EM

TEMA 12. ACTIVITATEA ECONOMICĂ EXTERNĂ A

ÎNTREPRINDERII
12.1. Formele de activitate economică externă ai întreprinderii.
12.2. Indicatorii activității economice externe ai întreprinderilor din
ramură.
12.3. Statistica comerțului exterior al întreprinderilor din ramură.

12.1. Formele de activitate economică externă a întreprinderii

BD
Activitatea economică externă a firmelor reprezintă activitatea
de antreprenoriat în domeniul schimburilor de mărfuri, servicii și a
fluxurilor resurselor materiale și financiare realizate cu parteneri
străini.
Cea mai răspândită formă de activitate economică externă a
firmelor este comerțul, care include atât comercializarea produselor
și serviciilor proprii în alte țări, cât și achiziționarea pe piețele externe
a diferitelor mijloace de producție, tehnologiilor avansate și a
resurselor materiale necesare pentru asigurarea producției. În afară
FIE
de comerțul exterior, activitatea economică a firmelor include diverse
forme de cooperare și colaborare cu parteneri din diferite țări.
Dar principalul loc în activitatea economică externă a firmelor
este schimbul de bunuri cu firmele din alte țări, ceea ce duce la
formarea fluxurilor economice internaționale, care au ca subiecți
agenții economici din diferite țări ce încheie acorduri comerciale de
diverse tipuri. Fluxurile economice internaționale se manifestă prin
activitatea de export și import a firmelor.
Actualmente, fiecare firmă poate efectua operații de export și
M

import. Exportul reprezintă una din cele mai rapide metode de a intra
pe piețele străine, fiind și o cale de asigurare a creșterii economice și
de internaționalizare a activității firmelor.
Orientarea multor firme către piețele externe este determinată
de mai mulți factori, dintre care principalii sunt: lărgirea pieței de
desfacere a produselor și obținerea unor avantaje în scopul creșterii
UT

eficienței activității economice.

Orice firmă poate efectua exportul produselor sale în mod
direct sau indirect. Organizarea directă a exportului presupune ieșirea
1
 EM
directă de către firmă cu produsele sale pe piața externă. În acest scop,
firma poate să-și deschidă într-o țară străină o reprezentanță specială
cu funcții de comercializare a produselor. Totodată, reprezentanța
asigură legături directe cu piața externă.
Firmele pot deschide într-o țară străină și sucursale, care sunt
de asemenea o structură organizatorică a firmei, se bucură de o
oarecare autonomie și asigură comercializarea produselor pe piețele
externe. Sucursalele funcționează în corespundere cu legislația

BD
statului în care au fost deschise, activitatea lor comercială fiind
supusă impozitelor și taxelor locale.
Organizarea exportului în mod indirect se efectuează prin
intermediari specializați, care își asumă responsabilitățile organizării
exporturilor și comercializării produselor pe piețele străine, fără
participarea nemijlocită a producătorilor.

12.2. Indicatorii activității economice externe ai întreprinde-

rilor din ramură
FIE
Activitatea economică externă a devenit un factor semnificativ
al creării bunurilor materiale, asigurând creșterea eficienței
economice a activității firmelor.
Indicatorii activității economice externe ai unei firme țin de
sistemul de indicatori generali ai activității economice în ansamblu.
Totodată, ei evidențiază aportul activității economice externe în
activitatea economică totală a firmei.
Metodologia de evidență și analiză a activității economice
externe a firmelor se bazează pe calcularea și utilizarea următorilor
M

indicatori:
1. Volumul fizic al fiecărui produs exportat, qie, și ponderea lui
în volumul total de fabricare (ori servicii prestate), Uie. Acest
indicator relevă rolul piețelor externe în vânzarea produselor firmei:
𝑞𝑖𝑒
𝑈𝑖𝑒 =
UT

, (12.1)
𝑞𝑖
unde:
qie - volumul produsului i exportat;

2
 EM
qi - volumul total al produsului i fabricat de firmă într-o perioadă
oarecare.
Acest indicator, qie, poate fi calculat în expresie naturală
(fizică) și în expresie valorică.
Indicele modificării volumului fiecărui produs exportat între
două perioade se determină astfel:
1
𝑞𝑖𝑒
𝑖𝑞𝑖𝑒 = 0 , (12.2)
𝑞𝑖𝑒

BD
iar indicele modificării ponderii volumului fiecărui produs
exportat în volumele totale de fabricare poate fi calculat astfel:
1
𝑈𝑖𝑒
𝑖𝑈𝑖𝑒 = 0 , (12.3)
𝑈𝑖𝑒
2. Firmele care desfășoară o activitate largă economică exportă
mai multe tipuri de produse ce se evidențiază în unitățile de măsură
fizice respective.
Pentru a determina gradul de desfășurare a activității
economice externe a firmei în ansamblul activității totale, poate fi
FIE
calculată ponderea tuturor produselor exportate în producția totală,
Uqe. Acest indicator poate fi calculat numai în expresie valorică, de
regulă, în unități monetare naționale:
∑ 𝑞𝑖𝑒 ∙𝑝𝑖𝑒
𝑈𝑞𝑒 = ∑ , (12.4)
𝑞𝑖𝑒 ∙𝑝𝑖𝑒 +∑ 𝑞𝑖 ∙𝑝𝑖
unde:
pie - prețul de comercializare al unei unități de producție i exportate;
pi - prețul de comercializare pe piața internă al unei unități de
producție i.
M

Atât pie, cât și pi trebuie să fie exprimați într-o monedă unică,

de regulă, în moneda națională.
Modificarea activității de export a firmei între două perioade
poate fi determinată cu ajutorul indicelui schimbării ponderii tuturor
produselor exportate în producția totală a firmei:
1
𝑈𝑞𝑒
UT

𝑖𝑈𝑞𝑒 = 0 . (12.5)
𝑈𝑞𝑒

3
 EM
3. Firmele încadrate în activitatea de export sunt interesate în
comercializarea produselor la cele mai convenabile prețuri, astfel
încât să obțină mai multă valută străină (convertibilă).
Pentru a estima eficiența activității de export, poate fi calculat
cursul de revenire al exportului, CR.
Acest indicator exprimă efortul firmei necesar pentru a obține
o unitate valutară convertibilă și este egal cu raportul dintre prețul
intern complet (în valuta națională), pie, al unei unități a produsului

BD
exportat și prețul extern, exprimat în valuta convertibilă (EUR,
USD), pieconv.:
𝑝𝑖𝑒
𝐶𝑅 = 𝑐𝑜𝑛𝑣. . (12.6)
𝑝𝑖𝑒
Cu cât cursul de revenire al exportului va fi mai mic decât
cursul oficial de schimb al valutei naționale în valută străină, cu atât
operația respectivă de export se consideră mai eficientă.

12.3. Statistica comerțului exterior al întreprinderilor din

FIE
ramură
În vederea familiarizării cu indicatorii comerțului exterior al
Republicii Moldova, în continuare vom prezenta datele statistice
privind comerțul exterior al țării cu accentul prioritar pe domeniul
producției industriei alimentare și a băuturilor.
M
UT

4
 EM
3000,00

2428,30 2424,97
2500,00 2216,82 2339,53
2161,88 2044,61
1966,84
2000,00
1591,11 1541,49
1500,00 1282,98

1000,00

BD
500,00

0,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 12.1. Evoluția exportului Republicii Moldova în perioada

2008-2017, milioane dolari SUA
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 20.02.2019
Exportul Republicii Moldova are o evoluție instabilă, fiind
înregistrate atât creșteri, cât și diminuări anuale ale acestuia. În
FIE
perioada 2008-2017, exportul Republicii Moldova a crescut cu 52%.

Al te ţă ri Ţă ri le CSI
15% 19%
M

Ţă ri le Uniunii
Europene
66%
UT

Figura 12.2. Structura exportului Republicii Moldova pe grupe de

țări în anul 2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 20.02.2019

5
 EM
În structura exportului Republicii Moldova pe grupe de țări în
anul 2017 principala pondere le revine țărilor Uniunii Europene care
dețin circa 66% din exportul total al Republicii Moldova. Referindu-
ne la exportul Republicii Moldova pe țări, primul loc în structura
exportului țării noastre în anul 2017 îl deține România, căreia îi revin
24,75% din volumul exportului total al țării.
Următoarea figură reflectă evoluția exportului Republicii
Moldova pentru grupa de produse alimentare, băuturi alcoolice și

BD
nealcoolice, oțet și tutun în conformitate cu Nomenclatorul
Mărfurilor utilizat în Republica Moldova.
mii USD

450000
400000
350000
300000
y = 5432,9x + 313058
250000
R² = 0,1286
200000
FIE
150000
100000
50000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 12.3. Evoluția exportului (grupei de produse alimentare,

băuturi alcoolice și nealcoolice, oțet și tutun) Republicii Moldova în
M

perioada 2008-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 20.02.2019
Pe baza ecuației liniei trendului, și anume a coeficientului de
regresie (5432,9), se poate conclude că exportul de produse
alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice, oțet și tutun în perioada
examinată are o tendință de creștere, sporind anual cu circa 5432,9
UT

mii USD. Însă, valoarea coeficientului de încredere (0,1286) este atât

de joasă, încât concluzia respectivă nu poate fi considerată drept una
credibilă, fluctuațiile ascendente și descendente ale indicatorului
analizat fiind foarte pronunțate.
6
 EM
Uleiuri, grăsimi şi Mărfuri
ceruri de origine Produse chimice şi manufacturate, Maşini şi
animală sau produse derivate clasificate mai ales echipamemnte pentru
vegetală nespecificate în altă după materia primă
parte 5,27% trans port
2,21% 6,95% 17,79%
Combus tibili
minerali,
Articole
lubrifianţi şi
manufacturate diverse
materiale
22,15%
derivate
0,75%

BD
Materiale
brute
necomestibile,
exclusiv
combustibili
11,42%

Bunuri
neclasificate în
altă s ecţiune din
Băuturi şi tutun
CSCI
8,30%
Produse alimentare şi animale vii 0,03%
FIE
25,14%

Figura 12.4. Structura exportului Republicii Moldova pe grupe de

produse conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în
anul 2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 22.02.2019
Principala pondere în structura exportului Republicii Moldova
pe grupe de produse conform Clasificării Standard de Comerț
Internațional în anul 2017 le revine produselor alimentare și a
animalelor vii – 25,14%. Exportul băuturilor și a tutunului deține în
M

ansamblu circa 8,30% în structura respectivă.

În baza structurii prezentate se poate conclude că aproximativ
a treia parte din exportul Republicii Moldova îi revine produselor
industriei alimentare și a băuturilor, ceea ce încă o dată confirmă rolul
și importanța acestei ramuri pentru economia națională.
UT

În relațiile comerciale internaționale, de rând cu indicatorii ce

caracterizează exportul Republicii Moldova, un rol important le
revine indicatorilor aferenți importului care vor fi prezentați în
continuare.
7
 EM
6000 5191,27 5492,39
5212,93 5316,96
4898,76 4831,34
5000
4020,36
3855,29 3986,82
4000
3278,27
3000

2000

BD
1000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 12.5. Evoluția importului Republicii Moldova în perioada

2008-2017, milioane dolari SUA
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 16.02.2019
Importul Republicii Moldova are o evoluție instabilă, fiind
înregistrate atât creșteri, cât și diminuări anuale ale acestuia. Astfel,
FIE
în anul 2017 importul Republicii Moldova a fost cu 1,4% mai mic în
raport cu nivelul anului 2008.

Al te ţă ri Ţă ri le CSI
26% 25%
M

Ţă ri le Uniunii
Europene
49%
UT

Figura 12.6. Structura importului Republicii Moldova pe grupe de

țări în anul 2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 20.02.2019

8
 EM
În structura importului Republicii Moldova pe grupe de țări în
anul 2017 principala pondere le revine țărilor Uniunii Europene care
dețin circa 49% din exportul total al Republicii Moldova. Referindu-
ne la importul Republicii Moldova pe țări, primul loc în structura
importului țării noastre în anul 2017 îl deține România, căreia îi revin
14,38% din volumul importului total al țării.
În figura 12.7 este reflectată evoluția importului Republicii
Moldova pentru grupa de produse alimentare, băuturi alcoolice și

BD
nealcoolice, oțet și tutun în conformitate cu Nomenclatorul
Mărfurilor utilizat în Republica Moldova.
mii USD

450000
400000
350000
300000
250000 y = -85,939x + 335554
R² = 4E-05
200000
FIE
150000
100000
50000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 12.7. Evoluția importului (grupei de produse alimentare,

băuturi alcoolice și nealcoolice, oțet și tutun) Republicii Moldova în
M

perioada 2008-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 20.02.2019
Pe baza ecuației liniei trendului, și anume a coeficientului de
regresie (-85,939), se poate conclude că importul de produse
alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice, oțet și tutun în perioada
examinată are o tendință de scădere, micșorându-se anual cu circa
UT

85,939 mii USD. Însă, valoarea coeficientului de încredere este foarte

joasă, astfel concluzia respectivă nu poate fi considerată drept una

9
 EM
credibilă, fluctuațiile ascendente și descendente ale indicatorului
analizat fiind foarte pronunțate.

Mărfuri manufacturate,
clasificate mai ales Maşini şi
după materia primă echipamemnte pentru
Produse chimice şi
20,56% transport
produse derivate
nespecificate în altă 22,35%
parte 14,87%

BD
Articole
manufacturat
e diverse
10,71%

Uleiuri, grăsimi şi
ceruri de origine Bunuri
animală sau neclasificate în
vegetală altă secţiune din
FIE
0,33% CSCI
Combustibili minerali, 0,02%
lubrifianţi şi materiale
Materiale brute necomestibile, Produse alimentare şi animale vii
derivate
15,74% exclusiv combustibili 2,30% 10,55%
Băuturi şi tutun
2,55%

Figura 12.8. Structura importului Republicii Moldova pe grupe de

produse conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în anul
2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 22.02.2019
Principala pondere în structura exportului Republicii Moldova
M

pe grupe de produse conform Clasificării Standard de Comerț

Internațional în anul 2017 le revine mașinilor și echipamentelor
pentru transport – 22,35%. Importul produselor alimentare și a
animalelor vii constituie 10,55% din importul total, iar importul
băuturilor și a tutunului deține în ansamblu circa 2,56% în structura
UT

respectivă.
Indicatorul care reflectă cât de bine este acoperit importul țării
cu exportul acesteia este balanța comercială (figura 12.9).

10
 EM
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
-500

-1000
-2406
-1500

-2000 -1995,3 -1975

-2313,8 -2020

BD
-2500 -2974,5
-3000 -3051 -3064,1 -2977,5
-3307,7
-3500

Figura 12.9. Evoluția balanței comerciale a Republicii Moldova în

perioada 2008-2017, milioane dolari SUA
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 22.02.2019
Pe parcursul întregii perioade examinate balanța comercială a
Republicii Moldova este negativă, fapt care se apreciază negativ, dar
FIE
aceasta e o situație specifică pentru majoritatea țărilor din lume.
Pe lângă balanța comercială, un interes deosebit îl reprezintă
examinarea gradului de acoperire a importului cu exportul.
60
%

49,3 50,9 50,2

50
42,7 44,2 44
40 41,5
39,1
40
32,5
M

30

20

10

0
UT

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 12.10. Evoluția gradului de acoperire a importurilor cu

exporturile în Republicii Moldova în perioada 2008-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor www.statistica.md, accesat 22.02.2019

11
 EM
Reieșind din considerentele că balanța comercială a Republicii
Moldova este negativă, gradul de acoperire a importurilor cu
exporturi în Republicii Moldova în perioada 2008-2017 este sub
nivelul de 100%.
Totodată, se apreciază pozitiv faptul că gradul de acoperire a
importurilor cu exporturi în perioada 2008-2017 are tendință de
creștere, sporind de la 32,5% până la 50,2%. Această situație se
datorează faptului că ritmurile de creștere a exportului Republicii

BD
Moldova sunt mai înalte în raport cu ritmurile de creștere a
importurilor țării.
Rolul industriei alimentare și a băuturilor este foarte important
atât pentru asigurarea consumului intern în Republica Moldova, cât
și pentru formarea exportului țării.
FIE
M
UT

12