COMERŢ

INTERNAŢIONAL ȘI
POLITICI
COMERCIALE
8. Politica netarifara - Bariere netarifare
(partea a II-a)
Curs 8
26 nov.2021 (IF)
1
31 oct. 2021 (IFR)
georgeta.ilie@ucdc.ro
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici
comerciale,
Ed.Universitara,
Bucuresti, 2015,
 Librăria
CLB (intrarea
D1-UCDC) sau
 comanda directa
 https://www.edituraunive
rsitara.ro/stiinte_econom
ice-3/comert-
international-si-politici-
comerciale.html
2
 https://www.clb.ro/Produ
se/comert-international-s
i-politici-comerciale-editi
3. BARIERE NETARIFARE CE DECURG DIN
FORMALITATILE VAMALE SI ADMINISTRATIVE
PRIVIND IMPORTURILE
 FORME:
 evaluarea valorii mărfurilor în vamă
 (evaluarea vamală)
 documente şi formalităţi suplimentare cerute la import

 = cerinte de ordin tehnic

 LIMITAREA importurilor
  DISCRIMINAREA comerciala

 decurg din obligaţiile importatorilor de

a prezenta documente numeroase
3
 a intocmi formalitati vamale greoaie + complicate
3.1.EVALUAREA VALORII MARFURILOR IN
VAMA
 se face pornind de la preţul facturat CIF (pret real de
plătit)

 transformarea pretului de import in moneda

nationala a tarii importatoare se face la un curs
agreat de FMI

 GATT a elaborat 5 metodologii de evaluare vamală

(în vig. din 1980)  preluate integral in acordul
OMC
 incălcarea acestora reprezinta o BN

4
METODOLOGIA DE DETERMINARE A
VALORII IN VAMA (CONFORM OMC)
 1. pretul tranzactiei inscris in factura externa (pret considerat corect),
pret CIF
 Atunci când valoarea în vamă nu poate fi determinată pe baza preţului de
tranzacţie  parcurgerea succesivă a regulilor până la prima în conformitate
cu care această valoare poate fi stabilită:
 2 valoarea unei tranzacţii identice importate într-un orizont de timp
apropiat cu mărfurile evaluate
 3.valoarea unei tranzacţii similare importate într-un orizont de timp
apropiat cu mărfurile evaluate
 4.valoarea la care va fi vânduta marfa pe piata tarii importatoare
 (presupune urmarirea pretului la care va fi comercializata marfa importata)
 5.valoarea calculată pe baza:
 costului materialelor şi fabricării mărfurilor importate;
 marjei profitului;
 cheltuielilor de transport şi asigurare, manipulare a mărfurilor importate până 5
la intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal al tarii import.
3.2.DOCUMENTE ŞI FORMALITATI
SUPLIMENTARE CERUTE LA IMPORT
 Camera Internationala de Comert de la Paris
 Consiliul de Cooperare Vamala de la Bruxelles

 OMC
 au simplificat formalitatile + tipizat documentele legate de
circulatia marfurilor pe plan intl
 Unele tari (TD) cer indeplinirea altor formalitati +
documente
 numarul lor + format + reguli dificile de completat + penalizari
pentru greselile in completare
 = obstacole
 Ex.
 https://www.gov.uk/topic/business-tax/import-export
 https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/content/documente-si-proce 6
duri-de-vamuire
4.BN CE DECURG DIN PARTICIPAREA
STATULUI LA ACTIVITĂŢI
COMERCIALE
 Achiziţiile guvernamentale (achizitii publice)
 Tranzactiile comerciale de import-export realizate
de catre intreprinderile de stat
 Instituirea monopolului de stat asupra importului
anumitor produse

7
4.1.ACHIZIŢII GUVERNAMENTALE (ACHIZIȚII
PUBLICE)
 Devin BN in calea schimburilor atunci cand
 anumite reglementari in vigoare, in anumite state, favorizează
anumiti furnizori (nationali / straini in detrimentul altora
straini) de Bunuri+Servicii necesare aprovizionarii instituții ale
statului (ex. ministere, primarii, institutii publice)

 trebuie adjudecate în urma unei LICITAŢII la care sa

participe firme nationale + straine
 Fac exceptie produsele ce constituie secret de stat sau militar
 FORME DE DISCRIMINARE împotriva produselor străine
 interzicerea accesului companiilor străine
 tratament comercial preferenţial unor companii
 condiţii şi cerinţe exigente/ discriminatorii, faţă de ofertanţii externi
8
participanţi la licitaţiile
TRANSPARENȚA PROCEDURII DE ACHIZIŢIE
PUBLICĂ
 obligativitatea publicării informaţiilor
 cu privire la rezultatele procedurilor de adjudecare a contractelor
 interdicţia desemnării unei oferte drept cea mai avantajoasă
 pe baza unor criterii nespecificate în documentele de licitaţie

 Forme de ELUDARE a reglementărilor specifice achiziţiilor

publice  BN
 divizarea achiziţiilor de mare valoare în contracte individuale de
valori mai mici
 informaţii insuficiente privind oportunităţile de afaceri
 termene nerezonabile pentru prezentarea ofertelor
 specificaţii tehnice
9
4.2.COMERTUL DE STAT
 vizează operaţiunile de Vanzare-Cumparare intl
efectuate de intreprinderile cu capital public (de stat)

 = obstacole numai in condiţiile in care

 statulofera acestora PRIVILEGII fiscale suplimentare in
raport cu firmele private
 Scopul:
 rentabilizarea activitatii si
 participarea la C.I. in conditii mai avantajoase

10
4.3.MONOPOLUL DE STAT ASUPRA
IMPORTULUI ANUMITOR PRODUSE
 Reglementarile nationale 
 limitarea importurilor anumitor produse
 fixarea de preturi cu amanuntul foarte ridicate pentru a
reduce consumul acestora

 De multe ori, este justificat de

 Protejarea sanatatii populaţiei și animalelor
 Protejarea mediului

 Ex. In China, importul de titei se realizeaza exclusiv de

companiile cu capital de stat
11
4.4.SUBVENŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR DE
COMERŢ EXTERIOR
 Aduc prejudicii:
 industriilor interne ale ţărilor importatoare care produc
bunuri substituibile / concurente;
 celorlalţi exportatori de produse similare care deservesc
aceleaşi pieţe externe,
 produsele subvenţionate
 obţinavantaje competitive artificiale pe aceste pieţe şi
 împiedică exporturile altor ţări.

 OMC reglementează subvenţionarea exporturilor,

 interzicerea subvenţiilor  efecte de distorsiune în C.I.,
 aplicarea taxelor compensatorii pentru acele importuri care 12
afectează industria internă.
4.5.POLITICILE INDUSTRIALE ŞI DE
DEZVOLTARE REGIONALĂ
 Destinate sprijinirii
 FIRMELOR private
 INDUSTRIILOR
 anumitor REGIUNI

 Scop:
 restructurarea
 retehnologizarea
 schimbarea profilului de activitate
 corectarea distorsiunilor pieţei

13
4.6.FINANŢAREA PUBLICĂ A CDI
 Politicile privind drepturile de proprietate
intelectuală:
 brevete,know-how, drepturi de autor şi mărci de fabrică,
mărci de comerţ sau de servicii.
 Finanțarea cercetării aplicative permite firmelor
autohtone
 să realizeze economii în costurile de producţie,
 să-şi sporească competitivitatea,

 Efecte:
 defavorizarea acelor companii ce provin din ţări nu aloca
bugete importante cercetarii
 distorsionarea schimburile comerciale internaţionale. 14
4.7.SISTEMUL NAŢIONAL DE IMPOZITE
ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
 IMPOZITAREA
 veniturilor persoanelor fizice
 profiturilor companiilor

 Politicile SALARIALE la nivel naţional

 Cotizatiile la asigurarile de ŞOMAJ

 Contribuţiile la ASIGURĂRILE sociale

  Efecte: Bariere asupra activităților de comert

exterior

15
4.8.POLITICILE MACROECONOMICE
 Politica monetară
 Politica fiscală
 Politicile cursului de schimb
 Politicile privind BPE

 = pot distorsiona
 producţia naţională
 fluxurile comerciale externe
 mobilitatea fluxurilor de capital

16
4.9.POLITICILE ÎN DOMENIUL
CONCURENŢEI
 Reglementările ANTI-TRUST  obiectiv
 prevenirea practicilor anticoncurenţiale (preluari, fuziuni,
aliante strategice) între firme independente  restrâng,
distorsionează sau elimină concurenţa.

 Regulile privind proprietatea intelectuală

 Comertul cu marfuri contrafacute

 Politicile economice  echilibru între:

 promovarea liberei concurenţe,
 „temperarea exceselor pieţei”.
17
4.10.POLITICILE PRIVIND ISD
 Stimulentele pentru atragerea ISD
 Impunerea de restricţii în vederea menţinerii sub
control a fluxurilor de ISD  Efecte:
 Limitarea volumului fizic al comerţului
 Restricţionarea geografică a CI
  Redefinirea scalei competitivităţii

18
5. BN CE DECURG DIN STANDARDELE APLICATE
PRODUSELOR IMPORTATE SI CELOR INDIGENE
 = NORME + reglementari (standarde) (inter)naţionale privind
CARACTERISTICILE TEHNICE + CALITATE de indeplinit de
produsele importate (+ indigene)
 SCOP:
 protejarea sanatatii + securitatii consumatorilor, securitatea publica
 Daca sunt JUSTIFICATE - NU sunt obstacole
 Devin obstacole:
 anumite state nu respecta standardele intl
 in absenta unor reglementari intl, statele adopta norme proprii foarte
diferite + neuniforme + partial transparente
 FORME:
 normele sanitare şi fitosanitare,
 normele de securitate,
 normele privind ambalarea, marcarea şi etichetarea 19
 normele privind reclama şi publicitatea.
5.1.NORME SANITARE &
FITOSANITARE
 = reglementări ce vizează produsele destinate consumului
oamenilor + animalelor
 TD = foarte severe
 respectarea COMPOZIŢIEI + proceselor tehnologice
 procedurile de OMOLOGARE + certificarea + examinarea 
CHELTUIELI suplimentare
 Scopul:
 interzicerea / ingreunarea tranzactiilor comercialeintl.
 pe plan mondial  4 categ de obstacole (fito)sanitare:
 chimice / microbiologice / privind prezenţa insectelor si rozatoarelor / privind
etichetarea
 OMC
 armonizarea specificatiilor de CERTIFICARE + procedurilor de
INSPECŢIE
20
 a creat Comitetul Codexului pentru inspectia si certificarea alimentelor
5.2.NORME DE SECURITATE
 = reglementari ce vizează bunurile destinate
consumului productiv (inputuri pentru procesele de
productie la nivel national)
 conditiide CALITATE
 prescriptii TEHNICE (ex. de igiena)
 SECURITATEA muncii

 La nivel mondial  UNIFORMIZAREA

 in GATT-OMC s-a negociat:

 Acordul privind obstacolele tehnice in calea CI 21
5.3.NORME PRIVIND AMBALAREA +
MARCAREA + ETICHETAREA
 = cerinte speciale pentru produsele importate  BN
 efecte:
 CHELTUIELI suplimentare
 INTÂRZIERI în derularea contractelor
 PIERDEREA pieţelor de desfacere

 uneori se justifica

 NORMELE nationale foarte DIFERITE  BN

22
5.4.NORME PRIVIND RECLAMA ŞI
PUBLICITATEA
 cerinţe
SPECIALE privind reclama şi publicitatea,
 DIFERITE
 de la o ţară la alta
 de la normele internaţionale

 generează CHELTUIELI suplimentare.

 Daca aceste masuri sunt JUSTIFICATE – nu sunt

considerate obstacole.

23
8. APLICATIA PRACTICA NR. 8
 8.1.Politica netarifară a țării analizate
 Tipuride instrumente de politică netarifară adoptate
 Efectele intrumentelor de politică netarifară asupra
comerțului exterior al țării

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Răspunsurile se vor integra în portofoliul de aplicații al studentului

24