COMERT INTERNATIONAL SI

POLITICI COMERCIALE
1 10.POLITICA DE STIMULARE A EXPORTURILOR. Instrumente de
natura bugetara, fiscala, financiar-bancara, valutara
Curs 10
10 dec.2021 (IF)
20 nov.2021 (IFR)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici
comerciale, Ed.Universitara,
Bucuresti, 2015,
 comanda directa
 https://www.edituraunive
rsitara.ro/stiinte_econom
ice-3/comert-internationa
l-si-politici-comerciale.ht
ml

 https://www.clb.ro/Produ
se/comert-international-s
i-politici-comerciale-editi
a-a-ii-a-145922.aspx
 comenzi@editurauniversita
2
ra.ro/
 Tel. Editura: 0745.200.357
1.POLITICA DE STIMULARE A EXPORTURILOR
– OBIECTIVE, TIPURI DE INSTRUMENTE
 = reglementări (juridice, administrative, fiscale, financiare,
bancare, valutare) adoptate de catre stat în scopul:
 Impulsionarii/ cresterii / stimularii/ sustinerii exporturilor.

 Obiective:
 Cresterea competitivităţii marfurilor exportate
 Cresterea gradului de cointeresare a producătorilor-exportatori
 Impulsionarea globală a exporturilor (structura + orientarea
geografică)
 iniţierea + promovarea de noi exporturi
 impulsionarea exporturilor existente

  4 tipuri de instrumente:
 bugetară
 fiscală

 financiar-bancară 3
 valutară
1.MĂSURI DE NATURĂ BUGETARĂ

1.1.Subventii directe la export

1.2.Prime de export

1.3.Subventii indirecte la export

4
1.1..SUBVENŢII DIRECTE DE EXPORT
 = sume acordate de catre stat firmelor pentru
RENTABILIZAREA exporturilor lor
 atuncicând preturile mondiale < costurile lor de
productie

 se acorda selectiv:

 ramurile de interes pentru economia naţionala de
importanţă strategică, ramuri de vârf, ramurile în
formare, pentru evitarea:
 Pierderii pieţelor de export
 Dezechilibrării economice si sociale regionale

 ramuri în declin sensibile la concurenţa străină

 agricultura = cel mai subventionat sector in UE 5
  contradictii intre SUA, America Latină, Australia
1.1. SUBVENŢII DIRECTE DE EXPORT
  EFECTE
 directe si indirecte asupra
 BALANTEI comerciale (Exp>Imp)
 Structurii PRODUCTIEI naţionale

 Pe termen SCURT:
 ÎNCASĂRI valutare
 echilibrarea balantei comerciale

 Pe term LUNG:
 efecte POZITIVE:
 dacă au fost subvenţionate ramuri moderne, dinamice, ce inglobează

progres tehnic
 efecte NEGATIVE:

 dacă au fost subvenţionate ramuri in declin

6
1.2.PRIME DIRECTE DE EXPORT
 = sume acordate de catre stat exportatorilor
pentru/ care
 realizează un VOLUM MARE de desfaceri pe piaţa externă
 exportă produse ale unor INDUSTRII IMPORTANTE pentru

economia naţionala (selectiv)

 Scop:
 cresterea VOLUMULUI exporturilor pe anumite pieţe
 Influenţează
 STRUCTURA exporturilor
 orientarea GEOGRAFICĂ

7
1.3. SUBVENTII INDIRECTE DE EXPORT
 = stimulente financiare acordate de la bugetul
statului IMM-urilor pentru cresterea exporturilor lor
 Prin suportarea (total sau partial) a cheltuielilor pentru
 Accesul la INFORMAŢII
 Asistenţă TEHNICĂ de specialitate

 STUDII + cercetări de piaţă gratuit / la preţuri reduse

 Facilităţi de participare la TÂRGURI şi expoziţii internaţionale

 Organizarea de CAMPANII de promovare in strainatate a

produselor exportate

8
2. MĂSURI DE NATURĂ FISCALĂ
• cresterea competitivităţii
exporturilor pe seama
reducerii/eliminării unor
taxe/impozite
Obiective: • cresterea cointeresării
exportatorilor
• prin cresterea
câştigurilor nete la
export

• 2.1.Facilităţi fiscale
pentru MĂRFURILE

Forme: exportate
• 2.2.Facilităţi fiscale
acordate
EXPORTATORILOR
9
2.1. FACILITĂŢI FISCALE PENTRU MĂRFURILE
EXPORTATE
 = scutiri / reduceri / restituiri de impozite pe circulaţia
mărfurilor
 se acordă selectiv  importanţa exportului pentru:
 perfecţionarea structurii exporturilor
 crearea de noi locuri de muncă
 sunt direct proporţionale cu gradul de prelucrare a mărfuri
exportate
 Ex:
 DRAW BACK
 = SCUTIREA de la plata taxelor vamale a importurilor anumitor produse,
 cu CONDITIA ca acestea sa se regaseasca in structura produselor prelucrate in

exonomia nationala si ulterior EXPORTATE

 = RESTITUIREA TV platite pentru importul anumitor materii prime/

componente ce urmeaza a fi prelucrate in tara si ulterior exportate 10

 https://www.makeinindia.com/sector/chemicals
DRAWBACK, A.K.A. DUTY DRAWBACK
 is the REFUND of duties, certain taxes, and certain fees collected upon
the importation of merchandise into the US.
 Refunds are only allowed upon the export of a certain article manufactured from
the imported merchandise.
 was established in 1789
 to promote exports and manufacturing within the US market.
 Claimants may be
 the importer, exporter, or intermediate party within the drawback transaction.
 Claimants can recover the following duties, taxes and fees paid on the
imported merchandise:
 Regular duties paid on an entry
 Voluntary tenders of duties
 Marking duties
 Certain excise taxes
 Harbor maintenance fees
 Merchandise processing fees 11
 Etc.
2.2. FACILITĂŢI FISCALE ACORDATE
EXPORTATORILOR
 = scutiri / reduceri ale impozitului pe veniturile obtinute
din activitati de export
 Forme:
 scutiri / reduceri de la plata impozitului pe profit (obtinut din
activitati de export)
 reducerea bazei de impozitare a veniturilor obtinute din export
 stabilirea unor plafoane de fonduri neimpozabile pentru firmele
cu activitate de export
 scutiri / reduceri de la plata impozitelor datorate pentru firmele
care realizeaza proiecte de investitii in vederea pregatirii
marfurilor pentru export

 Se acorda selectiv – in functie de produse, piete de export 12

etc.
3. MĂSURI DE NATURĂ FINANCIAR-
BANCARĂ
- FORME

• stimulează
3.1.Creditele de exporturile de
export valoare / în
cantităţi mari

• = pârghie de
3.2.Asigurarea şi cointeresare a
garantarea creditelor exportatorilor de
de export a efectua
vânzări pe credit
13
3.1.1. CREDITUL CUMPĂRĂTOR
 acordat direct importatorului de catre o instituţie
financiar-bancară din ţara exportatorului
 capacitatea mare de creditare a băncilor 
răspândite

 3.2.1.GARANTAREA
 se face pentru creditul cumpărător
 o instituţie din ţara importatorului se obligă faţă de
banca creditoare exportatoare că va achita
contravaloarea mărfii livrare pe credit in cazul in care
importatorul devine insolvabil (incapacitate de plată)
  au fost create instituţii specializate 14
 MARFA
Exp Imp

CREDIT

Banca Banca
Exp. garantează

15
3.1.2.CREDITUL FURNIZOR
 acordat direct importatorului de către exportator
 folosit pentru exporturile
 de valoare redusă
 pe termen scurt

 3.2.2.ASIGURAREA
 pentru creditul furnizor
 acoperă riscul exportatorului de a nu încasa la
scadenţă contravaloarea mărfii livrate pe credit
 se face de o instituţie din tara exportatorului

16
 CREDIT
Exportator Importator.

Se asigură la o
societate de
asigurări

17
BANCA DE EXPORT IMPORT A
ROMANIEI EXIMBANK
 opereaza ca
 Banca
 institutie de asigurari
 componenta esentiala a mecanismului de sustinere a
dezvoltarii comertului exterior al României.
 desfasoara activitati
 in nume si cont propriu,
 in numele si contul statului, ca agent al Statului in cadrul
politicii economice a Guvernului
 Obiectivul principal
 sprijinireaexportatorilor romani prin mecanisme de
FINANTARE, ASIGURARE SI GARANTARE
 in scopul de a le spori competitivitatea si de a prelua riscurile 18
comerciale si politice implicate de comertul exterior
3.1.3.LINIILE DE CREDIT
 pot fi deschise de o instituţie financiară din tara
exportatoare in favoarea unei bănci din ţara
importatoare
 au la bază acorduri interguvernamentale între ţara
exp. – ţara imp.
 guvernele se angajează să garanteze creditele acordate
importatorilor
 au durată de utilizare prestabilită
 se acordă pe term lung
 se acorda selectiv
 pot fi utilizate numai de acele contracte care se califică
(ex. Contracte de export de o anumita valoare (se stabileste 19
o valoare limită minimă), pentru un anumit tip de marfa etc.)
 Exp. Imp .

Instituţie Credit Bancă

20
3.1.4. CREDITELE CONSORŢIALE
  variantă a liniilor de credit
 Crearea de consorţii bancare
 Scop: finantarea de obiective economice de mare
valoare, complexitate si risc
 Autorităţile din anumite ţări acordă anumite
facilităţi băncilor proprii
 dacă acestea condiţionează acordarea finanţării de
cheltuirea unei părţi din aceasta pentru achiziţionarea de
bunuri şi servicii de la furnizori din ţara de unde provine
banca finanţatoare.

21
3.1.5.CREDITELE DE ASISTENŢĂ
 se acordă de anumite agenţii guvernamentale din TD unor
anumite TID
 Beneficiari
 = TID ce prezintă interes economic/ politic/ militar deosebit
pentru ţara creditoare
 condiţii de acordare favorabile:
 dobânzi foarte reduse/zero
 perioade de graţie
 perioade de restituire lungi
 se bazează pe acorduri încheiate între ţara creditoare – ţara
debitoare în care este precizat:
 creditele vor fi consumate (integral, in % foarte mare)
pentru cumpărarea de B+S de pe piaţa ţării creditoare 22
3.1.6. CREDITELE GUVERNAMENTALE
 acordate de un stat altui stat
 se bazeaza pe intelegeri 
 MĂRFURILE sunt vândute PE CREDIT
 RAMBURSAREA lor poate fi realizată în mărfuri / valută
convertibilă.
 Fondurile de acordarea creditelor provin din
bugetul ţării exportatoare
 Condiţiile de acordare = preferenţiale

23
4.MĂSURI DE NATURA VALUTARĂ

 Eficienţa
imediata
• cresterea competitivităţii
mărfurilor exportate prin

Scop: reducerea preţurilor externe

• cointeresarea exportatorilor
prin cresterea câştigurilor în
moneda naţională

• 4.1.Prime valutare la
export

Forme: • 4.2.Devalorizarea
monedei nationale (in
scopul sustinerii
exporturilor)
24
4.1.PRIMELE VALUTARE
 = prime indirecte acordate (castiguri financiare
suplimentare) cu ocazia convertirii valutei străine
incasate la export în moneda naţionala la un curs
de schimb mai avantajos decât cel oficial (s.m.n.
curs cu primă)
 se acordă selectiv / diferenţiat:
 tipulmarfii
 zona geografica
 ţara
 valoarea tranzactiei

25
4.2.DEPRECIEREA MONEDEI
NAŢIONALE
 stimulează exporturile atunci când deprecierea m.n. se
produce într-un ritm mai ACCELERAT decât reducerea
puterii de cumpărare a acestora
 DECALAJUL dintre:
gradul de depreciere a m.n. – reducerea puterii de cumparare
 = PRIMĂ PENTRU EXPORTATORI

 = mijloc de creştere artificială a competitivităţii exporturilor

 oferă posibilitatea exportatorilor de a-şi reduce preţurile pe
piaţa intl fără a-şi reduce câştigurile în m.n.
  s.m.n. dumping valutar
  ţările importatoare pot aplica măsuri de răspuns

 = măsură de stimulare numai pentru produsele a căror

cerere externă este elastică faţă de preţ 26
 Reducerea pretului  Cresterea cererii
 DEVALORIZAREA MONEDEI
NATIONALE  EX.
 Pe măsură ce o monedă se devalorizează
 preţul bunurilor exportate scade
 (preţul bunurilor importate creşte)

Curs de
Valoarea marfii
Data schimb Valoarea marfii exportate in EUR
RON/EUR exportate in RON

1 iulie
4,9 490 100
2020
(94,23 eur = 490 ron)
490 (costurile in Exportatorul incaseaza 100 eur  520 RON
m.n. pentru
1 ian.  castig 30 RON  exportatorul poate face
5,2 pregatirea marfii de
2021
export raman e reducere de pret in EUR (5,77) 
aceleasi) cresterea competitivitatii in raport cu 27
concurenta externa
BAZE DE DATE ON LINE  OPERATORII ECONOMICI
CU ACTIVITATI DE IMPORT/ EXPORT ÎN/DIN UE
 The Export Helpdesk
 info privind accesul pe piaţa UE a produselor originare din TCD
 cerinţele de import
 regimurile preferenţiale (aplicate/acordate TCD),

 date statistice

 link către autorităţi, organizaţii de promovare a comerţului

 info privind companiile din UE etc.

 Market Access Database

 info privind accesul pe pieţe terţe al exportatorilor din UE
 condiţii de acces
 nivelul taxelor vamale

 formalităţi de vămuire

 obstacole întâmpinate la importul pe terţe pieţe

 condiţii investiţionale

 studii şi analize 28
 date statistice.
MĂSURI LUATE ÎN DIFERITE ȚĂRI PENTRU
SPRIJINIREA ACTIVITATILOR DE IMPORT-EXPORT,
IN 2020, IN CONTEXTUL CRIZEI SANITARE (COVID
19)
 Austria
 a introdus o linie de credit pentru companiile exportatoare în valoare de
 10 % (companii mari)
 15 % (IMM) din vânzările lor la export, cu o limită de 60 de milioane de Euro pe client.

 Letonia
 a pus la dispoziția companiilor garanții de export
 Cehia
 sprijină
exportatorii cu mai mult de 250 de angajați afectați de pandemie prin garanții la
împrumuturi, printr-un fond în valoare de 147 milioane de Euro
 Marea Britanie
 a acordat sprijin exportatorilor britanici care au relații cu China
 Portugalia
 încazul expozițiilor și târgurilor intl anulate, cheltuielile de participare suportate de companiile cu
activități de export raman eligibile în cadrul sistemelor de stimulare.
 Spania
 a creat o linie de garanții de 2 mld.EUR pentru companiile exportatoare și restructurarea
creditelor exploatațiilor agricole afectate de secetă.
 Pentru faza a doua a crizei, pachetul de sprijin adoptat de guvernul Spaniei cuprinde și o linie29
de asigurări de stat în valoare de 2 mld. EUR destinate companiilor exportatoare.
MĂSURI LUATE DE ROMANIA IN DOMENIUL
ACTIVITATILOR DE IMPORT-EXPORT, IN 2020, IN
CONTEXTUL CRIZEI SANITARE (COVID 19)
 România NU a pus în aplicare un pachet de măsuri speciale
pentru susținerea importatorilor și exportatorilor români.
 Firmele RO exportatoare și importatoare  măsuri disponibile
 programul IMM Invest
  subvenții la dobânzile la credite de investiții şi pentru capitalul de lucru.
 susținerea de către stat a șomajului tehnic,
 suspendarea la plata ratelor bancare,
 amnistia fiscală,
 suspendarea popririlor bancare
 rambursarea TVA la timp
  a asigurat firmelor lichidități și cash-flow.
 un mecanism de garantare a creditelor pentru companii mari (de 8
mld.RON)
30
  va asigura capital de lucru și de care vor putea beneficia și marii exportatori.
10. APLICATIA PRACTICA NR. 10
 10.1.Politica de stimulare a exporturilor a țării
analizate
 10.2.Tipuri de instrumente de politică de stimulare
adoptate
 Subvenționarea exporturilor
 10.3. Efectele instrumentelor de politică de
stimulare asupra comerțului exterior al țării

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

31
 Răspunsurile se vor integra în portofoliul de aplicații al studentului