Moldcoop

Colegiul Cooperatist din Moldova

Raport
privind practica de inițiere în specialitate
al elevului Grițco Iulian
specialitate 41620 Comerț
anul de studii I , grupa CM-11
la ÎCS ,,Fourchette- M,, S.R.L

Conducătorul practicii:
Brînză Viorica

Chișinău 2020
 CUPRINS

MODULUL I. BAZA LEGISLATIVĂ A ACTIVITĂȚII COMERCIALE DIN

REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 23.09.2010……………..…….3

1.2 Cerințele ocupaționale ale agentului comercial în

comerț…………………….13

1.3 Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, nr.186 din 10.07.2008……..14

MODULUL II. ORGANIZAREA ȘI TEHNOLOGIA COMERȚULUI

2.1 Caracterizarea activității întreprinderii ,,Forchette-M” S.R.L...........................17

2.2 Structura și amplasarea întreprinderii comerciale.............................................18

2.3 Organizarea instruirii personalului și regulile tehnicii securității în

Întreprindere.....................................................................................................23

2.4 Organizarea spatiului de vînzare și formele de vînzare.....................................25

MODULUL III. ASORTIMENTUL ȘI CALITATEA MĂRFURILOR COMERCIALE

3.1 Asortimentul de marfuri alimentare si nealimentare și condițiile de păstrare a

acestora……………………………………………………………………………28

3.2 Ambalarea, marcarea, etichetarea și codarea mărfurilor...................................33

CONCLUZIE...............................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................40
2
 MODULUL I. BAZA LEGISLATIVĂ A ACTIVITĂȚII COMERCIALE DIN
REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 23.09.2010

Cerințele de bază a comerțului interior.

Conform legii cu privire la comerțul interior cunoaștem următoarele forme principale ale
comerțului și anume:

1. Comerțul cu ridicata;
2. Comerțul cu amănuntul;
3. Comerțul cash and carry;
4. Serviciile comerciale, inclusiv alimentația publică.

Pentru comerțul cu ridicata se cer de respectat urmatoarele cerințe:

 existenţa unor încăperi de depozitare dimensionate şi dotate tehnic, corespunzătoare

volumului şi naturii produselor stocate. În cazul comercializării produselor
alimentare, unitatea comercială dispune, după caz, de utilaj frigorific, iar în cazul
activităţii de prelucrare (ambalare) a produselor – de utilajul corespunzător acestor
activităţi;
 dotarea unităţii comerciale cu un sistem de evidenţă computerizată;
 utilizarea mijloacelor de măsurare şi control verificate metrologic;
 respectarea cerințelor tehnice privind vecinătatea locurilor de depozitare şi expunere a
mărfurilor.

Cerințele pentru comerțul cash and carry sunt următoarele:

 comerţul de produse alimentare şi nealimentare se desfăşoară pe bază de autoservire,
permiţînd clientului alegerea mărfii şi punerea ei în cărucior în vederea cumpărării;
 clienţii sunt persoane fizice şi persoane juridice;
 toţi clienţii sunt înregistraţi în baza de date electronică, ţinută de comerciantul vânzător,
în care se înregistrează în mod corect şi complet toate operaţiunile încheiate cu fiecare
client. După înregistrarea în baza de date, clientului i se eliberează o legitimaţie de acces
cu fotografie ce nu va fi transmisibilă;
 accesul în cadrul suprafeţelor de vânzare este permis numai persoanelor care deţin
legitimaţie de acces;

3
  scopul achiziţionării produselor este utilizarea acestora pentru uzul personal (consum
final) sau pentru prelucrarea, revânzarea lor către alţi comercianţi/utilizatori profesionali
ori colectivi;
 licenţele necesare pentru comerţul cash and carry corespund cu licenţele pentru comerţul
cu ridicata.

Și pentru comerțul cu amănuntul persoana trebuie să respecte anumite cerințe:

 asigurarea unui sortiment de mărfuri în funcţie de tipul unităţii comercicerinț

 gestionarea stocurilor de mărfuri – soluţionarea problemelor tehnice specifice profilului
de comerţ (metode de stocaj, dispuneri spaţiale, expunerea mărfurilor);
 cunoaşterea formelor şi metodelor de comercializare a mărfurilor;
 asigurarea condiţiilor specifice de păstrare şi comercializare a unor mărfuri;
 prestarea serviciilor aferente comerţului cu amănuntul.

Cerințele pentru prestarea serviciilor comerciale:

 prezenţa unei forțe de muncă capabile să presteze serviciul;

 existenţa bazei tehnice necesare (existenţa unităţii de prestări servicii şi a utilajului
corespunzător);
 existenţa unei oferte de prestare a serviciului având caracteristicile specifice tipului de
serviciu şi tarife justificate.

Cerințele de prestare a serviciilor în domeniul alimentației publice:

 existenţa unor încăperi dotate cu echipament corespunzător procesului tehnologic pentru

fiecare tip de unitate de alimentație publică;
 autorizarea sanitar-veterinară a activității de comerț, în conformitate Legea nr.231 din
23.09.2010 cu privire la comerţul interior;
 încadrarea în muncă a personalului cu calificare în domeniul preparării produselor
culinare, a produselor de cofetărie şi patiserie.

Organizarea activităților în comerț.

Activitatea de comerţ poate fi exercitată de persoanele fizice şi juridice în conformitate cu

cerinţele prezentei legi.

4
 În cazul activităţilor de comerţ, comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ
concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ. Comerciantul este
obligat să depună notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ cu cel puţin 15 zile lucrătoare
pînă la iniţierea activităţii. Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ va conţine
următoarele date:

a) denumirea/numele, sediul/domiciliul, IDNO/IDNP şi datele de contact ale

comerciantului;
b) denumirea şi codul activităţii de comerţ conform CAEM Rev. 2;
c) denumirea şi adresa unităţii comerciale sau a locului de vînzare;
d) tipul unităţii comerciale conform Nomenclatorului unităţilor comerciale aprobat de
Guvern;
e) suprafaţa comercială (m2);
f) capacitatea unităţii comerciale (numărul de locuri/persoane);
g) tipul şi suprafaţa comercială (lungimea, lăţimea, înălţimea);
h) declaraţia pe proprie răspundere a comerciantului privind respectarea legislaţiei.

În termen de 15 zile de la data notificării, comerciantul este obligat să achite autorităţii

administraţiei publice locale o plată de notificare în mărime de 100 de lei.

În momentul recepţionării fizice a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, autoritatea

administraţiei publice locale este obligată:

a) să introducă datele din notificare în resursa informațională în domeniul comerțului;

b) să elibereze comerciantului o înştiinţare de recepţionare în formă scrisă, cu indicarea
următoarelor: date:
1. data şi ora de recepţionare a notificării;
2. numărul de ordine al notificării, acordat de autoritatea administraţiei publice
local;
3. numele și prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei responsabile din
autoritatea administraţiei publice locale care a recepţionat notificarea.

Autoritatea administraţiei publice locale verifică datele indicate în notificarea privind iniţierea
activităţii de comerţ în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data recepţionării notificării.

Desfășurarea activităților în comerț.

5
Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul se aprobă de Guvern, fiind
respectate următoarele principii generale:

a) asigurarea unui sortiment de mărfuri în funcţie de tipul unităţii comerciale;

b) gestionarea stocurilor de mărfuri – soluţionarea problemelor tehnice specifice profilului
de comerţ (metode de stocaj, dispuneri spaţiale, expunerea mărfurilor);
c) cunoaşterea formelor şi metodelor de comercializare a mărfurilor;
d) asigurarea condiţiilor specifice de păstrare şi comercializare a unor mărfuri;
e) prestarea serviciilor aferente comerţului cu amănuntul.

Pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie:

 să aibă o pregătire profesională în domeniu;

 să fie înregistraţi conform legislaţiei în vigoare;
 să notifice autoritatea administraţiei publice locale conform prezentei legi;
 să obţină licenţa corespunzătoare în cazul practicării unei activităţi supuse licenţierii
conform legislaţiei în vigoare.

Reguli generale de comercializare a mărfurilor și serviciilor.

 Comercianţii sînt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse/servicii sigure pentru viaţa,
sănătatea şi securitatea consumatorilor.
 Se interzice plasarea pe piaţă a produselor în lipsa actelor de însoţire referitoare la
calitatea, cantitatea şi securitatea lor, emise conform reglementărilor tehnice, sanitare şi
contabile în vigoare.
 Se consideră sigur produsul/serviciul care este conform reglementărilor obligatorii care
definesc caracteristicile de securitate ale acestuia şi modalităţile de control al
conformităţii cu caracteristicile parametrilor definiţi potrivit legislaţiei în vigoare.
 Etichetarea şi normele în conformitate cu care aceasta se realizează nu trebuie să fie de
natură să inducă consumatorul în eroare.
 Ambalajul produsului trebuie să asigure integritatea şi protecţia calităţii acestuia, să fie
uşor de manipulat, să promoveze vînzarea produsului, fiind totodată conform cu
prevederile legale referitoare la protecţia muncii, mediului şi securitatea consumatorilor.
 În funcţie de tipul şi caracteristicile produsului, pe ambalajul acestuia se vor indica vizibil
masa şi volumul, lungimea, aria sau alte mărimi.
 Comerciantul care oferă un produs/serviciu spre vînzare în reţeaua cu amănuntul trebuie
să indice pe indicatorul de preţ preţul de vînzare, preţul pe unitatea de măsură şi tariful

6
 practicat, conform prevederilor legale în vigoare. Nu este necesar să se indice preţul
unitar dacă acesta este identic cu preţul de vînzare.
 Preţurile de vînzare, preţurile pe unitatea de măsură şi tarifele se indică în mod vizibil şi
fără echivoc prin marcare, etichetare, prin meniul propus şi/sau afişare şi se exprimă
exclusiv în monedă naţională.
 Produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la prețuri
libere de vînzare, cu excepția prețurilor/tarifelor reglementate de către stat.
LISTA
activităţilor de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi de prestări de servicii
conform Clasificatorului Activităţilor

din Economia Moldovei (CAEM Rev. 2)

Secţiune Diviziune Grup Clas Denumirea activităţii
a a a a
G COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU
AMĂNUNTUL; ÎNTREŢINERE ŞI
REPARARE A AUTOVEHICULELOR
ŞI A MOTOCICLETELOR
45 Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;
întreţinerea şi repararea
autovehiculelor şi a motocicletelor
45.1 Comerţul cu autovehicule
45.1 Comerţul cu autoturisme şi cu autovehicule
1 uşoare (sub 3,5 tone)
45.1 Comerţul cu alte autovehicule
9
45.2 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor
45.2 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor
0
45.3 Comerţul cu piese şi accesorii pentru
autovehicule
45.3 Comerţul cu ridicata de piese şi de accesorii
1 pentru autovehicule
45.3 Comerţul cu amănuntul de piese şi de
2 accesorii pentru autovehicule
45.4 Comerţul cu motociclete, piese şi
accesorii aferente; întreţinerea şi
repararea motocicletelor
45.4 Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii
0 aferente; întreţinerea şi repararea
motocicletelor
46 Comerţul cu ridicata, cu excepţia
comerţului cu autovehicule şi motociclete

7
46.1 Activităţi de intermediere în comerţul cu
ridicata
46.1 Intermedieri în comerţul cu materii prime
1 agricole, animale vii, materii prime textile
şi cu semifabricate
46.1 Intermedieri în comerţul cu combustibili,
2 minereuri, metale şi produse chimice pentru
industrie
46.1 Intermedieri în comerţul cu material lemnos
3 şi cu materiale de construcţii
46.1 Intermedieri în comerţul cu maşini,
4 echipamente industriale, nave şi avioane
46.1 Intermedieri în comerţul cu mobilă, articole
5 de menaj şi de fierărie

46.16 Intermedieri în comerţul cu textile, confecţii

din blană, încălţăminte şi articole din piele
46.17 Intermedieri în comerţul cu produse
alimentare, inclusiv cu băuturi şi tutun
46.18 Intermedieri în comerţul specializat în
vînzarea produselor cu caracter specific
n.c.a.
46.19 Intermedieri în comerţul cu produse diverse
46.2 Comerţul cu ridicata al produselor
agricole brute şi al animalelor vii
46.21 Comerţul cu ridicata al cerealelor,
seminţelor, furajelor şi al tutunului
neprelucrat
46.22 Comerţul cu ridicata al florilor şi al plantelor

46.23 Comerţul cu ridicata al animalelor vii

46.24 Comerţul cu ridicata al blănurilor, pieilor
brute şi al pieilor prelucrate
46.3 Comerţul cu ridicata al produselor
alimentare, al băuturilor şi al tutunului
46.31 Comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor

46.32 Comerţul cu ridicata al cărnii şi al produselor

din carne
46.33 Comerţul cu ridicata al produselor lactate,
ouălor, uleiurilor şi al grăsimilor comestibile
46.34 Comerţul cu ridicata al băuturilor
46.35 Comerţul cu ridicata al produselor din tutun
46.36 Comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei
şi al produselor zaharoase
46.37 Comerţul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi
condimente

8
 46.38 Comerţul cu ridicata specializat al altor
alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte

46.39 Comerţul cu ridicata nespecializat de

produse alimentare, băuturi şi tutun
46.4 Comerţul cu ridicata al bunurilor de
consum
46.41 Comerţul cu ridicata al produselor textile
46.42 Comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi
încălţămintei
46.43 Comerţul cu ridicata al aparatelor electrice
de uz gospodăresc, al aparatelor de radio şi
al televizoarelor

46.44 Comerţul cu ridicata al produselor din

ceramică, sticlărie şi al produselor de
întreţinere
46.45 Comerţul cu ridicata al produselor cosmetice
şi de parfumerie
46.46 Comerţul cu ridicata al produselor
farmaceutice
46.47 Comerţul cu ridicata al mobilei, covoarelor
şi al articolelor de iluminat
46.48 Comerţul cu ridicata al ceasurilor şi
bijuteriilor
46.49 Comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz
gospodăresc
46.6 Comerţul cu ridicata al altor maşini,
echipamente şi furnituri
46.61 Comerţul cu ridicata al maşinilor agricole,
echipamentelor şi al furniturilor
46.62 Comerţul cu ridicata al maşinilor-unelte
46.63 Comerţul cu ridicata al maşinilor pentru
industria minieră şi pentru construcţii
46.64 Comerţul cu ridicata al maşinilor pentru
industria textilă şi al maşinilor de cusut şi de
tricotat
46.65 Comerţul cu ridicata al mobilei de birou
46.66 Comerţul cu ridicata al altor maşini şi
echipamente de birou
46.69 Comerţul cu ridicata al altor maşini şi
echipamente
46.7 Comerţul cu ridicata specializat al altor
produse
46.71 Comerţul cu ridicata al combustibililor
solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor
derivate

9
 46.72 Comerţul cu ridicata al metalelor şi al
minereurilor metalice
46.73 Comerţul cu ridicata al materialului lemnos
şi al materialelor de construcţie şi
echipamentelor sanitare
46.74 Comerţul cu ridicata al echipamentelor şi
furniturilor de fierărie pentru instalaţii
sanitare şi de încălzire
46.75 Comerţul cu ridicata al produselor chimice
46.76 Comerţul cu ridicata al altor produse
intermediare

46.7 Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi

7 resturilor
46.9 Comerţul cu ridicata nespecializat
46.9 Comerţul cu ridicata nespecializat
0
47 Comerţul cu amănuntul, cu excepţia
autovehiculelor şi motocicletelor
47.1 Comerţul cu amănuntul în magazine
nespecializate
47.1 Comerţul cu amănuntul în magazine
1 nespecializate, cu vînzare predominantă de
produse alimentare, băuturi şi tutun
47.1 Comerţul cu amănuntul în magazine
9 nespecializate, cu vînzare predominantă de
produse nealimentare
47.2 Comerţul cu amănuntul al produselor
alimentare, băuturilor şi al produselor
din tutun, în magazine specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al fructelor şi al
1 legumelor proaspete în magazine
specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al cărnii şi al
2 produselor din carne în magazine
specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al peştelui,
3 crustaceelor şi al moluştelor în magazine
specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al pîinii, produselor
4 de patiserie şi al produselor zaharoase în
magazine specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al băuturilor în
5 magazine specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al produselor din
6 tutun în magazine specializate
47.2 Comerţul cu amănuntul al altor produse
9 alimentare în magazine specializate

10
47.3 Comerţul cu amănuntul al
carburanţilor pentru autovehicule în
magazine specializate
47.3 Comerţul cu amănuntul al carburanţilor
0 pentru autovehicule în magazine
specializate
47.4 Comerţul cu amănuntul al
echipamentului informatic şi de
telecomunicaţii în magazine specializate
47.4 Comerţul cu amănuntul al calculatoarelor,
1 unităţilor periferice şi software-lui în
magazine specializate

47.42 Comerţul cu amănuntul al echipamentului

pentru telecomunicaţii în magazine
specializate
47.43 Comerţul cu amănuntul al echipamentelor
audio/video în magazine specializate
47.5 Comerţul cu amănuntul al altor produse
casnice în magazine specializate
47.51 Comerţul cu amănuntul al textilelor în
magazine specializate
47.52 Comerţul cu amănuntul al articolelor de
fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor
pentru vopsit în magazine specializate
47.53 Comerţul cu amănuntul al covoarelor,
carpetelor, tapetelor şi al altor acoperitoare
de podea în magazine specializate
47.54 Comerţul cu amănuntul al articolelor şi al
aparatelor electrocasnice în magazine
specializate
47.59 Comerţul cu amănuntul al mobilei, al
articolelor de iluminat şi al articolelor de uz
casnic n.c.a. în magazine specializate
47.6 Comerţul cu amănuntul de bunuri
culturale şi recreative în magazine
specializate
47.61 Comerţul cu amănuntul al cărţilor în
magazine specializate
47.62 Comerţul cu amănuntul al ziarelor şi al
articolelor de papetărie în magazine
specializate
47.63 Comerţul cu amănuntul al înregistrărilor
muzicale şi video în magazine specializate
47.64 Comerţul cu amănuntul al echipamentelor
sportive în magazine specializate
47.65 Comerţul cu amănuntul al jocurilor şi
jucăriilor în magazine specializate

11
47.7 Comerţul cu amănuntul al altor bunuri în
magazine specializate
47.71 Comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei în
magazine specializate
47.72 Comerţul cu amănuntul al încălţămintei şi al
articolelor din piele în magazine specializate
47.73 Comerţul cu amănuntul al produselor
farmaceutice în magazine specializate
47.74 Comerţul cu amănuntul al articolelor
medicale şi ortopedice în magazine
specializate

47.75 Comerţul cu amănuntul al produselor

cosmetice şi de parfumerie în magazine
specializate
47.76 Comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor
şi al seminţelor; comerţ cu amănuntul al
animalelor de companie şi al hranei pentru
acestea în magazine specializate
47.77 Comerţul cu amănuntul al ceasurilor şi
bijuteriilor în magazine specializate
47.78 Comerţul cu amănuntul al altor bunuri noi în
magazine specializate
47.79 Comerţul cu amănuntul al bunurilor de
ocazie vîndute prin magazine
47.8 Comerţul cu amănuntul efectuat prin
standuri, chioşcuri şi pieţe
47.81 Comerţul cu amănuntul al produselor
alimentare, băuturilor şi al produselor din
tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi
pieţe
47.82 Comerţul cu amănuntul al textilelor,
îmbrăcămintei şi încălţămintei efectuat prin
standuri, chioşcuri şi pieţe
47.89 Comerţul cu amănuntul prin standuri,
chioşcuri şi pieţe al altor produse
47.9 Comerţul cu amănuntul care nu se
efectuează prin magazine,
standuri, chioşcuri şi pieţe
47.91 Comerţul cu amănuntul prin intermediul
caselor de comenzi sau prin Internet
47.99 Comerţul cu amănuntul efectuat în afara
magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi
pieţelor

12
 1.2 Cerințele ocupaționale ale agentului comercial în comerț

Agentul comercial desfășoară activități de contractare

 Observă, studiază și cercetează piața produselor livrate de firmă/companie. El trebuie să
identifice noi clienți și oportunități de vânzări.
 Contactează potențiali noi clienți pentru a le prezenta oferta de produse sau servicii și a
stabili un contract de vânzare-cumpărare cu aceștia.
 Negociază prețurile produselor în limitele stabilite de firmă/companie, completează și
încheie contracte comerciale cu potențialii cumpărători.
Agentul comercial desfășoară activități de management
 Coordonează activitățile de încasare și plată. Colectează banii rezultați din procesul de
cumpărare-vânzare în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare aferent.
 Coordonează activitățile de mustrare. Prezintă mostre de produse sau descrierea
serviciilor oferite potențialului cumpărător
 Explică modul de funcționare a produselor sau serviciilor, prezintă prețul acestora și face
demonstrații cu privire la funcționarea lor.
 Coordonează executarea contractului extern și a livrării mărfii
 Solicită companiei suplimentarea stocului privind anumite produse
Agentul comercial gestionează activitatea de ofertare
 Reprezintă firma/compania pe piață și se preocupă de transmiterea de informații despre
firmă/companie și îmbunătățirea imaginii firmei/companiei.
 Întocmește și transmite oferta de produse sau servicii.
Agentul comercial se ocupă de planificarea activității curente
 Organizează întâlnirile de afaceri
 Stabilește si menține relații cu partenerii de afaceri
 Propune sugestii pentru elaborarea politicii de prețuri și contribuie cu sugestii la
elaborarea cataloagelor de prezentare.
 Completează facturi, ordinele de plată și alte acte care atestă vânzarea-cumpărarea de
produse sau servicii.
 Asigură asistența tehnică pentru clienți pentru produsele sau serviciile livrate.
 Primește si asigură rezolvarea reclamațiilor.

13
 1.3 Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, nr.186 din 10.07.2008

Cerințele de bază în domeniul securității și sănătății în muncă, tipuri de instructaje și

modul de desfășurare.

În corespundere cu tehnica securităţii laîntreprinderi, în organizaţii se petrece instructajul

introductiv la locurile de muncă. Instructajul introductiv trebuie să-l treacă fiecare lucrător din
nou intrat la serviciu.

Instructajul introductiv la locul  de lucru  îl petrec conducătorii  întreprinderii.

La instructaj, lucrătorii fac cunoştinţă cu particularităţile operaţiunilor procesului tehnologic în
secţia dată, cu organizarea corectă a locului de muncă, cu amenajările şi regulile de securitate,
îndeosebi cu zonele periculoase ale utilajului. Instructajul repetat îl petrece conducătorul secţiei
în fiecare semestru şi nu mai puţin o dată în jumătate de an.
Instructajul în afara planului la tehnica securităţii şi sanităriei se petrece în cazul
schimbării procesului tehnologic,  întroducerea tehnicii noi, regulilor noi de securitate.

Conducătorul întreprinderii este obligat să ceară de la lucrători respectarea regulilor de securitate

antiincendiară, în cazuri excepţionale a utilajului comercial tehnologic, a sistemului încălzirii şi
ventilaţiei, aprovizionarea energetică şi deasemenea respectarea de lucrători a regulilor
antiincendiare pe obiecte, aranjarea corectă a materialelor, a produselor industriale ş.a. La
apariţia incendiilor sau a calamităţilor naturale este necesar de a lua măsuri necesare.Mijloacele
antiincendiare se vopsesc în culoare roşie, iar încăperile folosite utilizării acestora cu
alb.Respectarea tehnicii securităţii şi profilaxia antiincendiară  la locurile de muncă reprezintă
obligaţiunea fiecărui lucrător al întreprinderii. Lîngă locurile de muncă se atârnă instrucţiuni cu
securitatea deservirii utilajului. 

Cerințele sanitaro-igienice în unitățile comerciale.

Toate încăperile, utilajele, instalaţiile, inclusiv canalele de scurgere, ustensilele vor fi întreţinute
permanent în stare de curăţenie şi bună funcţionare. Încăperile vor fi întreţinute libere de
condesat, vapori şi surplus de apă, iar periodic vor fi curăţate şi reparate.  Curăţarea şi dezinfecţia
se vor efectua în conformitate cu prevederile prezentelor reguli sanitare.  Unităţile vor fi dotate şi
aprovizionate, conform necesităţilor şi în cantitate suficientă, cu utilaje, ustensile şi produse,
substanţe specifice pentru întreţinerea igienică corespunzătoare (spălare, dezinfectare). Utilajele,
instalaţiile şi ustensilele, care vin în contact cu produsele alimentare vor fi curăţate, inclusiv prin

14
demontare, pe parcursul zilei, la trecerea de la un produs la altul, iar la sfîrşitul fiecărei zile vor
fi  suplimentar supuse şi dezinfecţiei. Aceste operaţiuni vor fi monitorizate prin inspecţii
sistematice. Substanţele detergente şi dezinfectante trebuie să corespundă destinaţiei, să fie
folosite în concentraţiile corespunzătoare şi să fie autorizate sanitar pentru utilizare în aceste
scopuri.Soluţiile de curăţare vor fi depozitate în recipiente nealimentare corespunzător marcate.
Conducătorul unităţii este obligat să asigure supravegherea adecvată a îndeplinirii cerinţelor
menţionate. 
Orice comportament care poate conduce la  contaminarea produselor, asemenea ca mîncatul,
fumatul, mestecarea (gumei, a sticsurilor, nucilor sau a altor produse similare) sau practicile
neigienice, asemenea ca scuipatul, sînt interzise.

Mănuşile utilizate la manipularea produselor alimentare trebuie să fie confecţionate din materiale
corespunzătoare şi sigure, permise pentru contactul cu produsele alimentare. Ele se vor menţine
în condiţii sigure, curate şi igienice. Purtarea mănuşilor nu îl eliberează pe angajat de spălatul
minuţios al mîinilor. Mănuşile rupte sau găurite vor fi înlăturate. 

Organizarea comerțului cu amănuntul.

Comerțul cu amănuntul consta în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor finali, în

general în cantități mici, alaturi de satisfacerea unor servicii pe care le pot realiza însăși
comercianții cu amănuntul. Dat fiind faptul că în comerțul cu amănuntul se întâlnesc o mare
varietate de mărfuri, cu diverși consumatori și diverse tehnologii comerciale, structura prezintă o
tipologie complexă și variate forme de comercializare, din care amintim cateva mai importante:
Comertul alimentar - are ca obiect vânzarea mărfurilor a caror cerere este curentă și relativ
constantă în timp. Aceste produse sunt alterabile sau implica existenta unor termene de garantie.
Comercializarea acestor produse se caracterizeaza prin:

 existenta unor unitati relativ mari in imediata apropiere a punctelor de consum.

 desfacereadesfacerea pe langa sortimentul general de marfuri alimentare in stare naturala
si a unor marfuri complementare prelucrate industrial.

Alimentația publică - îmbină procesul de producție cu cel de vânzare către consumatorul final.
Procesul de producție constă în transformarea unor materii prime alimentare în preparate
culinare sau de cofetarie. Pot fi intalnite procese de productie artizanale, similare cu cele din
gospodaria casnica, cat si procese industriale. In al doilea rand se desfasoara o intensa activitate
comerciala in care se vand preparate de bucatarie si cofetarie intocmai ca in comertul cu
amanuntul.Activitatea din acest domeniu este determinata in mare masura si de activitatea de

15
prestari servicii legata de vanzarea produselor semipreparate - preparate sau bauturi, in vederea
consumului pe loc a acestora. Totodata trebuie remarcate si serviciile de asigurare a confortului,
a mediului ambiant, de pregatire a mesei. Comertul prin alimentatia publica detine aproape 20%
din intreg comertul cu amanuntul.

Comertul cu marfuri nealimentare si industriale - Factori de influenta a procesului de

comercializare a produselor nealimentare au generat sisteme distincte de organizare a comertului,
pe grupe de marfuri, in functie de cerintele populatiei, proprietati merceologice, in acest sens s-a
structurat acest comert pe subramuri cum sunt: comertul cu textile, comertul cu incaltaminte,
comertul cu produse metalo-chimice, articole elastice, electronice si mobila.

16
 MODULUL II. ORGANIZAREA ȘI TEHNOLOGIA COMERȚULUI

2.1Caracterizarea activității întreprinderii ,,Forchette-M”S.R.L

Rețeaua de supermarketuri Fourchette, a făcut primii pași în 1992, în Ucraina, ca mai apoi, în
2006 să apară și pe piața Republicii Moldova cu un concept de supermarketuri de cumpărături
pentru toată familia.

În prezent au 15 supermarketuri în toată țara cu peste de 1 milion de cumpărături lunar și aduce

pe rafturile magazinelor peste 40 000 de produse alimentare și de uz casnic. Sunt mândri că au ca
principii de bază diversificarea sortimentului de produse și accesibilitatea prețurilor pentru toate
categoriile de clienți, fără excepție.

17
În 2018 au deschis taraba de pește și produse de mare proaspete, având un succes enorm. Mai
mult, sunt și prima rețea de supermarkete din țară care are propria Enotecă, unde toate vinurile
sunt păstrate la temperaturile potrivite. Fourchette este un supermarket de cumpărături pentru
toată familia, unde fiecare membru își va putea găsi și alege produsele potrivite. Promoțiile lor
săptămânale și lunare fac deliciul cumpărătorilor, astfel încât aceștia devin fideli magazinelor
Fourchette și sunt remunerați cu campanii și concursuri online și offline foarte des.

Adresle lor, la care care vă așteaptă cu drag:

 Chişinău, Calea Ieșilor 10

 Chişinău, bd. Moscova 19
 Chişinău, str. Arborilor 21
 Chişinău, str. Ceucari 2/7
 Bălţi, str. Alexandru cel Bun 5
 Bălţi, str. Hotin 17
 Edineţ, str. Independenței 90
 Soroca, str. Ștefan cel Mare 110
 Ungheni, str. Naționala 17
 Nisporeni, str. Suveranității
 Comrat, str. Pobedi 58
 Cahul, str. Ștefan Cel Mare 20
 Cahul, str. Ștefan Cel Mare 29a
 Taraclia, str. Inzova 14 a
 Vulcănești, str. Lenin 79

În prezent, Fourchette împarte „fotoliul de lider” cu reţeaua de magazine Linella. Aceasta este
reţeaua care îşi propune perspective de creştere la fel de ambiţioase ca şi ale Fourchette-ului.
Ambele sunt nişte reţele de magazine care au o perspectivă majoră de dezvoltare. Printre
concurenţi ai “Fourchette-ului” deosebim şi: Fidesco, Supermarket Nr.1. Şi alţii mai puţin
importanţi concurenţi pot fi: “Green Hils”, “Colibri”, “Cvin”, “Budapest”, “Sofia”, “Coюз” ş.a.

2.2 Structura și amplasarea întreprinderii comerciale

Amplasarea unității comerciale

18
Magazinul Fourchette este amplasat paralel cu strada care este o arteră mare de circulație a
vehicolelor ceea ce-i oferă facilități la transportarea mărfurilor de la fabrici la companie.
Magazinul dispune de: o sala comerciala, un depozit, bucătăria, cabinetul directorului general,
patru wc atât al lucratorilor cit si unul pentru clienti. In salile comerciale se comercializeaza atit
produse alimentare cit si nealimentare. În depozit se depozitează atit produsele alimentare cit si
cele nealimentare, recepționarea mărfurilor are loc la intrarea in depozit,adica la rampa. Casa
este folosită pentru achitarea cumpărăturilor efectuate de către cumpărători și eliberarea cecului.
Restul oficiilor sunt destinate pentru lucrul angajaților din alte sfere. În interiorul sălilor
comerciale produsele sunt amenajate dupa sectoare rafturile pentru expunerea marfurilor la
reducere care atrag clientii obiectelor. La recepție se folosește xeroxul, faxul și printerul. La
casa casierul este dotat cu aparatul de casa pentru achitarea produselor.

Magazinul este divizat în 25 raioane alimentare şi nealimentare. Vizual se observă o divizare

orizontală a sălii comerciale în zona alimentară şi nealimentară. Fiind un magazin pentru
întreaga familie sortimentul este unul foarte variat: de la produse cu cerere zilnică (lactate) ,
produse cu cerere periodică (produse pentru uz casnic), cît şi pentru fiecare membru al familiei
(jucării pentru copii).

Oraganizarea spațiului de vânzare

Magazinul “I.C.S. Fourchette M S.R.L” are următoarele suprafețe comerciale:
-Sala comercială sau de vînzare, destinată cumpărătorilor, reprezintă 50-75% din totalul
suprafeței magazinului

19
- Spatii auxiliare (spatii de receptive, depozitare), reprezinta 50-75% din totalul suprafetei de
vinzare si 25-45% din suprafata totala a magazinului.

- Spatiu administrativ cu caracter social-este destinat personalului de conducere si

administrative, vestiarelor.

20
 Forma salii de vinzare in magazinul “I.C.S. Fourchette M S.R.L” este patrata, având
urmatoarele avantaje:
1.Asigura conditii optime de vizibilitate pentru cumparatori;
2.Ofera posibilitatea amplasarii si supravegherii in cele mai bune conditii a echipamentelor
comerciale si a marfurilor.
Sistemul de amenajare a salii comerciale din magazin este de tip grila, dispunerea de tip grila
se caracterizeaza printr-o structura a designului clar definita, in cadrul caruia marfurile sunt
expuse in linii transversale si longitudinale .
Avantaje:
-exploatare eficienta a magazinului
-costuri reduse;
Dezavantaje:
-aglomerarea zonelor perimetrale ale suprafetei de vinzare.
Fiecare magazin este dotat cu mobilier si utilaj comercial. Echipamentul comercial al
magazinelor, cuprinde alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor, o gama larga de utilaje si
materiale indespensabile in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor.La fel si mamagazinul
este dotat cu mobilier si utilaj comercial:
 Utilaje de baza ale salii de vinzare:mobila comerciala, utilaje pentru calcul,aparate pentru
incercat si verificat articole electrocasnice; generatoare; pupitre pentru auditii musicale si
publicitate.
 utilaje specifice pentru sectorul alimentar:
-masini pentru taiat,tocat(cutite,feliator);
-masini de cintarit(cintar electronic);
-masini de ambalat (marcatoare pentru preturi);
-vitrine frigorifice(congelator,frigider);

21
  Utilaj fix:

-rafturi;
-gondole;
-polite.
 Utilaj suplimentar:
-carucioare(barcase);
-cosuri.
Design interior-este unul obişnuit, nu atrage o atenţie deosebită.

Pereţii interiori- văruiţi cu alb şi portocaliu, culorile reprezentative ale magazinului;

Pardoseala- de ciment;

Plafon- lampa-lumină de zi, lampa cu incandescenţă;

Iluminare –efectul luminii de zi.

Formele de vânzare:

22
Aranjarea produselor pe raft

Majoritatea produselor sunt aranjate vertical. Avantajele prezentării verticale:

 frânează mersul clienţilor, îi obligă să parcurgă cu privirea toată înălţimea pentru a

descoperi produsul care îl caută (cumpărare premeditată) şi le permite să observe
produsele a căror cumpărare nu au prevăzut-o;

 permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel de vânzare: clientul percepe
produsul la nivelul ochilor şi îl cumpără de la nivelul mâinii sale;

 amenajarea verticală dă impresia de ordine şi de luminozitate;

 permite o mai mare rapiditate în perceperea articolelor.

În magazinul Fourchette se utilizează:

- în cazul sucurilor, berii, băuturilor răcoritoare

- în cazul display-lor

- într-o aranjare mixtă (o singură marcă, produse diferite : porumb, mazăre)

De asemenea caracteristic pentru Fourchette este faptul cǎ derularea vânzǎrii are loc în unitatea
de desfacere şi anume clientul este cel care se deplaseazǎ spre vânzǎtor, dupǎ natura produselor
vândute acestea ar fi cele: alimentare, nealimentare şi nu în ultimul rând cele din alimentaţia
publicǎ. Tipul clientelei sunt consumatorii individuali şi anume de toate sexele, şi de toate
vârstele şi de ce nu din orice mediu fiind el atât urban cât şi rural. Metoda de vânzare folositǎ
este cea cu audeservire, cu alegere liberǎ. Modalitatea de platǎ este cea pe loc, în numerar sau
card bancar şi în momentul procurǎrii. Produsele sunt ridicate de la magazine direct de cǎtre
client şi transportul pe cheltuiala acestuia. Dupǎ cantitatea pe care magazinul poate sǎ o vândǎ la
o livrare aceasta este în cantitǎţi mici (en detail). Preţul este stabilit din timp şi afişat şi nu se
negociazǎ. Vânzarea are loc prin personalul specializat al ofertantului dar nu de agenţi ai
furnizorilor.

2.3 Organizarea instruirii personalului și regulile tehnicii securității în

întreprindere

23
În corespundere cu tehnica securităţii la întreprinderi, în organizaţii se petrece instructajul
introductiv la locurile de muncă. Instructajul introductiv trebuie să-l treacă fiecare lucrător din
nou intrat la serviciu.

Instructajul introductiv la locul de lucru îl petrec conducătorii  întreprinderii, în care urmează să

lucreze lucrătorul. La instructaj, lucrătorii fac cunoştinţă cu particularităţile operaţiunilor
procesului tehnologic în secţia dată, cu organizarea corectă a locului de muncă, cu amenajările şi
regulile de securitate, îndeosebi cu zonele periculoase ale utilajului.

Respectarea tehnicii securităţii şi profilaxia antiincendiară  la locurile de muncă reprezintă

obligaţiunea fiecărui lucrător al întreprinderii. Lîngă locurile de muncă se atârnă instrucţiuni cu
securitatea deservirii utilajului. 
În fiecare unitate comercială trebuie să fie prezent un jurnal în care să fie înscrise regulile
securității în timpul muncii. Personalul trebuie o dată într-o perioadă de timp să se semneze că a
luat cunoștință cu regulile de securitate. Fiecare angajat a oricărei întreprinderi ar trebui să fie
instruit în privinţa postului pe care îl ocupă. Managerul sau alta persoană ce ocupă un loc de
muncă mai superior ar trebui să facă o instruire în privinţa tehnicii securității, deoarece se pot
întîmpla cazuri exceptate ce se termină în cele mai dese cazuri cu traume.

La magazinul Fourchette fiecare angajat este instruit despre munca pe care trebuie să o
efectueze.

În corespundere cu regulamentul de ordine interioară a muncii, se pretind urmatoarele cerinte de

la toți lucrătorii magazinului “I.C.S. Fourchette M S.R.L” :

1. Să respecte cu strictețe regimul de lucru al unității comerciale date;

2. Să nu întârzie la serviciu;
3. Să nu părăsească locul de muncă I înn timpul zilei de lucru;
4. Să fie prinzul pe rind conform oralului;
5. Să nu plece acasă mai devreme decât ora cuvenită;
6. Să aiba un aspect exterior impecabil (neaparat să poarte uniforma);

Pentru vînzători mai există și niște reguli adăugătoare, cum ar fi:

1. Să pregateasca locul de munca pina la inceperea zilei lucratoare, sa respecte curatenia,

sa urmareasca sortimentul , preturile;
2. Să fie comunicativ, amabil, bine-voitor cu clientii;
3. Să poata asculta cumparatorul, sa aplaneze situatiile de conflict;

24
Se interzice categoric:

1. Să se folosească telefonul mobil;

2. Să consume gumă de mestecat;
3. Să se plimbe prin sală fără momotiv;
4. Să vorbească cu voce ridicată unul cu altul.etc.

Programul de lucrul al magazinului Fourchette este cuprins între orele 8.00 si 23.00 pe
parcursul întregii săptămâni.

Magazinul este deschis de o persoană responsabilă, care cunoaște codul de alarmă, această
persoană vine cu 15 min. înaintea lucrului și descuie magazinul. După ce ziua de muncă se
termină casiera scoate casa, adică calculează soldul pe ziua ce a trecut. Casierul pregătește
încasările băneşti şi alte documente de plată şi întocmeşte darea de seamă a casei casierului
superior conform unui bon de intrare. Fiecare lucrător face ordine la locul de muncă. Inainte de a
închide magazinul lucrătorii mai controlează încă o dată locul de muncă ceea ce priveşte igiena.
După ce totul a fost efectuat şi reverificat lucrătorii părăsesc locul de muncă anunţînd persoana
de serviciu ce trebuie să încuie magazinul.

După ce tot personalul a plecat, persoana de serviciu pune un cod de alarmă pe care nimeni nu-l
ştie înafară de ea.

2.4 Organizarea spatiului de vînzare și formele de vînzare

Planificarea intrerioară a magazinului Fourchette

Utilajul comercial:

 frigidere,vitrine frigorifice, gondole

Aprox 40% din spaţiu comercial îi revine utilajului comercial. Preponderent este folosit tipul
vertical de amplasare a utilajului comercial, avantejele acestui fiind:

 este cel mai eficient mod de utilizare a spaţiului;

 oferă posibilitatea instalării unui numar mai mare de display-uri, alăturate

25
marginilor rîndurilor principale;

 se ştie că 80-90% cumpărătorilor parcurg punctele de vînzări situate pe

perimetrul sălii comerciale şi doar 40-50% trec prin rîndurile interioare. Iar în acest caz
cumpărătorii sunt nevoiţi să parcurgă cel puţin un rînd în drum spre casele de marcat, astfel
creşte posibilitatea să cumpere un produs , şi posibil vor căuta şi unul complementar.

Puncte de vinzare suplimentare

Majoritatea punctelor de vînzare suplimentare sunt reprezentate prin display-uri :

- unele sunt aranjate în continuarea raftului, altele se află chiar în drum, spre a înceteni
fluxul cumpărătorilor.

- pentru aceeaşi marcă şi tip de produse ( suc “Gustos”, “Coca Cola”, cafea “Nescafe” ,
ceai “Greenfield”, şampon “Wash&Go”)

- pentru mărci diferite , dar pentru acelaşi tip de produse (iaurt, sucuri, cafea, băuturi
alcoolice , măsline, apă de toaletă cu mostre)

Casele de marcat

Sunt prezente 15 case de marcat. Caracteristicele acestora sunt :

 asigură desfăşurarea unei circulaţii nestânjenite a cumpărătorilor, încât fluxul acestora

nu se intersecteaz în faţa caselor de marcat;

 cumpărătorii sunt îndrumaţi în aşa fel încât toate casele să fie solicitate în mod relativ
uniform;

 nu funcţionează toate casele de marcat, chiar şi în orele de vîrf, cel puţin 2 nu

funcţionează, fapt ce creează aglomerări.

Elemente promoţionale

Afişul include 4 rubrici: delicious, comod, avantajos, econom.

 atrage atenţia;

 informează consumatorul;

26
  elementele promoţionale sunt înserate astfel încît informaţiile esenţiale despre produs
nu sunt acoperite;

 mesajul de promovare este plasat într-un mod strategic– la înălţime - astfel

încît acesta să fie uşor vizibil pentru consumator.

 dimensiunea caracterelor este una potrivită;

 mesajul ofertei este uşor identificabil prin prezenţa caracteristicii

sale principale, şi anume ieftinirea preţului.

 noul preţ nu este bine evidenţiat şi prezentat în contrast cu vechiul preţ.

27
MODULUL III. ASORTIMENTUL ȘI CALITATEA MĂRFURILOR COMERCIALE ÎN
CADRUL ÎNTREPRINDERII

3.1 Asortimentul de marfuri alimentare si nealimentare și condițiile de

păstrare a acestora
Sortimentul de mărfuri se grupeaza în citeva grupe :

 Pîine şi produse de cofetărie;

 Lapte şi produse lactate;
 Peşte şi produse din peşte;
 Carne şi produse din carne ;
 Mezeluri;
 Băcănie.

Condiţii de păstrare a alimentelor:

 orice aliment perisabil (cu durată mică de păstrare: lapte şi produse proaspete din lapte,
carne şi preparate din carne, legume şi fructe crude, prăjituri, îngheţate) se păstrează
obligatoriu la temperaturi între 0 şi +4ºC, adică la frigider; 

28
  Pentru păstrare mai îndelungată, alimentele perisabile (cu excepţia laptelui, produselor
proaspete din lapte, prăjiturilor, ouălor) se ţin la congelator, la temperaturi sub –15ºC. 
Durata de păstrare a alimentelor se prelungeşte şi prin utilizarea metodelor de conservare.
Aceste metode sunt: 
fierberea – prelungeşte termenul de păstrare cu încă 24-48 de ore, cu condiţia păstrării la
frigider după răcire; 

 pasteurizarea laptelui, a berii, a băuturilor răcoritoare – se aplică la nivel industrial şi

prelungeşte păstrarea alimentelor cu 24 de ore (lapte) până la 1 an (băuturi răcoritoare); 

 sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte UHT – prelungeşte timpul
de păstrare între 6 luni şi 3 ani; 

Metodica formarii sortimentului de marfuri in magazine.

Mărfurile de consum, în deosebi produsele alimentare, au o deosebită importanţă socială şi

economică, sunt primordial necesare pentru satisfacerea necesităţilor vitale ale omului, au impact
asupra sănătăţii organismului uman şi asupra mediului ambiant.

Sortimentul reprezinta totalitatea marfurilor care este format din diferite produse care au la baza
un principiu comun de formare, materie prima, destinatie capacitati, marime.Sortimentul de
marfuri este o parte componenta foarte importanta in procesul de comercializare in unitatile de
comert cu amanuntul . Asortimentul de marfuri in forma sa concreta, de bunuri si materiale puse
la dispozitia clientului unui punct de vinzare - ocupa un loc dominant in politica comerciala a
unei firme. El defineste, prin natura produselor din care este constituit: segmental de utilizatori
caruia se adreseaza: masura activitatii economice a punctului de vinzare.

 Sortimentul de produse- muţimea mărfurilor realizate saucomercializate de o anumită

organizaţie,structură cantitativ şicalitativ,în funcţie de anumite criterii,astfel încît săcorespundă
cererii unui anumit segment de consumatori şi săcontribuie la asigurarea unei activităţi de
producţie respectiv comerciale rentabile.

Caracteristici de calitate sunt insuşiri, atribute sau proprietăţi cu ajutorul căruia se evaluează
calitatea. Ele determină caracterul complex al calităţii.

29
 Defect este (despre produse nealimentare) lipsă, scădere, imperfecţiune materială, fizică sau
morală, neajuns al produsului, ceea ce interzice folosirea lui; (despre produse alimentare)
stricăciuni, mucegăiri ceea ce le face necomestibile.

Termen de valabilitate este termenul de folosire a produsului, în cazul în care termenul de

valabilitate este trecut se interzice folosirea acestui produs.

Sortimentul de mărfuri din magazin este variat împărţindu-se în mai multe categorii:

1.Panificaţie: pîine, chifle, covrigei, biscuiţi, prăjituri.

2.Crupe:fulgi de ovăz, hrişcă, orez etc.

3.Paste făinoase:

4.Conserve:

30
 5.Dulciuri:

6.Băuturi calde:

7.Băuturi răcoritoare alcoolice:

31
8.Băuturi răcoritoare nealcoolice:

9.Mezeluri:

32
 10.Lactate:

La receptia marfurilor sunt primite si actele care confirma ca marfa este in conformitate cu
standardele si regulamentele in vigoare, si nu vor actiona negativ asupra sanatatii
consumatorilor. Un act ce trebuie fi prezent este certificatul de calitate.
Certificatul de calitate- este un document emis de catre unitatea producatoare prin care atesta
calitatea care a stat la baza fabricarei unui produs potrivit standardelor legale, este aprobat de
catre : Costita Danici ’’Controlul sanitar veterinar de productie’’

Conţinutul certificatului de calitate:

- nr. certificatului ;
- data ;
- expeditorul ;
- destinatorul ;
- denumirea produsului ;
- tipul ambalajului ;
- nr.de locuri ;
- masa neta ;
- data fabricarei ;
33
 - termen de valabilitate ;
- data expirarii termenului de realizare ;
- conformitatea documentelor normative.

3.2 Ambalarea, etichetarea, codificarea și marcarea mărfurilor

Ambalajul este un mijloc sau ansamblu de mijloace destinat să cuprindă sau să învelească un
produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecția în scopul menținerii calității și
integrității.

Ambalarea este operația, procedeul prin care se asigura protecția temporară a produsului.

Ambalajul produselor atît a celor alimentare cât și celor nealimentare trebuie să corespunda
standardului, trebuie să fie întreg, fără deteriorări și respectiv să conțină informații ce ține de
produsul respectiv.

Etichetarea este aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe

ambalajul de vînzare cu amănuntul, pe dispozitivul de ambalat, ce însoțesc produsul pus în
vînzare și se referă la acesta.

Cerintele obligatorii de etichetare a produselor alimentare.

 Denumirea sub care este comercializat alimentul ;

 Lista cu ingrediente si cantitatea unor ingrediente ;

 Cantitatea neta ;

 Data durabilitatii minimale ;

 Instructiuni de folosire ;

 Denumirea si adresa ;

 Tara de orogine ;

 Identificarea lotului (-L);

 Concentratia alcoolica (%).

34
Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:

 denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;

 grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;

 principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj;

 data fabricatiei;

 lotul de fabricatie;

 restrictii de consum, domeniul de utilizare;

 documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)

 conditiile de pastrare, depozitare;

 termen de valabilitate sau garantie.

 mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de modificare a
calitatii

Codificarea marfurilor.

Cod – o combinaţie de elemente simbolice prin care sereprezintă o informaţie.

Codificare – operaţiunea de transpunere în cod a elementelor definitorii ale unor

produse,servicii,fenomene.

Cod cu bare – o modalitate de reprezentare grafică a caracterelor numerice sau alfanumerice

prin alternarea unor bare de culoare închisă cu spaţii albe de dimensiuni diferite.
Codurile cu bare pot fi aplicate:

 pe ambalajul produsului;
 pe etichete,care se aplică pe ambalaj;
 prin etichetare la locul ambalării produsului.

Marca este un semn distinctiv ce poate fi reprezentat prin cuvinte, litere, cifre, grafice sau
desene, ori o combinație de astfel de elemente menite să confere identitate bunurilor, serviciilor
sau întreprinderilor și să asigure diferențierea lor de concurență.

35
Rolul marcii este foarte bine determinat în perioada actuala întrucât contribuie, pe de o parte,
la identificarea produsului și diferențierea acestuia față de produsele concurente, iar pe de
altă parte garantează un nivel calitativ constant pentru consumatori, comunica o serie de
informații despre produse, făcând și reclamă acestuia.

Marca magazinului este:

Exemple de mărci comerciale:

36
37
 CONCLUZIE

Pe perioada practicii de inițiere am analizat întreprinderea din mai multe puncte de vedere, am
observat că ea dispune de tot ce este necesar pentru o bună funcționare. Are o amplasare
favorabilă, dispune de utilaje și mobilă modernă. Amplasarea raioanelor îi favorizează
comercializarea mărfurilor alimentare cât și cele nealimentare. Magazinul dispune de un
sortiment de mărfuri foarte vast, are legături cu mai mulți producători și furnizori. Întreprinderea
dată activează conform legilor și normelor legislative din Republicii Moldova. Magazinul este
vizitat de foarte mulți cumpărători din cauza sortimentului mare si a prețurilor nu exagerate.
Lucrătorii magazinului, și anume cei din sala comercială se străduiesc să verifice regulat și să
schimbe marfa care e cu termenul expirat, pentru a nu-și strica reputația pe care și-a făcut-o
atâția ani.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. http://furshet.ua/

2. http://lex.justice.md/

Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 23.09.2010

Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, nr.186 din 10.07.2008

3. http://facebook.com/Fourchette

4. Baza material-tehnică a întreprinderilor comerciale / Feodosie Pituşcan

5. Regulamentul privind condiţiile şi procedura de efectuare a certificării igienice a

mărfurilor şi produselor alimentare şi nealimentare.

6. http://google.com/

39
40