarea producătorilor către producerea unui
anumit bun.
Funcţia de pârghie economică,  justificată în primul rând prin aceea că preţurile cuprind în
structura lor elemente valorice, considerate fiecare ca fiind pârghii economice şi anume: salarii, impozite,
contribuţii, dobânzi, taxe, profit, comisioane şi adaos comercial etc.
Studierea sistemelor de prețuri existente în unitatea comercială
Tipurile de prețuri și clasificarea lor

Fig.4.3

Prețurile în întreprindere se formează în dependență de puterea de atracție a produsului și de interesul

clienților pentru produsul dat. Sistemul de prețuri cu componentele sale este dependent de nivelul
producției,al productivității muncii,al evoluției și structurii Produsului Intern

 Sistemul de prețuri administrate

 Sistemul de prețuri libere

Deosebirea esențială dintre stabilirea centralizată a prețurilor și cea liberă în unitatea economică ,,SRL
«Linella ” ,,în primul caz procesul de fundamentare are loc în cazul procesului de producție,iar în al doilea
caz la etapa de realizare sub influența factorilor pieței.

Descrierea modului de formare a prețului cu amănuntul/cu ridicata la

întreprindere

33
În comerțul cu amănuntul, analiza strategică include, în general, următoarele elemente:
* Analiza pieței–Dimensiunea și starea pieței, concurența, atractivitatea și tendințele pieței
* Analiza clienților- Segmentarea pieței, profilul demografic, geografic și psihografic, valorile
și atitudinile, comportamente de cumpărare, preferințele de marcă, analiza nevoilor și
dorințelor, comportamente media
* Analiza internă–Abilitățile angajaților, capacitatea tehnică, resursele financiare, abilitatea
de a genera economii de scară sau economii de gamă, relațiile comerciale, reputația,
poziționarea, performanțele anterioare
* Analiza concurenței- Disponibilitatea înlocuitorilor, punctele forte și punctele slabe ale
competitorilor, inventarierea percepțiilor, tendințele concurenței
* Analiza sortimentului de produse- Vânzări pe metru pătrat, rulajul stocurilor, profitul pe
linie de produse
* Analiza canalelor de distribuție- Termenul de execuție între plasarea comenzii și trimiterea
ei, costuri cu distribuția, costuri cu intermediarii
* Evaluarea aspectelor economice ale strategiei- Analiza cost-beneficiu a activităților
planificate

Rolul economic al comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje, asigurând

continuitatea activitatii de productie, orientarea ei în raport cu cererea consumatorilor.
Comertul cu ridicata poate participa activ la reclama si promovarea unor produse
care se afla la începutul ciclului de viata.
În raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic începe prin informarea
detailistilor prin documentatiile realizate, prin cataloage ce se pun la dispozitia lor.
Prin capacitatile de stocaj, comertul cu ridicata permite în frecvente cazuri
detailistilor sa beneficieze de preturi mai joase decât la producator.

4. Evidența stocului de mărfuri la întreprindere:

34
âf
s
e
c
m
tiz
ld
o
ă
n
u
v r
a
p
CC
îr
 bh
t
a
ț
fi
*Structura și conținutul facturii fiscale

Facturile sunt acele documente și chiar acele mesaje tipărite sau electronice care, în sensul legii fiscale,
îndeplinesc anumite condiții speciale. 

Factura trebuie să conțină următoarele informații:

– numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
– data emiterii facturii

– data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, dacă această dată este
anterioară datei emiterii facturii;
– denumirea/numele și adresa furnizorului/prestatorului – persoana impozabilă care a livrat bunurile sau a
prestat serviciile;
– codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al furnizorului/prestatorului –
persoana impozabilă care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
– denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor;
– codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o
persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
– denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
– baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire
sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri
de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
– indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;

35
 Factura fiscala trebuiesa cuprinda obligatoriu urmatoarele informații:
a) seria si numarul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa si codul de inregistrare fiscală al persoanei care emite factura;
d) numele, adresa si codul de inregistrare fiscală, dupa caz, al beneficiarului de bunuri
sau servicii;
e) denumirea și cantitatea bunurilor livrate
f) valoarea bunurilor sau servicilor
g) cota de tacă pe valoare adăugată sau mențiunea scutit cu drept de deducere
h) valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile

Descrierea sistemului de prețuri utilizate în unitatea economică

Formarea prețului cu amănuntul,cu ridicata, tehnica calcularii pretului la marfă.

Preţurile de comercializare sunt preţuri la care se vând produsele prin unităţile comerciale specializate sau
prin magazinele proprii de desfacere ale unităţilor producătoare.

Calcularea prețului cu amănuntul(PA) și prețului cu ridicata(PR)

PA=(preț de cumpărare cu amănuntul+ adaos comercial)+(preț de cumpărare*TVA/100)
PR=(preț de cumpărare angro+adaos comercial)+(preț de cumpărare angro+adaos
comercial)*TVA/100

36
 4.2 Evidența stocului de mărfuri la întreprindere
* Gestionarea stocului de mărfuri la întreprindere

Stocurile de marfăreprezintă cantitățile fizice de materiale, de produse sau de mărfuri necesare fiecărei faze a

ciclului de exploatare (aprovizionare, producție, desfacere), pentru a asigura desfășurarea continuă și ritmică a
activității de exploatare.

Elementele principale ale procesului de stocare sunt:

- Cererea de consum -   reprezintă numărul de produse solicitate în unitatea de timp.
- Costurile - reprezintă cheltuielile ce trebuie efectuate pentru derularea procesului de aprovizionare-
stocare (respectiv cele cu comandarea, contractarea, transportul, depozitarea, stocarea).
- Cantitatea de reaprovizionat- reprezintă necesarul de aprovizionat care se stabileşte în funcţie de
necesarul pentru consum pentru întreaga perioadă de gestiune.
- Lotul - reprezintă cantitatea cu care se face aprovizionarea la anumite intervale în cadrul perioadei de
gestiune stabilită (trimestru, semestru, an)  şi care este în funcţie de caracterul cererii.
- Parametrii temporali - sunt specifici dinamicii proceselor de stocare.

În ceea ce priveşte gestiunea stocurilor o unitate economică trebuie să se bazeze pe cercetare, în funcţie de
necesităţile şi intensitatea consumului din punct de vedere al echilibrului optim dintre frecvenţa achiziţiilor şi
imobilizările fizice şi financiare a stocurilor ale căror menţinere la nivel de securitate trebuie să protejeze contra
riscului de ruptură.

37
 Obiectivele gestiunii stocurilor sunt:
 Maximizarea vânzărilor. În condiţiile unei cereri suficiente, vânzările pot fi
mult mai mari, dacă bunurile sunt furnizate la timp şi în cantităţile solicitate de către
consumatori.

 Protejarea activelor unităţii economice se poate obţine prin controlul stocurilor

împotriva risipei şi deteriorărilor, depozitarea cantitativă şi calitativă a materiilor
prime şi materialelor.

 Asigurarea continuităţii procesului de producţie, ceea ce duce la obţinerea unor

venituri constante, prin comercializarea bunurilor produse, şi menţinerea numărului
clienţilor firmei.
 Menţinerea stocurilor de producţie
aîntreprinderii la nivelurile planificate.
 Investiţiile minime în stocuri presupun costuri de depozitare şi de asigurare minime.

Descrierea etapelor de inventariere a mărfurilor în

întreprindere

Inventarierea cuprinde următoarele etape:

1. Pregătirea ce prevede crearea condițiilor necesare pentru desfășurarea acesteia.
În acestscop se iau măsuri de natură organizatorică și contabilă.
Măsurile organizatorice prevăd:
-determinarea cu precizie a obiectului și sferei de cuprindere a inventarierii, natura
bunurilor;
-emitarea de către persoanele responsabile a dispoziției privind efectuarea inventarierii,
prin care se precizează componența comiesiei, gestiunea supusă inventarierii, data de
începere și sfârșitul inventarierii.
-crearea condițiilor de lucru pentru comisia de
inventariere; -luarea de către comisie a măsurilor
organizatorice necesare.
2. Efectuarea propriu-zisă a inventarierii prevede executarea anumitor lucrări
38
 care includnumărarea, recalcularea și înregistrarea în listele de inventariere.
Existența bunurilor seconstată în acest caz prin cântărire, măsurare sau
numărare sau efecturarea calculelor tehnice. Nuse admite trecerea haotică de
la verificarea unui tip de mărfuri la altul.
Datele efective stabilite cu ocazia inventarierii se reflectă în lista de inventariere,
ce reprezintă un document contabil primar care reflectă existența bunurilor
constatate în procesul inventarierii
3. Constatarea și reflectarea rezultatelor inventarierii. Rezultatele
inventarierii trebuiesă fie examinate și aprobate de conducătorul
întreprinderii. Acestea se reflectă în contabilitate și în rapoarte în luna în care
a fost terminată inventarierea, iar pentru inventarierea anuală- raportul
financiar anual pe perioada de gestiune.

Lichidarea stocului de mărfuri

Prin vânzare de lichidare se înțelege orice vânzare precedată sau însoțită de publicitate șianunțată sub
denumirea de “lichidare” și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalității sau
numai a unei părți din stocul de produse dintr-o structură de vânzare cu amănuntul, în una dintre următoarele
situații:

 încetarea definitivă a activității comerciantului, inclusiv în cazul schimbării proprietarului,

chiriașului, locatarului sau mandatarului, după caz, care exploatează structura de vânzare, cu excepția cazurilor
în care aceasta este vândută, cedată sau închiriată unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar
(utilizator) sau în care acesta este acționar;

 încetarea din proprie inițiativă a activității comerciantului în structura de vânzare respectivă sau ca
urmare a anulării contractului de închiriere, locație sau mandat, în baza unei hotărâri judecătorești rămase
definitive sau în baza unei hotărâri judecătorești de evacuare silită;

 întreruperea activității comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puțin 5 luni după
terminarea operațiunilor de lichidare;

 schimbarea profilului structurii de vânzare, suspendarea sau înlocuirea unei activități

comerciale desfășurate în acea structură;

Fig.4.5 Revistele ce informează despre promoția din cadrul unității comerciale

V. Salarizarea personalului în unitatea comercială

39
1.
b
m
c
t
ă
p
u
d
î
m
i
n
r
o
c
a
l
e
m
r
o
i
F
d
u
(
a
î
t
c
p
u
c
(
ă
l
i
g
e
t
a
c
u
s
r
b
z
ă
)
i
r
e
p
m
t
a
n
i
l
u
p
e
d
n
e
r
)
u
h
c
S
p
jm
s
î
f
v
tz
g
o
e
ș
ă
.d
r
a
ln
ib
5.1 Formele de salarizare

Pentru ca salarizarea să fie realizată în mod echitabil, sunt anumite modalități de evaluare și determinare a
muncii salariaților și a rezultatelor acestora precum și a salariului ce li se cuvine. Aceste modalități fac referire
la formele de salarizare.

Principalele trei forme de salarizare aplicate de către companii sunt

următoarele:
Salarizarea după timpul lucrat (în regie):

Are dezavantajulcă nu stimuleazăși nu conduce la creștereaproductivitățiimuncii.

    2. Salarizarea în acord direct (pe bucată):

Fig.5.1

Personalul încadrat în această formă este plătit după timpul lucrat fără a se ține seama de cantitatea sau
calitatea muncii depuse.

Salariul efectiv se calculează în funcție de rezultatele obținute, înmulțind salariul stabilit pentru unitatea de
produs cu volumul producției.

Avantaje:
40
Dezavantaje:
 * generează sentimentul de echitate;
* conduce la creșterea productivității muncii;
* elimină nevoia de control, deci reduce
cheltuielile administrative;
* se aplică foarte bine pentru munca în afara
unității, la domiciliu.
* lucrătorul poate ajunge la surmenaj, în
dorința de a câștiga cât mai mult;
* pot să apară probleme de calitate;
* apar situații conflictuale cu conducerea
privind evaluarea și recunoașterea volumului
rezultatelor;
*solicită o activitate laborioasă de stabilire a
salariului normat pe unitatea de produs pentru
toate produsele sau operațiile și de adaptare
continuă a normei;
* nu se garantează un salariu minim.

3. Salarizarea combinată (cu prime)

Cele mai uzuale prime sunt:

* prime de calitate (pentru identificare defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu

probleme de calitate în produsul finit);

* prime de vânzare (pentru depășiri ale valorii normate ale vânzărilor);

* prime pentru muncă în condiții speciale;

* prime de producție pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel

Indicarea formeor de salarizare utilizate în unitatea

comercială SLR ,,Moldretail Group’’
Salariat-persoană fizică care încheie un contract de muncă
individual cu o persoană fizică saujuridică și se obligă să
presteze muncă în schimbul unui salariu
Calitatea de salariat este condiționată de existența capacității de
muncă.În acest sens,o persoană poate fi angajată numa pe baza
unui certificat medincal care constată faptul că cel în cauză este
apt pentru prestarea acelei munci.Codul muncii prezumă că
persoana fizică dobândește capacitatea de muncă la îndeplinirea
vârstei de 16 ani, data la care poate încheia,în nume
propriu,contractul individual de muncă.

41
 r
ti
u
c
s
ile Factorii ce contribuie la salarizare ar fi:

În unitatea comercială,,Linella ”forma de salarizare prezentă este cea în regie,salariații primesc salariu
la începutul lunii pentru luna curentă.

Identificarea factorilor care contribuie la sporirea salariului personalului analazirea metodologiei de

calculare a salariului pentru merceolog,vânzător,vânzător-consultant,casier.

Factorii care contribuie la sporirea salariului personalului este productivitatea muncii prin productivitatea
muncii se subânțelege eficacitatea utilizării personalului pentru obținerea unui produs de calitate mai
înaltă.Factorii productivității muncii sunt:

42
 Analizarea metodologică de calculare a salariului pentru merceolog, vînzător, vînz
consultant, casier

Angajatul Ciubuc Petru care activează în cadrul magazinului ,,Linella ” ,are

de funcție de 6000 lei norma de ore fiind 150 conform tabelului de pontaj
lucrat exact 150 ore.De calculate și determinat Salariul Brut(SB)și S
Net(SN)ținând cont și de faptul că angajatul are o scutire de tip P, vechimea în
de 5 ani,și o intensitate de 11%.
Rezolvare:
Determinăm intensitatea:
I=SF*11%= 6000*11%= 660 lei
Determinăm vechimea în muncă
Vechimea=SF*20%= 6000*20%= 1200 lei
Calculăm salariul Brut
SB=SF+vechimea+intensitatea= 6000+1200+660= 7860 lei
Calculăm CAS
CAS=Salariul Brut*6%= 7860*6%= 471,6 lei
Determinăm PAM
PAM=SB*4,5%= 7860*4,5%= 353,7 lei
Determinăm baza impozabilă
Baza impozabilă= SB-CAS-PAM-scutire= 7860-471,6-353,7-2000= 6834,7
Aflăm impozitul pe venit
IV=baza impozabilă*12%= 6834,7*12%= 820,164 lei
Determinăm salariul net
SN=SB-CAS-PAM-IV= 7860- 471,6- 353,7-820,164= 6214,536 lei

43
g
e
n
u
d
i
o
C
l
Î
f
ș
c
s
b
ă
m
p
î
t
v
z
a
ț
r
- 


VI. Analiza indiciloe economici de activitate a unității

6.1 Indicatorii economici


comerciale

Obectivele de bază a analizei

financiare sunt:
Acumularea informației privind
situația întreprinderii pe piața internă
și externă
Informarea întreprinderii despre
cerințele standardelor și nivelul
concurenței pe diferite pețe
Diagnoza și reglementarea activității
întreprinderii
Fundamentarea autonomiei
economico- financiare
Creșterea eficienței economice
Funcțiile analizei financiare sunt:


De evaluare a potențialului tehnico-
economic
De realizare a relațiilor economice a
mediului extern
De evaluare a situației financiare a
patrimoniului
De evaluare a nivelului riscului la
întreprindere
De evaluare a oportunităților de
dezvoltare

Analiza economico-financiară a unităţilor economice se ocupă cu studierea fenomenelor

şiproceselor economice care au loc la nivelul acestor unităţi, a rezultatelor economico-financiare
obţinute, în raport cu sarcinile programate.

44
 Realizarea acestui demers presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene sau
rezultate exprimate cu ajutorul unor indicatori calitativi şi cantitativi, precum şi a
modificării lor în timp şi spaţiu;
2. determinarea elementelor componente, a factorilor de influenţă şi a cauzelor care
acţionează asupra fenomenelor studiate. Pe această linie, trebuie făcută delimitarea între
elemente componente şi factori de influenţă.
3. stabilirea legăturilor cauzale dintre fiecare factor de influenţă şi fenomenul analizat,
precum şi între factorii care acţionează;
4. măsurarea influenţei fiecărui factor asupra fenomenului analizat şi stabilirea factorilor cu
acţiune pozitivă sau negativă , precum şi a rezervelor interne nefolosite;
5. sintetizarea rezultatelor analizei şi formularea concluziilor şi aprecierilor finale asupra
fenomenelor cercetate;
6. elaborarea măsurilor şi fundamentarea deciziilor privind folosirea optimă a resurselor
şisporirea eficienţei activităţii economice în viitor.
Pentru dimensionarea activităţii de producţie şi comercializare , se utilizează un sistem de
indicatori valorici, prin conţinut şi mod de calcul prezintă anumite aspecte ale activităţii unei
firme.

Indicatori valorici:

Bilanțul contabileste un procedeu fundamental al contabilitatii, folosit în analiza și modelarea

financiară.  
Bilanul poate fi definit ca o sinteză a statutului financiar al unei companii la un moment dat, iar în
componența acestuia intră:
45




d
n
i
p
e
r
t
a
C
î
o
L
b
S
g
u
ț
h
c
f
s
ș
ă
v
l
m
-
j Activele – circulante/ imobilizate  
Pasive – curente/ pe termen lung  
Capitalul propriu – actiuni comune / rezultat reportat  

Atunci cand se reda bilantul contabil, trebuie avuta in vedere urmatoarea ecuatie:
Active = Pasive + Capitalul Actionarilor  
Spre deosebire de declaratia de venit, bilantul este mult mai simplu si se prezinta ca o imagine de
ansamblu a statutului financiar al unei companii.  
In vederea realizarii foii de bilant, crearea declaratiei de venit este absolut necesara, intrucat trebuie
cunoscute veniturile retinute. Prin declaratia de venit se poate stabili profitul net. Partea de profit
net care nu este distribuita in randul actionarilor se numeste „rezultat reportat”.

Analiza lichidității Bilanțului contabil ocupă un loc central în aprecierea situației financiare a
firmei.Calcularea și interpretarea coeficienților lichidității în mod obligatoriu sunt incluse practic în
orice material analitic.Importanța deosebită a lichidtății decurge din natura economică a acestui
indice.În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată,lichiditatea solvabilitatea caracterizează
una din cele mai importante condiții de existență a întreprinderii pe piață-posibilitatea de a-si onora
obligațiile de plată la termenele scadente.

Clasarea activelor în funcție de gradul lichidității și pasivelor după scadență

Nr.crt
1
1

1.1
1.2

1.3

1.4
2

2.1
Grupa de active pasive

Total active
Inclusiv
2

A1-mijloace bănești
A2-investiții și creanțe pe
termen scurt
A3-stocurile de mărfuri și
materiale alte active curente
A4-active pe termen lung
Total pasive
Inclusiv
P1-datorii urgente(termen
46
La începutul anului

42514531

216095

3755027

6991642
31551767

1653632
3
La sfârșitul anului

43690646

63369

2569788

10068802
30988687

4456374
4
 scurt)
2.2 P2-datorii curente(termen
scurt) 3821672 3240512
2.3 P3-datorii pe termen lung 2233069 1967394
2.4 P4-capital propriu 34806158 34026366

Notă Rândul 2.1 din tabelul se determină prin însumarea datoriilor cu termenul expirat în
bazadatelor Anexei la Bilanțul contabil,iar rândul 2.2 ca diferența dintre suma datoriilor pe
termen scurt din Bilanț contabil.

VII. Sistemul informațional în unitatea economică

7.1 Sistemul informațional
Sistemul informaţional asigură cunoaşterea permanentă a proceselor economice şi are un
impact din ce in ce mai mare asupra desfăşurării şi eficienţei activităţii unităţilor economice. 
Prin intermediul său se asigură informaţiile necesare fundamentării deciziilor, se furnizează datele
necesare cunoaşterii gradului de realizare a obiectivelor la anumite perioade prestabilite etc.
• Intre sistemul informaţional şi sistemul informatic există deosebiri, deşi ca utilitate pentru
activitatea de management au acelaşi rol. Sistemul informatic are obiective similare şi indeplineşte
aceleaşi funcţii, dar pentru desfăşurarea proceselor informaţionale utilizează procedeele oferite de
ştiinţa managementului, teoria sistemelor, cibernetica economică, cercetarea operaţională etc. redate
prin mijloace automatizate.
Sistemul informaţional are următoarele componente: 

Sistemul informațional al întreprinderiipoate fi definit prin totalitatea datelor,informațiilor,

fluxurilor și circuitelorinformaționale, a procedurilor de tratare ainformațiilor și a mijloacelor de
aplicare aacestora, menite să contribuie lafundamentarea, elaborarea și implementarea
obectivelor firmei.

47
 Fig.
7.1
Funcțiile sistemului informațional și cerințele de raționalitate privind informațiile:

Funcția decizională este asigurată de conținutul informațiilor care constituie elementul de bazapentru
fundamentarea deciziilor. În procesul de fundamentare a deciziilor, pentru evaluarea diferitelor variante
posibile și compararea acestora în vederea selectării pe cea optima, managerii au nevoie de informații. Acestea
sunt puse la dispoziția lor prin intermediul sistemului informațional dezvoltat în cadrul firmei.

Deciziile luate pe baza informațiilor devinoperaționale numai prin asigurarea de către sistemului
informațional a posibilităților de transport și vehiculare a informațiilor. În acest mod se manifesta funcția
operaționala a sistemului.

Funcțiunea de conservare, păstrare sau arhivare este definită prin posibilitatea oferită
desistemul informațional de a relua (refolosi) după un anumit timp o serie de date și informații
care au fost păstrate sau conservate.

48
 Fig.7.2 Eficiența sistemului informational

Concluzie
În urma desfășurării practicii ce precede probele de absolvire în perioada 12 aprilie-18 iunie la unitatea
comercială „Linella ” , am aprofundat cunoștințele în ceea ce privește sortimentul de mărfuri, tipologia
acestuia, în domeniul aprovizionării și recepționării de mărfuri. Am analizat tehnicile promoționale care sunt
utilizate de unitatea comercială și eficacitatea lor.

Am avut ocazia să cunosc oameni deschiși și să observ o bună relaționare între angajați în vederea
îndeplinirii eficiente a sarcinilor. Am reuși să mă integrez foarte bine în acel colectiv și îmi doresc ca pe viitor
să pun în practică tot ce învăț în cadrul acestul colegiu.

Magazinul Moldretail GroupSRL îşi concentrează atenţia asupra necesităţilor consumatorilor

potenţiali, elaborînd astfel, strategia produselor şi serviciilor de calitate, strategia preţurilor rezonabile şi a
gamei largi de produse.
Linella îşi concentrează din ce în ce mai mult eforturile spre o orientare clară către client şi calitate, în
special prin evaluarea. O importanţă majoră în activitatea acestei firme o are procesul de colaborare cu
furnizorii, şi mijloacele de reducere a riscurilor comerciale. Contractul este acelaşi în cazul tuturor şi este
elaborat cu o foarte mare atenţie, astfel ca riscurile comerciale să fie practice minimizate.

În concluzie pot să spun că în urma desfășurării practicii am dobândit multe abilități practice care
mă vor ajuta în viitorul meu de tânăr-merceolog.

49
 Bibliografie
1. Balan Carmen, ”Logistica”, București, 2006
2. Biblioteca comerţului românesc " Meseria de comerciant",București,
1995.
3. Belostecinic Grigore, „Marketing”, ed. Universitas –ASEM,Chișinău, 1998
4. Dinu Vasile, „A vinde cu cucces”, ed. ALPHA, Buzău 2002
5. Dumitru Patriche, Ion Stanescu, ” Bazele comerțului”, ed.Economica, București
1999
6. Pitușcan Feodosie , Alexandru Scutaru ”Organizarea și tehnicacomerțului”,
ed.UCCM, Chișinău, 2015
7. Pituşcan Feodosie , Alexandru Scutaru "Baza material tehnică aîntreprinderilor
comerciale", Chişinău 2008
8. Nița Valentin, Daniela Cordoneanu Agheorghiesei,”Merckandising”, ed.Tehnopress,
Iași, 2008
9. Octavia Mirela " Tehnologii comerciale" , ed. Expert, Bucureşti,2002
10. Ristea Ana Lucia, Constantin Tudose " Tehnologii comerciale" ,ed.
Expert, Bucureşti, 1996
11. Ristea Ana Lucia, Constantin Tudose "A fi sau nu a ficomerciant", ed .
Didactica şi pedagogica, Bucureşti, 1996
12. Ristea A.L , Purcarea T.H, Tudose H, ”Distribuția mărfurilor”, ed.Didactica și
pedagogica”, 1996
13. Ristea A.L , Purcarea, Ioan-FrancV.,”Economia distribuției”, ed.Expert, București
2005
14. Turcov Elena, S. Petrovici, A. Petrovici, "Tehnologii comercialeşi
logistica" ed, ASEM, Chişinău 2005
15. Hotărârea Guvernului Nr.931 din 08.12.2011 ” cu privite ladesfășurarea comerțului
cu amănuntul ”, Monitorul Oficial din 16.12.2011, Nr. 222-226 ,  art Nr : 1017

ANEXE

50
1. Certificat de conformitate

51
52
2. Certificat de calitate

53
3. Certificat sanitar - veterinar

54
4. Certificate de conformitate

55
5. Cartificat de înregistrare oficială pentru iguranța alimentelor

56
6. Model de comandă

57
58
59
7. Facture fiscală

60
61
8. Lista furnizorilor de mărfuri

62
9. Certificate de returnare a produsului

63
10.Document de circulație internă

64
65
66