COMERŢ

INTERNAŢIONAL ȘI
POLITICI
COMERCIALE
6.Politica tarifara: TERITORIUl VAMAL. Fenomenele de
CREARE si DETURNARE de COMERT
1 Curs 6.
12 nov.2021 (IF)
24 oct. 2021 (IFR)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici
comerciale, Ed.Universitara,
Bucuresti, 2015,
 comanda directa
 https://www.edituraunive
rsitara.ro/stiinte_econom
ice-3/comert-
international-si-politici-
comerciale.html
 https://www.clb.ro/Produ
se/comert-international-s
i-politici-comerciale-editi
a-a-ii-a-145922.aspx

2
TERITORIUL VAMAL
 = acel teritoriu in interiorul căruia este in vigoare și se aplica
 un anumit REGIM VAMAL și
 o anumita LEGISLATIE VAMALA.

 In multe cazuri NU coincide cu teritoriul national al statelor

 Dupa al II-lea Război Mondial extinderea și restrangerea
TV

 Extinderea teritoriului vamal

 presupune însumarea teritoriilor vamale a 2/multe tari
2 forme:
 Uniuni Vamale
 Zone de Liber Schimb (admise si de GATT- OMC)
3
EXTINDEREA TERITORIULUI VAMAL (1)
 1.UNIUNEA VAMALĂ
= principala forma de extindere a teritoriului vamal
 presupune:
 desfiintarea (dintr-o data/ treptat) barierelor (ne)tarifare în
relațiile comerciale reciproce
 aplicarea unei politici comerciale comune (adopta un Tarif

vamal comun) in relatiile cu terţii

2 forme:
 Uniuni Vamale perfecte (complete)  toate mărfurile ce se
schimba reciproc si cu tertii
 Uniuni Vamale imperfecte (incomplete)  numai o parte

4
UNIUNEA VAMALA
 Exemple:
 UE
 Tarif vamal unic din 1968
 Comisia Europeană 

 negociază pentru și în numele UE, în tranzacții comerciale

internaționale (ex. Canada)

 reprezintă UE în OMC și orice litigiu comercial mediat prin aceasta.

 Uniunea Vamală Euroasiatică

 Rusia-Belarus-Kazahstan-Armenia (din 01.01.2015)- Kârgâzstanul
(din 01.01.2015)
 spațiu vamal unic în interiorul căruia s-au anulat taxele vamale la

comerțul reciproc și s-a introdus un sistem uniform de taxare a

importurilor.
 Tariful unic în vigoare din 1 ian. 2010
5
 Codul Vamal al Uniunii Vamale in vigoare din 1 iul. 2010
EXTINDEREA TERITORIULUI VAMAL (2)
 2.ZONA DE LIBER SCHIMB
= Forma secundara de extindere a teritoriului vamal
 presupune
 Eliminarea (dintr-o data/ treptat) barierelor (ne)tarifare în relațiile comerciale reciproce
 păstrarea propriilor politici comerciale in relatiile cu terţii
 o forma de extindere a teritoriului vamal numai in privinta schimburilor comerciale
reciproce
 2 forme:
 Zone de Liber Schimb perfecte (complete)  toate mărfurile ce se schimba reciproc
 Zone de Liber Schimb imperfecte (incomplete)  numai o parte.

 Exemple:
 Acordul Nord-American de Comerț Liber (SUA-Canada-Mexic), in vigoare 1.01.1994 -
NAFTA,
 In 2018, SUA, Canada, Mexic au semnat the United States-Mexico-Canada Agreement (USMCA) care inlocuieste
NAFTA.  USMCA a intrat in vigoare la 01.07.2020.
 Dominican Republic-Central American Free Trade Area (DR-CAFTA) Asociația Europeană
a Liberului Schimb, din 1960 - include Dominican Republic, Costa Rica, El Salvador,
Nicaragua, Honduras, Guatemala.
 The European Free Trade Association (EFTA) - Iceland, Liechtenstein, Norway , Switzerland 
- 1960 6
 APEC
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (1)
 = exceptarea de la regimul vamal in vigoare a unei
portiuni dintr-un stat national
 (port, zona comercială/ industriala)
 in aceste zone nu se percep Taxe Vamale de import
 teritoriul vamal al unui stat < teritoriul national
 (granitele vamale nu mai coincid cu cele nationale ale
statului)
 2 forme:
 Zone Libere
 Antrepozite Vamale

7
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (2)
 1.ZONE LIBERE
 zone exceptate de la regimul vamal in vigoare al unui
stat
 denumiri diferite:
 zone portuare scutite de impozite, zone libere comerciale,
zone libere industriale de export,
 zone economice speciale (in China)

 Regula generala:
 marfurile introduse in Zona Libera sunt scutite de plata
Taxelor Vamale până la precizarea ulterioara a destinaţiei lor

8
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (2*)
 in interiorul Zonelor Libere, mărfurile pot fi
prelucrate, transformate, selectate, reambalate si
apoi:
 pot fi orientate spre piaţa interna = supuse impunerii
vamale
 pot iesi din teritoriul statului respectiv = ramân scutite
de impunerea vamala
 pot fi prelucrare in Zona Libera unde au fost depozitate
temporar = ramân scutite
 aici pot fi create
 firme comerciale de import-export,
 firme industriale de prelucrare
9
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (3)

 Prin crearea Zonelor Libere  obiective:

 promovarea + dezvoltarea regiunilor respective
 punerea in valoare a avantajelor legate de asezarea
geografica
 (granita, pe cursul marilor fluvii, in apropierea aeroporturilor),
 punerea in valoare a resurselor interne
 (naturale și umane)
 atragerea capitalului strain (ISD)
 incurajarea tranzitului pe teritorul tarii respective
 creşterea încasărilor la bugetul statului (exceptand TV).

10
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (4)
 ZONELE ECONOMICE SPECIALE
 au inceput sa functioneze în China ( 1978)
 au dimensiuni foarte mari
 obiective urmărite:
 atragerea capitalului străin (acordarea de facilităţi: scutiri de
impozit pe venit, neimpunerea de restrictii privind repatrierea
incasarilor valutare)
 punerea in valoare a resurselor naturale şi de forţă de muncă

 aucontribuit puternic la dezvoltarea economica a

Chinei

11
ZONELE ECONOMICE SPECIALE -
CHINA
 în China au fost aprobate
 15 zone de comerţ liber
 39 de puncte de prelucrare pentru export
 care au devenit bază de conectare a economiei chineze la cea
mondială.
 în 2004, valoarea schimburilor comerciale realizate
în zonele economice speciale
a depăşit 100 mld.USD,
 reprezentând 9,5% din valoarea totală la nivel naţional
 Sursa: Direcţia Generală a Vămii Chinei

12
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (5)
 2.ANTREPOZITE VAMALE
= depozite în care pot fi DEPUSE + PASTRATE mărfuri
importate / in tranzit, pe o perioadă determinata, fara
plata Taxelor Vamale de import, dar cu plata taxelor de
antrepozitare
 daca produsele intra in regimul normal al importurilor 
supuse impunerii vamale
 daca sunt in tranzit  exceptate

 sunt amplasate in centre comerciale şi industriale

importante + în zone de tranzit
 2 forme:
 Reale
 Nominale
13
RESTRANGEREA TERITORIULUI
VAMAL (6)
 1.Antrepozite REALE
 constructii special amenajate pentru depozitare +
pastrare în conditii corespunzătoare a marfurilor pentru o
perioadă determinata (maxim 2 ani)
 administrate de birouri vamale
 scopul:
 selectarea, amestecarea, condiţionarea, reambalarea, măsurarea
mărfurilor înainte de precizarea destinatiei lor
 2.Antrepozite NOMINALE
 create numai atunci cand cele reale nu pot face fata (fizic)
solicitarilor
 asigura numai depozitarea (se creeaza pentru produse
care se deterioreaza greu) 14
  taxele de antrepozitare nominale < reale
CREAREA SI DETURNAREA DE
COMERT
 Uniunile Vamale şi Zonele de Liber Schimb (parţial)
 obiective:
 Încurajareaschimburilor comerciale reciproce
 Descurajerea schimburilor comerciale cu terţii

 Jacob Viner  efecte:

 Crearede comerţ
 Deturnare de comerţ

15
CREAREA DE COMERŢ
 CREAREA INTERNĂ DE COMERŢ (CIC)
 presupune apariţia de noi fluxuri comerciale în cadrul
Uniunii Vamale
 ce înlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente
 cu surse mai eficiente (d.p.d.v.al costurilor de producție)

 CREAREA EXTERNĂ DE COMERŢ (CEC)

 Se mai numește DETURNARE NEGATIVĂ DE COMERŢ
 Presupune înlocuirea unor surse de aprovizionare mai puţin
eficiente din interiorul Uniunii Vamale
 cu fluxuri mai eficiente din afara (d.p.d.v.al costurior de producție)

 CIC şi CEC se produc numai în situația în care ţările care au

participă la o Uniune Vamală (Zonă de Liber Schimb) au pus 16
în aplicare Taxe Vamale mai reduse.
DETURNARE DE COMERŢ (DC)
 presupune înlocuirea surselor mai eficiente
(d.p.d.v. al costurilor de producție) din afara
Uniunii Vamale (Zonei de Liber Schimb)
 cusurse mai puţin eficiente din interiorul Uniunii
Vamale (Zonei de Liber Schimb)

17
CONCLUZII
 Uniunile vamale ce produc efecte de CIC pledează în
favoarea LIBERALIZĂRII Comerțului Internațional
 Uniunile vamale ce produc efecte de DC influenţează
negativ LIBERALIZAREA Comerțului Internațional
 CIC şi DC cresterea schimburilor comerciale în
cadrul Uniunii Vamale
 cresterea volumului schimburilor comerciale în
Uniunile Vamale nu reflectă şi cresterea eficienţei
acestuia
 O Uniune Vamală  efecte negative, atunci când la
aceasta participă ţări
 cu nivele ≠ de dezvoltare economică 18
 cu diferenţe mari d.p.d.v. al costurilor de producție
APLICATIE:
FENOMENELE DE CREARE ŞI DETURNARE DE
COMERŢ
SE CONSIDERĂ URMĂTOARELE DATE:

Ţări I II III
Explicaţii

1.Costul de producţie unitar al 100 80 60

produsului “x“
2.Preţul minim posibil pe piaţa ţării I
2a). taxa vamală de import = 100% 100 160 120
2b). taxa vamală de import = 50% 100 120 90
19
APLICATIE (CONTINUARE)
 Se consideră o UNIUNE VAMALĂ între ţara I şi ţara II.
 a). în condiţiile perceperii unei taxe de 100% la import,
preţurile pe piaţa I sunt: 100-80-120:
  în situaţia în care cumpărătorii ţării I vor prefera produsul ţării II =
80  creare internă de comerţ
  în situaţia renunţării la importul din ţara III cu costuri de
producţie mai reduse = 60  deturnare de comerţ.

 b). perceperea unei TV de 50% la import determină

următoarele preţuri în cadrul UV: 100-80-90:
 dacă cumpărătorii I prefera II = 80  creare internă de comerţ
 dacă cumpărătorii I ar cumpăra şi III = 90  creare externă de
comerţ
  renunţarea la importul din III (cu cost mai redus) = 60 deturnare
20
de comerţ
6. APLICATIA PRACTICA NR. 6
 6.1.Participarea țării analizate la formele de
integrare regională
 Aderarea (UV, ZLS) – context, motivație
 Efectele aderării asupra comerțului sau exterior

 6.2.Identificati principalele forme de restrangere

vamala (zone libere/& antrepozite vamale) pe
teritoriul tarii analizate

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Raspunsurile se vor integra in portofoliul de aplicatii al studentului

21