Mamaliga Vera, grupa 203

Drept Fiscal – SPEŢE

Speţa 1
UE este o uniune economică şi politică care uneşte 28 de ţări, creată ulterior celui de al 2-lea război
mondial. În perioada 1995-1999 au fost făcuţi primii paşi spre crearea uniunii vamale euroasiatice din
care fac parte 3 state;

1. Facilităţile fiscale ale statelor membre ale UE şi uniunii vamale euroasiatice rezultate din
aderarea la uniunile respective;
2. Consecinţile fiscale între comerţul desfăşurat de un stat din cadrul UE cu un stat din cadrul
Uniunii vamale Euroasiatice.
Răspuns:
1. Facilităţile fiscale ale statelor membre ale UE
1) Majoritatea ţărilor UE au încheiat tratate menite să elimine dubla impunere.
2) Existenta unei pieti unice- piaţa unică sau „internă” este principalul motor economic al UE,
facilitând libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor.
Deci , bunurile şi serviciile pot fi comercializate liber, în afara graniţelor naţionale. Astfel, un
telefon mobil produs în Finlanda poate fi trimis în Ungaria fără taxe vamale şi fără control
vamal.
3) Monedă europeană comună, euro.
4) S-au fixat cote minime pentru TVA şi s-au elaborat norme privind aplicarea acestora.
5) Normele UE stabilesc niveluri minime ale accizelor la alcool şi băuturi alcoolice.
6) Existenţa uniunii bancare.
7) Pentru produse fabricate în afara UE - taxa vamală este percepută, în general, doar la prima
intrare pe teritoriul UE, după care nu mai sunt necesare alte taxe sau controale.
8) Pentru produsele energetice utilizate ca materii prime pentru reducerea chimică sau în procese
electrolitice şi metalurgice , statele member, au libertatea de a impune sau nu taxe asupra
acestor utilizări.
9) Se aplică numeroase norme comune privind importurile şi exporturile şi au fost eliminate
integral toate controalele între statele membre.

Facilităţile fiscale ale statelor membre ale Uniunii vamale euroasiatice

1) s-au anulat taxele vamale la comerţul reciproc;
2) s-a introdus un sistem uniform de taxare a importurilor;
3) libera circulaţie a bunurilor produse în ţările Uniunii Vamale cât şi produselor importate din
ţări terţe;
4) au fost instituite tarifele vamale comune pentru cele 3 state membre.
5) Belarus, Kazahstan şi Rusia au format un spaţiu vamal unic, pe teritoriul căruia funcţionează
Codul Vamal al Uniunii Vamale.

1
 2. Consecinţile fiscale între comerţul desfăşurat de un stat din cadrul UE cu un stat din
cadrul Uniunii vamale Euroasiatice.

1. Taxele de TVA, Accize sînt mai mari în comparaţie cu cele achitate între statele
membre din uniunile respective.
2. Existenţa taxelor vamale la comerţul reciproc.
3. Inexistenţa liberii circulaţiei a mărfurilor.
4. Controale între state.

Speţa 2
Organizaţia mondială a comerţului a luat fiinţă la 01.01.1995, dintre ţările membre fac parte Moldova,
România, Rusia, etc. Organizaţia mondială a comerţului este condusă de guvernele membrelor, toate
deciziile fiind luate de către membrii prin consens:

1. Ce acţiuni trebuie să întreprindă statele membre pentru a putea executa deciziile adoptate în
cadrul Organizaţiei mondială a comerţului;
2. Care sunt avantajele Moldovei din punct de vedere fiscal ca parte din Organizaţia mondială a
comerţului semnînd acordul de asociere cu UE şi decisă să adere la uniunea vamală
euroasiatică.
Răspuns:
1. Pentru a putea executa deciziile adoptate în cadrul Organizaţiei mondială a comerţului, este
necesar ca aceste decizii luate de către membri, prin consens, să fie apoi transpuse în
legislaţiile naţionale, prin adoptarea lor de către Parlamentele membrilor.

2. Avantajele Moldovei din punct de vedere fiscal ca parte din Organizaţia mondială a
comerţului semnînd acordul de asociere cu UE şi decisă să adere la uniunea vamală
euroasiatică.
1. După aderarea la OMC exportatorii din Republica Moldova au obţinut acces
preferenţial stabil exprimat prin fixarea unor taxe vamale mai mici, comparativ cu cele
precedente.
2. Statutul de stat membru al OMC, precum şi semnarea Acordului de Asociere cu UE,
oferă condiţii favorabile de promovare a mărfurilor moldoveneşti şi de majorare a
volumului exporturilor pe pieţele ţărilor membre respective.
3. Totodată, acest statut deschide noi posibilităţi Guvernului Republicii Moldova în ceea
ce priveşte protecţia intereselor exportatorilor pe pieţele ţărilor membre ale acestei
organizaţii, precum şi accesul la mecanismul internaţional de rezolvare a litigiilor
comerciale.
4. Utilizarea unei metodologii de evaluare vamala care sa reflecte valoarea reala a
marfurilor, in scopul de a realiza functionarea corecta a taxelor vamale rezultate din
negocierile multilaterale.
5. Permite solutionarea constructiva a diferendelor.
2
 6. Comertul sporeste veniturile.
7. OMC asigura, de asemenea, stabilitatea accesului pe pietele de export, solicitind tuturor
tarilor sa aplice un set de reguli uniform, elaborat in cadrul diverselor acorduri.
8. Unele mărfuri moldoveneşti pentru import sensibile, cum ar fi: produse alimentare,
băuturi şi tutun, încălţăminte, precum şi produse din piele, au fost protejate prin
aplicarea celor mai înalte taxe vamale.
9. Actele normative şi legislative ce ţin de evaluarea mărfurilor în vamă, au fost
modificate în conformitate cu regulile internaţionale.
10. În prezent, sunt stabilite taxe vamale destul de joase.
11. Din momentul încheierii tratativelor de aderare a Republicii Moldova la OMC, în ţară a
fost instituit un regim comercial extern liberal care urmează să fie respectat în
continuare.

Conluzie:
Aderarea Moldovei la OMC a contribuit la consolidarea relaţiilor economice cu ţările
Comunităţii Europene. Aproape fiecare punct al Acordului privind Parteneriatul şi
Colaborarea între Moldova şi UE, precum şi al Acordului de Asociere cu UE se bazează pe
legislaţia GATT/OMC, ceea ce simplifică considerabil procesul apropierii ţării de UE.
Apariţia unor posibilităţi favorabile intensificării exportului va crea, la rândul său,
stimulentele necesare pentru creşterea volumului de producere şi modernizarea
potenţialului industrial al tării.

Speţa 3
X persoană fizică locuitor al satului Mălăieşti, raionul Orhei a fost anunţat de Y persoană fizică
locuitor al oraşului Călăraşi că în 2017 va achita taxa de salubrizare în mărime de 0,2 % şi impozit pe
apă potabilă la cota de 0,006 % la fiecarea a 10-a căldare:

1. Care taxă fiscală va fi achitată de către persoana X şi Y?

2. Norma fiscală ce guvernează modalitatea de aplicare acestor taxe?

Raspuns:

1.Taxa fiscala care va fi achitata de persoanele X şi Y este taxa de salubrizare.

Conform Codului Fiscal al RM, art.290 alin(1) lit.p. X si Y persoane fizice, sînt subiecţi ai
impunerii şi vor achita taxa de salubrizare, la adresa declarată ca domiciliu .

Impozitul pe apa potabila nu va fi achitat de catre aceştea, deoarece conform prevederilor CF art. 302
Subiecţi ai taxei pentru apă sînt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
persoanele juridice, care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale.

Deci nu sînt subiecţii ai taxei pentru apă persoanele fizice care utilizeaza apa potabila pentru consum.

3
2.Norma fiscală ce guvernează modalitatea de aplicare acestor taxe este Codul Fiscal al RM,
însă potrivit art. 288 Cota taxei locale – este stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la
adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.

Speţa 4
La nunta sa X primeşte de la invitaţi daruri de nuntă, 200 000 lei şi un autoturism, mama soacră îi face
cadou un teren cu o suprafaţă de 1000 m.p. în Chişinău, iar de la părinţi săi X primeşte un apartament.

1. Sînt impozabile aceste cadouri?

Pentru a vedea daca aceste bunuri sînt supuse impozitării este important sa cunoastem care este
temeiul juridic de dobindire a bunurilor.
Dacă forma de înstrăinare a bunurilor ( teren, apartament) se face cu titlu de donaţie sau de moştenire
atunci reprezinta sursă de venit neimpozabilă , conform art.20 lit (i) CF.

Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile:

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit
i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau
de moştenire;

Sumele de bani primite în dar la nuntă nu le găsim nici în prevederile art.18 sursele de venit
impozabile dar nici în prevederile art.20 sursele de venit neimpozabile.

Totuşi, sumele respective reprezintă surse de venit , şi în mod normal ar trebui sa fie declarate, în
conformitate cu art. 18 lit. o) reprezintă surse de venit impozabile alte venituri care nu au fost
specificate la literele menţionate şi care nu sînt neimpozabile conform legislaţiei fiscale.

Speţa 5
V. persoana fizică amator de jocuri de noroc în perioada fiscală a anului 2016 a cîştigat în cazinouri
200 000 lei, prietenul său X în aceeiaşi perioadă a avut un cîştig în mărime de 300 000 lei dintre care
20 000 le-a cîştigat la companiile promoţionale, iar 280 000 lei din loterii şi pariuri.

1. Care dintre cele 2 persoane fizice va achita impozit pe venit şi în ce mărime?

2. Care va fi cota impozitului pe venit în cazul acestor 2 persoane?

Raspuns:
1. Atit X cît şi V. vor achita impozitul pe venit.
Conform art. 20 lit. (p1) sînt surse de venit neimpozabile cîştigurile de la campaniile
promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui
cîştig nu depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), astfel, din cele expuse
reiese că cîştigurile care depaşesc suma respectivă sînt supuse impozitării.

În conformitate cu Codul Fiscal al R.M. articolul 901 alin. (33) V persoana fizică va fi
impozitatată cu 18 % pentru suma de 200 000 lei cîştigată la cazinouri, ceea ce constituie 36 000 lei,
conform aceluiaşi articol, X persoană fizică va fi impozitată cu 18 % pentru suma de 20 000 lei
cîştigată la campaniile promoţionale deoarece valoarea cîştigului depăşeşte 10 % din scutirea personală
stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50 000 lei, ceea ce constituie 3 600 lei ; iar pentru suma de
4
280 000 lei cîştigată din loterii şi pariuri cota imozitului va fi de 25 %, deoarece valoarea cîştigului
depăşeşte 50 000 lei, deci mărimea impozitului plătit va fi de 70 000 lei.

Concluzie:
1. Atît X şi V vor achita impozit pe venit pentru sumele cîştigate, V – 36 000 lei; X – 106 000
lei;
2. Cotele: V - 18 %; X – 18 % pentru suma de 20 000 lei şi 25 % pentru suma de 280 000 lei.

Speţa 6
D. persoana fizică a transferat către fondul protecţia copilului şi vieţii 10 % din venitul pe anul 2015,
ca urmare a acestui fapt în declaraţia privind impozitul pe venit a dedus aceste 10 %. N. persoana
juridiă a transferat către una din organizaţiile de Guvern 15 % din impozitul pe venit calculat pentru
anul 2016.
Inspectoratul fiscal ca urmare a primirii decalaraţiilor a aplicat sancţiuni prevăzute de Codul fiscal.
1. Care este consultaţia care i-aţi da lui D şi N privind procentele transferate oraganelor de
binefacere.

Răspuns
În speţa respectivă nu este specificat daca D.persoana fizică desfăşoară activiate de întreprinzător sau
nu.
Daca D.persoană fizică si N. persoană juridică, rezidente, avînd calitatea de agent economic, au facut
pe parcursul perioadei fiscale careva donaţii in scopuri filantropice sau de sponsorizare au dreptul la
deducerea acestor donatii dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil.
Aceasta este prevazut în CF al RM art.36 alin.(1) conform careia- Agentul economic rezident are
dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri
filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil.
Deci, în declaraţia privind impozitul pe venit D şi N trebuia sa deducă doar 5% din venitul impozabil
şi nu 10 % sau 15 %.
Sfatul meu pentru D şi N este că donaţiile transferate de ei ,oraganelor de binefacere nu trebuie să
depăşească 5% din venitul impozabil dacă nu doresc să aibă alte cheltuieli .

Speţa 7
S. persoana juridică plătitor de accize procură din Germania în data de 2 aprilie 3 autoturisme ”Skoda”
pentru necesităţile firmei care valorează a cîte 200 000 lei fiecare. În data de 15 a aceleiaşi luni exportă
în UE 300 000 de tone de vin vrac şi livrează către L. persoană juridică autohtonă vin îmbuteliat 300
sticle de 0,7 litri. La începutul lunii iunie S. persoana juridică îşi felicită cei 50 de angajaţi cu 10 ani de
colaborare, donîndu-le cîte o sticlă de fiecare, iar în contul salariului pe luna aprilie le dă cîte 10 sticle
de fiecare.
1. Care sunt obligaţiile fiscale ale tuturor subiecţilor speţei faţă de stat, ţinînd cont de materia
parcursă, accizele, TVA, impozit pe venit.
Răspuns:
1. S.persoană juridică fiind subiect al impunerii în conformitate cu art. 120 lit(b)- care prevede
că subiecţi ai impunerii ai taxei accize sunt: persoanele juridice şi persoanele fizice care

5
 importă mărfuri supuse accizelor, va plăti pentru autoturismele procurate din Germania taxa
accize; iar in conformitate cu art.94 lit(b) care prevede că -Subiecţii impozabili sînt:
persoanele juridice şi fizice […] care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care
importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de
legislaţia în vigoare; şi conform art.95 lit.(b) S. va pălti TVA pentru autoturismele importate
în RM.

2. S. în conformitate cu art. 94 lit. (a) este subiect al impunerii şi respectiv, conform art. 95
alin.(1) lit.(a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova reprezinta obiect impozabil , deci pentru livrarea
de vin imbuteliat catre L.persoana juridica, S. va achita taxa TVA.

3.Pentru sticlele daruite salariaţilor săi şi pentru sticlele transmise în contul salariului
angajaţilor, S. persoană juridică va achita taxa accize în conformitate cu art.123 alin.(2) în
cazul transmiterii mărfurilor supuse accizelor cu plată sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul
salariului, angajaţilor subiectului impunerii, altor persoane, în cazul însuşirii mărfurilor de
către subiectul impunerii sau de către membrii familiei acestuia, precum şi în cazul deplasării
în alt mod a mărfurilor din încăperea de acciz, achitarea accizelor se efectuează în modul
specificat la alin.(1).

Speţa 8
Z- pesoană fizică hotărăşte să obţină dreptul de proprietate asupra apartamentului în mărime
de 100 m2 în valoare de 800000 lei primit de la adm.pub.loc. Bălţi şi apartamentul primit prin
succesiune în mărime de 40 m2 ce valorează 500000 lei care nu fusese perfectat de către
defunct.
1. Pentru care din imobile va achita impozitul privat şi în ce mărime?
2. Pentru care din imobile va achita impozitul pe avere?
Motivaţi răspunsul.

Raspuns:
Pentru a vedea dacă Z. Persoană fizică va plăti impozitul privat pentru apartamentul primit de la
adm.pub.loc. Bălţi este important să dederminăm dacă dreptul de proprietate a fost transmis cu titlu
gratuit sau oneros.
Dacă dreptul de proprietate a fost transmis cu titlu oneros, prin contractul de vînzare - cumpărare,
Z. va achita impozitul privat. Conform LEGII Nr. 279 din 16.12.2016 bugetului de stat pentru anul
2017 art.8 alin. (5) Impozitul privat se achită pînă la semnarea contractului de vînzare-cumpărare și
se virează la bugetul de stat sau la bugetul local, în funcție de apartenența bunului.
Potrivit aceleiaşi Legi alin.(2) Subiecţi ai impunerii cu impozit privat sînt persoanele juridice şi
persoanele fizice din Republica Moldova, precum şi persoanele juridice şi persoanele fizice străine,
cărora, în procesul de privatizare, li se dau în proprietate privată bunuri proprietate publică.

6
 In conformitate cu prevederile Legii menţionate art.8 alin.( 4) Cota impozitului privat se
stabileşte la 1% din valoarea de achiziţie a bunurilor proprietate publică supuse privatizării, inclusiv
din valoarea acţiunilor supuse privatizării. Asfel, Z va plăti impozitul privat in marime de 1 % din
valoarea apartamentului proprietate publică supus privatizării, 1% din 800000 lei constituie 8000 lei.

Iar dacă, dreptul de proprietate a fost transmis cu titlu gratuit , atunci Z. nu va achita impozitul privat
deoarece conform CF art.20 lit.i) , sunt venituri neimpozabile veniturile de la primirea gratuită a
proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente
ale administraţiei publice locale.

2.In conformitate cu TITLUL VI1 Cod Fiscal art. 2873 alin (1) Obiect al impunerii îl constituie
bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor),
precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a. valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;
b. suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult.

Astfel, Impozitul pe avere nu va fi achitat de Z persoană fizică pentru nici unul din imobile, deoarece
nu sînt întrunite ambele condiţii din CF.

Persoana fizică „Z” deţine 2 apartamente. Primul apartament are o valoarea estimată de 800000
lei şi o suprafaţă de 100m2, iar al doilea apartament are o valoarea estimată de 500000 lei şi o
suprafaţă de 40 m2 .

Răspuns: Bunurile imobiliare deţinute au în total au o valoarea estimată de 1,3mln lei

(800000lei + 500000 lei) şi o suprafaţă totală de 140 m2 (100 m2+40 m2). Deci, nu se întrunesc
ambele condiţiile specificate la Titlul VI1 din Codul fiscal, respectiv persoana „Z” nu va achita
impozitul pe avere.

Speţa 9
G. persoană fizică proprietar al Unităţii de comerţ amplasată 1\2 în zona drum public şi 1\2 în
zona loc.Ialoveni acordă în locaţiune acest local lui SRL „K” pentru prestarea serviciilor de comerţ, în
faţa unitaţii de comerţ este amplasată o parcare tot cu titlu de locaţiune, G. deţine şi un garaj amplasat
în Chişinău.
1. Care sînt impozitele şi taxele ce urmează să fie achitate de G şi K ?
2. La care din cele 4 bugete vor fi vărsate impozitele şi taxele achitate de G si K.

Raspuns:

1. SRL K avînd în locaţiune Unitatea de comerţ, în conformitate cu art. 290 lit.(e) CF, are
calitatea de subiect al impunerii, şi va plăti taxa pentru unităţile comerciale şi de prestări
servicii , plus taxa suplimentară pentru unităţile comerciale şi de prestări servicii pentru ½
amplasată în zona drum public.
Pentru parcarea amplasată în faţa unităţii de comerţ , locatarul va plăti în conformitate cu
art.290 lit. (j) taxa pentru parcare - persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de
întreprinzător, care prestează servicii de parcare;

7
 G. în calitate de locator pentru unitatea comercilă şi parcarea dată în locaţiune va achita impozit
pe venit în conformitate cu art.13 alin.(1) lit.a) care prevede că subiecţi ai impozitului pe venit
sînt: a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfăşoară
activitate de întreprinzător, persoanele care desfăşoară servicii profesionale, precum şi
persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiţiei, care, pe parcursul
perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice
surse aflate în afara Republicii Moldova;
G. în calitate de proprietar al garajului amplasat în Chişinău va achita impozitul pe bunurile
imobiliare , avînd calitatea de subiect al impunerii, în conformitate cu prevederile art.277 alin
(1) lit.a - subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi
nerezidenţi ai Republicii Moldova:
a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
Şi potrivit art. 278 alin (1) garajul este obiect al impunerii.

1. În bugetul de stat vor fi vărsate următoarele taxe: impozitul pe venit.

2. În bugetul unităţii administrativ teritoriale Chişinău va fi vărsat impozitul pe bunurile

imobile ;
În bugetul unităţii administrativ teritoriale Ialoveni va fi vărsată taxa pentru unităţile
comerciale şi de prestări servicii , şi taxa pentru parcare.

Speţa 10
Prin hot.de Guvern nr.123 din 12.03.2016 a fost pus în aplicare cu începere din 01.01.2016 un impozit
de stat a cărui achitare urma sa fie făcută pînă în data de 1 dec. 2016 fără a fi făcute alte modificări în
legislaţie. La data de 01.12.2016 Curtea Constituţională a considerat prezenta hot. de Guvern
neconstituţională fără alte precizări, LC persoana fizică care a plătit impozit în data de 01.09.2016
solicită restituirea banilor organelor fiscale, acestea resping cererea cu motivarea: Curtea
Constituţională nu sa pronunţat asupra achitărilor din perioada 01.01.2016 – 01.12.2016 , pe care o
considerăm valabilă.
1. Are dreptul LC la restituirea sumei achitate?
2. Este legală hot. de Guvern sau hot. Curţii Constituţionale?

Răspuns:
1. Conform legislaţiei în vigoare a RM , activitatea Curţii Constituţionale este una organizatorică, de
supraveghere, îndreptată spre a atenţiona autorităţile publice, actul cărora este supus controlului, să
înlăture normele ce contravin Constituţiei şi să oprească acţiunea actului normativ, dar dreptul de a-l
modifica sau anula revine organului ce l-a adoptat. Hotărârile pentru controlul constituţionalităţii sunt
executorii şi definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispoziţiilor acestuia declarate
neconstituţionale, acest lucru este prevăzut şi în Legea Nr. 317 din 13.12.1994 cu privire la Curtea
Constituţională – Art.26 alin.(5) conform caruia: Actele Curţii Constituţionale nu sînt supuse nici unei căi
de atac, sînt definitive şi intră în vigoare la data adoptării. La decizia Curţii, unele acte intră în vigoare la data
publicării sau la data indicată în ele.
Deci , în cazul nostru hotărîrea de guvern fiind lovită de nulitate aceasta nu produce efecte juridice, şi
în consecinţă desfiinţarea retroactivă a actului juridic ii dă dreptul persoanei fizice LC la restituirea
acelui impozit pe care la achitat până în momentul declarării nulităţii.

2. În acest context considerăm hot. Curţii Costituţionale legală, iar hot. Guvernului o găsim
neconstituţională.
8