TAXA PE VALOAREA

ADĂUGATĂ
regimul intracomunitar şi
internaţional

1
 Agendă
 Armonizarea TVA
 Operaţiuni intracomunitare
 Teritorialitatea
 Faptul generator / Exigibilitatea
 Baza de impozitare
 Cota de TVA
 Regimuri speciale
 Regimul deducerilor
 Obligaţii de înregistrare şi raportare
 Persoanele obligate la plata taxei

2
 Armonizarea TVA (1)
 1960-62: Raportul Neumark:
- Suprimare impozite în cascadă şi introducerea TVA.
- Control fiscal comun prin serviciul comun de informaţii care să asigure un
control fiscal eficient.

 1967: Comunicarea Consiliului: armonizarea se limitează la ceea ce este

necesar pentru realizarea şi funcţionarea Pieţei Comune

 1972: Raportul Werner:

- generalizarea TVA şi egalizarea cotelor => desfinţare control la frontierele
interne

3
 Armonizarea TVA (2)
 1980: Raportul Burke:
- armonizarea nu este un obiectiv prioritar ci, doar un instrument în scopul
facilitării liberei circulaţii a mărfurilor/serviciilor şi a politicii concurenţiale
care favorizează funcţionarea Pieţii Comune.
- Rezultat = în perioada 1980 – 85 Statele Membre au fost reticente la
armonizarea TVA

 1985: Relansarea armonizării fiscale:

- Cartea Albă a Comisiei prin care se propune printre altele eliminarea
frontierelor fiscale prin armonizarea TVA şi a accizelor, deoarece doar
pentru aceste impozite era necesar un control la frontiere pentru evitarea
fraudei cu privire la vânzarea intracomunitară de mărfuri.

4
 Fundamentele juridice (1)
 Directiva I – înlocuirea sistemelor naţionale cu TVA şi eliminarea tuturor
măsurilor compensatorii (dată propusă 1 ianuarie 1969)

 Directiva II – fixează structura şi modalităţile de aplicare a sistemului

comun de TVA, natura operaţiunilor supuse TVA, baza impozabilă, cotele,
exonerări, decucerile şi obligaţiile contribuabililor

 Directivele III, IV, V – s-au dat pentru decalarea termenelor pentru Statele
Membre care nu s-au aliniat sistemului comun de TVA

 Directiva VI (77/388/CEE) – regimul bunurilor şi al serviciilor

 Directiva VIII (79/1072/CEE) – rambursarea TVA pentru persoanele

impozabile nestabilite în interiorul unui Stat Membru

5
 Fundamentele juridice (2)

 Directiva XIII (85/560/CEE) - rambursarea TVA pentru persoanele

impozabile nestabilite în interiorul Comunităţii

 Măsuri de simplificare – Directiva 92/111/CEE

 Directiva 2002/38/CEE – comerţul electronic

 Directiva 79/1070/CEE – instituie cooperarea administrativă în domeniul

TVA

 Aspecte internaţionale (vamale) - Regulamentul CEE 2913/92 şi 2454/93

- Nou: Legea nr. 86/2006 Codul vamal, Regulamentul de aplicare

6
 Premisele aplicării sistemului de TVA
intracomunitar

 Principii:
- suprimarea formalităţilor vamale la trecerea “frontierei” în relaţiile
economice dintre persoane impozabile rezidente în State Membre
diferite.
- livrarea de mărfuri din punct de vedere economic este o operaţiune
unică, însă în scopuri de TVA ea este scindată în două operaţiuni
juridice distincte:
- livrarea de bunuri (înlocuieşte noţiunea de export);
- achiziţia de bunuri (înlocuieşte noţiunea de import).
TAXAREA INVERSĂ (aplicarea taxării în Statul Membru de destinaţie).
7
 Apariţia unor concepte noi
Înainte de Aderare După Aderare

 Exporturi către statele membre  Livrări Intracomunitare

 Importuri din Statele Membre  Achiziţii Intracomunitare

 Tariful Vamal al României  Tarif vamal comun

 Operaţiuni de perfecţionare  Servicii asupra bunurilor mobile

activă/pasivă cu Statele Membre corporale – non transferuri

 Antrepozite vamale  Stocuri în consignaţie sau la

dispoziţia clientului

 Regimuri speciale - mijloace de

transport noi, bunuri accizabile,

8
 Definirea unor termeni
- livrarea intracomunitară: o livrare de bunuri ce sunt expediate sau transportate
dintr-un Stat Membru în alt Stat Membru de către furnizor sau de persoana către
care se efectueaza livrarea, sau de altă persoană în contul acestora, inclusiv
transferul de către o persoana impozabilă de bunuri apartinand activitatii sale
economice din România intr-un alt Stat Membru;

- achiziţie intracomunitară: obtinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar,

de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de
cumparator, de către furnizor, sau de către altă persoana în contul furnizorului
sau al cumparatorului, către un Stat Membru, altul decat cel de plecare a
transportului sau expediere a bunurilor;

- vânzarea la distanta: livrarea de bunuri care sunt expediate sau transportate

dintr-un Stat Membru în alt Stat Membru de către furnizor sau de altă persoană
în numele acestuia.

9
 Operaţiuni impozabile (1)
 Operaţiuni cu plată pentru care locul operatiunii este considerat a fi în
România:
- achiziţia intracomunitară de bunuri (altele decât mijloacelor de transport noi
sau a produselor accizabile;
- achiziţia intracomunitară a mijloacelor de transport noi efectuate de către
orice persoană;
- achiziţia intracomunitară a produselor accizabile.

 Nu sunt considerate operaţiuni impozabile:

- operaţiunile efectuate de persoane care realizează exclusiv livrări de bunuri
pentru care TVA nu este deductibilă;
- valoarea totală a achiziţiilor intracomunitare/an calendaristic nu depăşeşte
plafonul de 10.000 euro:
- valoarea totală a achiziţiilor intracomunitare (exclusiv TVA) cu excepţia
livrărilor de mijloace de transport noi sau produse accizabile (care sunt
întodeauna considerate operaţiuni impozabile);
- persoana impozabilă poate opta pentru regimul normal de taxare
(opţiunea se aplică pentru cel puţin 2 ani calendaristici);
- depăşirea plafonului – obligaţia de înregistrare în scopuri de TVA.

10
 Operaţiuni impozabile (2)

- achiziţii intracomunitare de bunuri a căror livrare în România este scutită

(livrări de bunuri în favoarea misiunilor diplomatice, a forţelor armate
NATO);
- achiziţia de bunuri în cadrul operaţiunilor tripartite (triunghilare) pentru
persoana care acţionează în calitate de vânzător-cumpărător;
- achiziţii intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, etc. atunci
când vânzătorul acţionează în calitate de cumpărător/revânzător sau
organizator de vânzări prin licitatii publice, iar bunurile au fost taxate în SM
furnizor.

 Limitele operaţiunilor taxabile – opţiuni pentru Statele Membre

- NU sunt supuse TVA: - livrări ilegale (stupefiante):

- operaţiuni ilegale care nu denaturează concurenţa.

11
 Înregistrarea în scopuri de TVA (1)
Regulă generală:
- orice persoană impozabilă care realizează sau intenţionează să realizeze
activităţii economice care implică operaţiuni taxabile şi / sau scutite de TVA
cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA.

Codul de înregistrare în scopuri de TVA

- Reprezintă codul atribuit de către autoritatile competente din Statul Membru,
persoanelor care au obligaţia să se înregistreze sau un cod de înregistrare
similar atribuit de autorităţile competente dintr-un alt Stat Membru (ex. cele emise
în România vor avea prefixul RO);
- cod special de înregistrare - servicii electronice.

Momentul înregistrării:
- înaintea realizării activităţilor economice dacă declară că urmează să realizeze o
cifră de afaceri egală sau mai mare de 35.000 euro, sau dacă realizează o cifră
de afaceri mai mică, dar optează pentru regimul normal de taxare în termen de
10 zile de la sfârşitul lunii în care a depăşit plafonul.

12
 Înregistrarea în scopuri de TVA (2)
Înregistrarea din oficiu:
- organul fiscal poate face înregistrarea din oficiu dacă persoanele obligate
prin lege nu solicită înregistrarea.

Alte persoane obligate să se înregistreze în scopuri de TVA:

- persoanele neînregistrate sau persoanele juridice neimpozabile, care
întenţionează să efectueze achiziţii intracomunitare sunt:
- obligate să solicite înregistrarea înaintea efectuării operaţiunilor
impozabile dacă valoarea achiziţiei depăşeşte plafonul pentru
achiziţii intracomunitare - 10.000 euro –;
- înregistrarea din oficiu de către organele fiscale dacă persoana
obligată nu solicită înregistrarea;
- înregistrarea poate fi anulată în anul următor, dacă valoarea
achiziţiilor intracomunitare nu depăşeşte plafonul stabilit.

- un departament al unei instituţii publice poate fi înregistrat, dacă este

organizat ca parte distinctă din structura organizatorică a instituţiei

13
 Înregistrarea în scopuri de TVA (3)

Obligaţiile persoanelor înregistrate:

- să comunice codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor /
prestatorilor sau clienţilor;
- comunicarea este opţională în cazul serviciilor de transport intracomunitare,
serviciilor accesorii transportului sau intermedierilor în legătură cu serviciile
de transport intracomuitar.

Reprezentantul fiscal:
- persoana impozabilă care şi-a desemnat un reprezentant fiscal va comunica
numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit
reprezentantului său fiscal, tuturor clienţilor sau furnizorilor săi.

14
 Teritorialitatea
 Locul livrării:
- locul unde se găsesc bunurile în momentul plecării transportului, pentru
bunurile expediate sau transportate;
- locul montării sau instalării, dacă bunul a făcut obiectul unei montări sau
instalări;
- locul unde se găseşte bunul în momentul livrării, dacă acesta nu a fost
expediat sau transportat;

 Locul achiziţiei:
- locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expediţia sau
transportul bunurilor;
- dacă se comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis de un alt
SM decât cel în care are loc achiziţia, locul achiziţiei intracomunitare se
consideră a fi în SM care a emis codul de înregistrare (se aplică regula
anterioară dacă cumpărătorul face dovada că achiziţia a fost supusă
TVA în SM de destinaţie a bunurilor).

15
 Livrări intracomunitare (1)

 Operaţiuni scutite cu drept de deducere

 Condiţii:
- dovada că mărfurile au părăsit teritoriul Statului Membru (RO);
- cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis în Statul
Membru de destinaţie.

 Neîndeplinirea cumulativă a celor două condiţii, obligă furnizorul să colecteze TVA

(factură cu TVA) similar unei operaţiuni interne.

 Caz particular (livrări la distanţă):

- pentru livrări către acelaşi stat de până la 35.000 euro, se va aplica TVA din ţara de origine,
la locul de plecare (vânzătorul poate opta totuşi pentru a fi impozitat în ţara de
destinaţie); iar pentru operaţiunile care depăşesc plafonul de 35.000 euro, impozitarea
acestora se va face în statul de destinaţie.

16
 Livrări intracomunitare – obligatiile
furnizorilor (2)
Obligaţii:
- înscrierea în factură a codul de de înregistrare în scopuri de TVA al
furnizorului/beneficarului (codurile pot fi verificare în aplicaţia VIES);
- înscrierea în decontul de TVA/declaraţia recapitulativă a valorii livrărilor
intracomunitare;
- să facă dovada că bunurile au părăsit teritoriul SM de expediţie;
- să raporteze livrările de bunuri în aplicaţia Intrastat (declaraţie Intrastat –
livrări intracomunitare).

Avantaje:
- furnizorul, persoană impozabilă înregistrată în Statul Membru ca plătitor de
TVA nu este considerat exportator = nu există declaraţie vamală de export;
- nu se colectează TVA = proceduri mai simple;
- costuri mai mici comparativ cu tratamentul anterior al tranzacţiei (înregistrări
contabile, plăţi pentru servicii adiţionale).

Dezavantaje:
- apar costuri datorită obligaţiei de raportare în sistemul INTRASTAT = costuri
generate de implementarea noului software sau updatarea celui existent

17
 Achiziţii intracomunitare (1)

 Regulă generală: TVA se plăteşte în statul de destinaţie (locul

achiziţiei intracomunitare se consideră a fi locul unde se găsesc
bunurile în momentul în care se încheie expediţia sau transportul)

- clientul, persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de TVA în România

înregistrează TVA aplicând mecanismul taxării inverse;
- nu mai există declaraţie vamală de import.

18
 Achiziţii intracomunitare - obligaţiile
beneficiarilor (2)
Obligaţii:
- înscrierea în decontul de TVA/declaraţia recapitulativă a valorii achiziţiilor
intracomunitare;
- să raporteze achiziţiile de bunuri în aplicaţia Intrastat (declaraţie Intrastat –
achiziţii intracomunitare);
- emite auto-facturarea (dacă nu a primit factura de la furnizor).

Avantaje:
- proceduri simple;
- costuri reduse în comparaţie cu tratamentul tranzacţiei înainte de aderare
(înregistrări contabile, plăţi pentru servicii adiţionale).

Dezavantaje:
- cresc costurile datorită obligaţiei de a întocmi declaratia INTRASTAT;
- costuri de pregătire pentru personal şi implementarea noului software sau
updatarea celui existent.

19
 Teritorialitatea – operaţiuni tripartite (1)
 Noţiune:
operaţiuni care implică două livrări de aceeiaşi categorie de bunuri
între trei agenţi economici din trei State Membre diferite, bunurile fiind
transportate o singură dată printr-un transport unic:
- prima livarare are loc între o persoană impozabilă din SM 1 (înregistrată în
SM 1) către o persoană impozabilă din SM 2 care acţionează în calitate de
cumpătător/revânzător;
- a doua livrare este efectuată de către cumărătorul/revânzător către
beneficiarul final, înregistrat în scopuri de TVA în SM 3;
- transportul bunurilor este efectuat direct din SM 1 în SM 3.

 Determinarea locului tranzacţiei se face în funcţie de persoana

responsabilă pentru transportul bunurilor.

20
 Teritorialitatea – operaţiuni tripartite (2)

 SM 1
- operaţiunea intră în sfera de aplicare a TVA în SM 1, deoarece fiind o
livrare de bunuri cu transport, locul livrării este locul unde se găsesc
bunurile în momentul începerii transportului;
- dacă expeditorul este este înregistrat în SM 1 iar cumpărătorul/revânzător îi
furnizează codul său de înregistrare în SM 2 şi de asemenea face dovada
că bunurile au părăsit teritoriul SM 1, livrarea va fi tratată ca o operaţiune
scutită cu drept de deducere (livrare intracomunitară);
 SM 2
- operţiunea dintre SM 2 şi SM 3 fiind o livrare fără transport, locul livrării
este considerat locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la
dispoziţia cumpărătorului;
- cumpărătorul/revânzător face o achiziţie intracomunitară în SM 3 (locul de
destinaţie al bunurilor), unde bunurile sunt supuse TVA;
- cumpărătorul/revânzător va trebui pentru aceste achiziţii intracomunitare să
se înregistreze în SM 3. 21
 Operaţiuni tripartite – aplicaţie (3)
 Expeditorul:
- emite o factură cumpărătorului/revânzător fără a aplica TVA care va cuprinde şi
codul de înregistrare al cump./rev. din SM 2;
- înregistreză această livrare în decontul său de TVA în SM 1 şi în declaraţia
recapitulativă pentru livrari intracomunitare ca fiind o livrare intracomunitară
efectuată către cumpărătorul/revânzător.

 Cumpărătorul/revânzător:
- înregistreaza achiziţia efectuată în decontul de TVA la achiziţii intracomunitare;
- înscrie livrarea efectuată în SM 3 în decont la livrari intracomunitare scutite;
- înscrie în Declaratia recapitulativa, codul de inregistrare al beneficiarului din SM
3, codul T la rubrica corespunzatoare din decontul de TVA (pentru operaţiuni
tripartite), valoarea livrării efectuate;
- emite factura în care să cuprindă cel puţin codul de inregistrare, numele, adresa
şi codul de inregistrare al beneficiarului din SM 3, beneficiarul ca fiind persoana
obligată la plata TVA datorată pentru livrarea de bunuri.
 Beneficiarul:
- evidenţieză achiziţia efectuată de la cumpărătorul/ revânzător în decontul de
TVA în SM 3 la rubrica achiziţii intracomunitară de bunuri;
- aplică mecanismul taxării inverse.

22
 Operaţiuni tripartite – aplicaţie (4)
 Transportul bunurilor este convenit între cump./ rev. şi beneficiar:
- în SM 1 operaţiunea va fi considerată o livrare internă (fără transport), vânzătorul
întocmind factura către cump./ rev. cu TVA, deoarece locul livrării este considerat
în SM 1 (locul unde bunurile sunt puse la dispoziţia cumpărătorului);
- livrarea efectuată de cump./ rev. către beneficiar este o livrare intracomunitară cu
transport (locul SM1, unde începe transportul), fiind scutită de TVA dacă:
- beneficiarul este înregistrat în scopuri de TVA;
- bunurile părăsesc teritoriul SM 1.
- beneficiarul efectuează o achziţie intracomunitară de bunuri în SM 3, fiind obligat
la plata TVA.

 Precizări:
- cump./ rev. poate deduce TVA achitat în SM 1 dacă este înregistrat în acel stat
(obligatoriu pentru livrările intracomunitare);
- cump./ rev. este obligat să emită o factură cu TVA către beneficiar dacă acesta nu
este o persoană impozabilă sau nu are un cod de înregistrare în scopuri de TVA.

23
 Operaţiuni tripartite cu persoane
nestabilite în Comunitate (5)

 operaţiuni tripartite false;

 agentul economic B este stabilit în afara Comunităţii având calitatea de
cumpărător/revânzător;
 bunurile sunt vândute de către A în SM 1, către B care le revinde către C
din SM 2 ca şi beneficiar.

24
 Operaţiuni tripartite- cu persoane
nestabilite în Comunitate - aplicaţie (6)
 În funcţie de persoana responsabilă pentru transportul bunurilor şi locul
livrării, persoana impozabilă extracomunitară trebuie să se înregistreze în
scopuri de TVA în cel puţin unul din SM implicate în tranzacţie.
 Transport realizat pe relaţia vânzător- cump./ rev. :
- cump./ rev. se înregistrează în SM 2;
- vânzătorul efectuează o livrare intracomunitară cu transport, scutită, dacă cump./
rev. comunică vânzătorului un cod de înregistrare iar bunurile sunt transportate în
afara SM 1;
- cump./ rev. efectuează o achiziţie intracomunitară în SM 2, facturând cu TVA către
Beneficiar (excepţie: beneficiarul aplică taxarea inversă).
 Transport realizat pe relaţia cump./ rev. - beneficiar:
- cump./ rev. se înregistrează în scopuri de TVA în SM 1;
- livrarea efectuată de vânzător către cump./ rev. este considerată o livrare internă
fără transport;
- cump./ rev. efectuează către beneficiar o livrare intracomunitară, cu transport (locul
SM 1), scutită dacă beneficiarul comunică cump./ rev. codul de înregistrare, iar
bunurile părăsesc teritoriul SM 1
- beneficiarul efectuează o achiziţie intracomunitară în SM 2.

25
 Operaţiuni cu bunuri expediate în cadrul
unui contract de consignaţie sau bunuri
puse la dispoziţia clientului

 Obligaţiile furnizorului:
- proprietarul bunurilor trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România
- să plătească TVA
 Masuri simplificate:
- consignatarul/cumpărătorul bunurilor este obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată în România;
- consignatarul/cumpărătorul bunurilor să fie înregistrat în scopuri de TVA;
- consignatarul/cumpărătorul bunurilor are dreptul să fie menţionat în DAU (în scopuri de TVA), şi poate deduce taxa
datorată/plătită cu condiţia ca bunurile să fie re-exportate în afara Comunităţii, dacă acestea nu sunt achiziţionate.
 Registru special:
- data sosirii, natura şi cantitatea bunurilor;
- data livrării bunurilor în România (referire la factura sau documentul emis;
- data re-exportului pentru bunurile care nu au fost achiziţionate (natură, cantitate).

-
26
 Achiziţia intracomunitară a mijloacelor
de transport noi

 Vânzarea de mijloace de transport noi: orice cumpărător, plătitor de TVA,

sau nu, care cumpără un mijloc de transport nou provenit dintr-un Stat
Membru este considerat că face o achiziţie intracomunitară impozabilă,
pentru care trebuie să plătească TVA în ţara de destinaţie a mijlocului de
transport.

 Sunt considerate mijloace de transport noi:

- terestre: 48cmc/75 kw sau data fabricaţiei este sub 3 luni sau au mai
puţin de 6000 km;
- navale: 7,5m lungime sau sub 100 navigaţie;
- aeriene: peste 1550 sau sub 40 ore zbor.

27
 Achiziţia intracomunitară a produselor
accizabile

 achiziţiile intracomunitare de produse accizabile sunt întodeauna operaţiuni

impozabile (SM 2). Nu se ţine cont de plafonul pentru achiziţii intracomunitare.

 achiziţiile intracomunitare efectuate de către persoanele fizice sau în contul

acestora sunt scutite în cadrul unui plafon cantitativ (nevoi personale).

28
 Operaţiuni de procesare (1)

- proprietarul mărfurilor va plăti TVA pe valoarea manoperei;

- la expedierea materiilor prime nu are loc o livrare intracomunitară de
bunuri (operaţiuni netaxabile care nu intră în sfera TVA), dar la recepţia
produselor finite se realizează o achiziţie intracomunitară taxabilă doar pentru
valoarea adăugată de procesator -aplică taxarea inversă-;
- beneficiarul este obligat să comunice procesatorului codul de înregistrare în
scopuri de TVA, însă nu este obligat să înregistreze expediţia în declaraţia de
TVA (operaţiuni care nu intră în sfera TVA);
- scutirea de TVA este posibilă dacă procesatorul este în posesia nr. de
înregistrare a beneficiarului şi face dovada că bunurile au părăsit teritoriul SM
respectiv;
- beneficiarul/procesatorul raportează operaţiunile în Intrastat;
- beneficiarul este obligat să se înregistreze în toate SM unde au loc
operaţiuni de procesare. 29
 Operaţiuni de procesare – măsuri
simplificate (2)
 Se evită înregistrarea în scopuri de TVA în fiecare SM unde au loc
operaţiunile de procesare.

 Aplicabilitate:
- procesatorii sunt situaţi în acelaşi SM;
- procesatorii sunt situaţi în SM diferite;
- achiziţii de bunuri într-un SM, urmate de procesarea lor în acelaşi SM;
- achiziţii de bunuri într-un SM, urmate de procesarea lor într-un alt SM.

30
 Operaţiuni de procesare (3)

 Servicile sunt supuse TVA în SM beneficiar -aplicarea taxării inverse-

 Etape:
1. expediera bunurilor către primul procesator, într-un alt SM (înregistrarea în
Intrastat);
2. recepţia bunurilor pentru procesare de către P1 (înregistrarea operaţiunii în
declaraţia de TVA la operaţiuni non-taxabile);
3. expediarea bunurilor semi-prelucrate spre P2 din acelaşi SM (operaţiunea nu
se raportază în Intrastat – bunurile nu părăsesc teritoriul SM procesator);
4. re-expediera bunurilor de P2 spre beneficiar (înregistrarea operaţiunii în
Intrastat de către P2/beneficiar).
31
 Operaţiuni de procesare (4)

 Servicile sunt supuse TVA în SM beneficiar -aplicarea taxării inverse-

 Diferenţe:
- P1 (SM 2) / P2 (SM 3) înregistrază tranzacţia în Intrastat

32
 Operaţiuni de procesare (5)

 Două aspecte diferite:

- cumpărarea bunurilor (cumpărătorul realizează o achiziţie intracomunitară);
- operaţiunile de procesare (intră în sfera TVA din SM beneficiar).

 Etape:
1. cumpărarea bunurilor (beneficiarul aplică taxarea invesă, înregistrarea
operaţiunii în Intrastat);
2. expedierea bunurilor de la vânzător la procesator în acelaşi SM (procesatorul nu
este obligat să completeze declaraţia Inrastat);
3. expedierea bunurilor prelucrate, beneficiarului (raportarea în Intrastat).

33
 Operaţiuni de procesare (6)

 achiziţia şi operaţiunile de procesare intră în sfera de aplicare a TVA în SM

beneficiar

 Diferenţe:
- raportarea în Intrastat a operaţiunii de transfer între vânzător (SM2 ) şi
procesator (SM 3)

34
 Alte operaţiuni din sfera TVA – Importul (1)
 Import:
- intrarea în Comunitate de bunuri care nu îndeplinesc condiţiile din art. 9 şi 10 din
Tratatul de înfinţare a CEE;
- alte bunuri provenite din teritorii terţe.

 Noţiunea de import se aplică doar în cazul bunurilor, serviciile nu pot fi

importate acestea fiind prestaţii taxabile pentru cele care au loc în România sau
scutite, pentru cele a căror loc de prestare nu se găseşte în România.

 Locul importului:
- se consideră pe teritoriul statului membru în care se afla bunurile cand intră pe
teritoriul Comunităţii;
- atunci cand bunurile sunt plasate, la intrarea în Comunitate, într-un regim vamal
suspensiv (inclusiv depozit necesar cu caracter temporar), locul importului
pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul SM în care bunurile inceteaza
să mai fie plasate intr-un astfel de regim;
- pentru bunuri provenite din teritorii terţe, dacă la intrarea în Comunitate sunt în
una din situatiile care le-ar permite, dacă ar fi fost importate în Comunitate s ă
beneficieze de unul din regimurile vamale suspensive (inclusiv depozit necesar
cu caracter temporar) sau sunt plasate sub o procedura de tranzit intern, locul
importului este considerat a fi SM pe teritoriul caruia se încheie aceste regimuri
sau procedură.

35
 Importul (2)
 Importul este o operaţiune impozabilă indiferent dacă:
- persoana care realizează operaţiunea (înregistrată/neînregistrată,
stabilită/nestabilită în România, microintreprindere, un departament la unei instituţii
publice);
- nu contează dacă importatorul acţionează în scopul activităţii sale economice sau
în scopuri personale sau utilizarea ulterioară a bunurilor importate;
- nu este afectată operaţiunea de existenţa unui drept de proprietate, atât timp cât
are loc un transfer fizic al mărfurilor din spre un teritoriu extracomunitar sau teritorii
excluse (ex. Regatul Spaniei: Ceuta şi Melilla).

 Excepţii:
- mărfurile care au beneficiat de drepturi de import reduse sau zero în funcţie de
destinaţia lor finală, rămân sub supraveghere vamală până când condiţiile pentru
acordarea tratamentului favorabil încetează a mai fi aplicabile, precum şi în
cazurile în care mărfurile sunt exportate sau distruse;
- supravegherea vamală se încheie şi când mărfurile sunt utilizate în alte scopuri
decât cele prevăzute pentru aplicarea tratamentului favorabil, cu condiţia achitării
taxelor datorate la punerea în liberă circulaţie;
- schimbarea destinaţiei ulterior acordării liberului de vamă, obligă titularul să
înştiinţeze în prealabil autoritatea vamală, care va aplica regimul tarifar
corespunzător noii utilizări.

36
 Importul (3)
 Exonerări de TVA la import:

- în funcţie de natura produselor sau natura operaţiunilor

Exemple: - importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile de scutire

definitive de taxe vamale în baza Reglementării 918/83 CEE,
Directivele 83/181/CEE, 69/169/CEE, 78/1035/CEE;
- misiuni diplomatice, birouri consulare;
- pentru uzul forţelor NATO;
- re-importul de bunuri din afara Comunităţii, care se află în
aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului.

37
 Importul de bunuri într-un SM urmat de o
achiziţia intracomunitară în alt SM (4)

Este asimilata unei achiziţii intracomunitare şi achizitionarea de către

o persoana juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea
persoana în Comunitate şi transportate sau expediate intr-un alt stat
membru decat cel în care s-a efectuat importul.

 Scopul vizat:
- importul bunurilor într-un SM de către o persoană juridică neimpozabilă
urmat de efectuarea unei achiziţii intracomunitare într-un alt SM;
- încercarea de a diminua valoarea TVA datorat în SM de destinaţie;
- operaţiunea nu este impozabilă dacă se încadrează în plafonul stabilit
pentru achiziţii intracomunitare.

38
 Importul de bunuri într-un SM urmat de o
achiziţia intracomunitară în alt SM
- aplicaţie (5)
 Obligaţia de plată în SM de destinaţie – poate solicita rambursarea TVA
- cumpărătorul a depăşit plafonul pentru achiziţii intracomunitare (efectuează o
operaţiune din sfera de aplicare a TVA);
- optează pentru regimul normal de taxare.

 Destinatarul nu este obligat la plată – nu poate solicita rambursarea TVA

- cumpărătorul nu a depăşit plafonul pentru achiziţii intracomunitare (nu efectuează
o operaţiune din sfera de aplicare a TVA);
- nu a optat pentru regimul normal de taxare.

 Recuperarea TVA plătit în SM de import:

- persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei platită în
România pentru importul bunurilor, dacă dovedeste că achiziţia sa
intracomunitară a fost supusă taxei în SM de destinaţie a bunurilor;
- suma rambursată este egală cu cea achitată la momentul importului.

39
 Bunuri aflate în regimuri vamale
suspensive (1)
După aderare, bunurile aflate într-un regim vamal suspensiv se supun
dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii regimului vamal

Pentru oricare din evenimentele de mai jos, se va considera că bunurile

respctive au fost importate în România:
- iesirea bunurilor în România din regimul de admitere temporară în care au fost
plasate înaintea datei aderării, chiar dacă nu au fost respectate prevederile
legale;
- scoaterea bunurilor în România dintr-unul din regimurile vamale suspensive,
altul decât orice procedură de tranzit, în care au fost plasate înaintea datei
aderării, chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;
- încheierea în România a unei proceduri de tranzit intern iniţiate în România
înaintea datei aderării în scopul livrării de bunuri cu plata în România înaintea
datei aderării, de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare (o livrare
de bunuri prin poşta va fi considerată în acest scop procedura internă de tranzit);
- încheierea în România a unei proceduri de tranzit extern iniţiate înaintea datei
aderării;
- orice neregulă sau încălcare a legii comisă în România în timpul unei proceduri
de tranzit intern sau extern.

40
 Bunuri aflate în regimuri vamale
suspensive (2)
Nu există un fapt generator de TVA, în oricare din situatiile
anterioare, dacă:

- bunurile sunt expediate sau transportate în afara spaţiului comunitar

aşa cum este acesta de la data aderării;
- bunurile importate (din regim de admitere temporară), nu reprezintă
mijloace de transport şi sunt re-expediate sau transportate către
Statul Membru din care au fost exportate şi către persoana care le-a
exportat;
- bunurile importate (din regim de admitere temporară), reprezintă
mijloace de transport care au fost achizitionate sau importate,
înaintea datei aderării, în conditiile generale de impozitare din
România, sau din spaţiul comunitar, asa cum era acesta inaintea
datei aderării, şi/sau nu au beneficiat de scutire de la plata taxei sau
de rambursarea acesteia ca urmare a exportului. Aceasta condiţie
se consideră indeplinită atunci când data primei utilizări a acestui
mijloc de transport este mai devreme de 1 ianuarie 1999.

41
 Regimul extracomunitar al mărfurilor
Operaţiuni de export efectuate de plătitori de TVA

 Sunt considerate operaţiuni de export, livrările de bunuri mobile corporale şi

prestări de servicii, precum şi operaţiunile asimilate acestora, care sunt
legate direct de ţări dinafara spaţiului comunitar.

 Condiţii:
- existenţa unei declaraţii de export;
- copii ale facturilor, pentru achiziţii de mică valoare vizate de vamă la
ieşirea din spaţiul comunitar.

42
 Prestările de servicii
 Principiu director - locul impozitării pentru prestările de servicii, este
locul unde prestatorul şi-a stabilit sediul activităţii economice sau un
sediu permanent de la care efectuează prestările, sau, în lipsa
acestora, domiciliul său ori reşedinţa sa obişnuită .

 Criterii:
- sediul activităţii economice a prestatorului: de regulă este sediul social;
- excepţie: sediul social poate fi “înlăturat” doar când aplicarea sa nu
conduce la o soluţie fiscală raţională şi face dificilă stabilirea unei legături
între serviciul prestat şi sediul activităţii economice a prestatorului;
- sediul permanent – criterii:
- să aibă o consistenţă minimală prin reunirea permanentă de mijloace
umane şi tehnice necesare unor prestări de servicii determinate;
- un grad suficient de permanenţă şi o structură aptă din punct de vedere al
echipamentului uman şi tehnic să facă posibilă de manieră autonomă,
prestările de servicii în cauză.

43
 Principii de taxare derogatorii (1)
- locul utilizării serviciului
Regula: locul taxării este sau: pentru a păstra neutralitatea TVA în
raporturile concurenţiale din piaţa internă
- locul sediului prestatorului
A) Derogări definitive:

- prestări servicii de transport altele decât cele referitoare la bunuri: locul

prestării - fiecare stat va impozita traseul parcurs pe teritoriul său;

- prestări servicii de transport intracomunitar de bunuri, inclusiv servicii

accesorii (încărcare/descărcare): locul de plecare al transportului;

Transport intracomunitar:
- locul de plecare/sosire sunt situate în două SM diferite;
- în acelaş SM ,dar transportul este efectuat în legătură directă cu un transport
intracomunitar de bunuri.

- prestări de servicii aferente activităţilor culturale, sportive, ştinţifice,

activitate hotelieră sau restaurante: locul prestării – locul de executare
materială a acestor tipuri de prestări.

44
 Principii de taxare derogatorii (2)
- prestări de servicii aferente activităţilor culturale, sportive, ştinţifice,
activitate hotelieră sau restaurante: locul prestării – locul de executare
materială a acestor tipuri de prestări;

- lucrări de expertize asupra bunurilor mobile corporale: locul prestării –

la locul efectuării acestor prestări;

- închirierea de mijloace de transport: locul prestării - locul unde este

situat prestatorul;

- Excepţie: în cazul în care clientul furnizează prestatorului un cod de

înregistrare în scopuri de TVA emis de un SM, altul decât cel de plecare al
transportului locul de prestare va fi în SM care a atribuit acest cod.

45
 Principii de taxare derogatorii (3)

- închirierea de bunuri mobile (altele decât mijloacele de transport);

leasing-ul şi prestările imateriale de servicii: locul unde beneficiarul şi-a
stabilit sediul activităţii economice sau sediul permanent pentru care s-a
prestat serviciul sau în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa
permanentă;
- exemple de prestări de servicii imateriale (Directiva a VI-a, art. 9):
- transferul sau atribuirea dreptului de proprietate, patente sau
licenţe, consultanţă legală/contabilă sau servicii asimilate;
- tranzacţii bancare, financiare sau de asigurare/ reasigurare;
- telecomunicaţii (serviciile avand ca obiect transmiterea,
emiterea şi receptia de semnale, inscrisuri, imagini şi sunete sau
informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau
alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de
utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau
receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, şi
furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii).

46
 Principii de taxare derogatorii (4)
B) Derogări temporare - Comerţul electronic
Definiţie: “servicii furnizate pe cale electronică" sunt: furnizarea şi
conceperea de site-uri informatice, mentenanţă la distanţă a programelor şi
echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - şi actualizarea
acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informatii şi punerea la dispozitie
de baze de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de
noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale,
artistice, sportive, stiintifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de
invatamant la distanţă.
 Probleme specifice
- teritorialitatea impozitului: - criteriul sediului permanent nu este adecvat pentru
aplicarea regulilor fiscale asupra comerţului electronic;
- sediul permanent nu are acelaşi sens în cadrul impozitului pe profit (pe
societăţii) şi în cadrul TVA;
- estimarea profiturilor realizate pe web = dificultăţi pentru determinarea asietei;
- localizarea exactă şi identificarea părţilor fac dificilă încasarea taxelor şi lupta
împotriva fraudelor;
 Excepţie: atunci cand furnizorul de servicii şi clientul său comunica prin curier
electronic, aceasta nu inseamna în sine ca serviciul furnizat este un serviciu
electronic;
 Locul impozitării: în ţara de destinaţie, pentru persoane private neimpozabile.
 Obligaţii: notificarea fiscului cu privire la începerea/închiderea activităţii, plata
taxei înt-un cont special, depunerrea unui decont special de TVA.
47
 Regimuri particulare de TVA
Regimul intreprinderilor mici
Art. 24 din Directiva a VI-a identifcă intreprinderile mici în funcţie de
cifra de afaceri realizată anual.

 sunt luate în considerare: livrări de bunuri şi servicii, inclusiv cele

exceptate, precum şi operaţiuni imobiliare, financiare şi de asigurare dacă
nu sunt operaţiuni accesorii;
 nu sunt luate în considerare: cesiunea de bunuri.

Modalităţi:
- intreprinderile sub un anumit nivel al cifrei de afaceri nu devin plătitoare de
TVA dacă nu au dreptul de deducerea taxei (Ro. 35000 Euro/anual);
- atenuarea progresivă: mecanismul de reducere a impozitului care are ca
scop facilitarea trecerii de la regimul de franşiză la regimul normal de TVA.

48
 Regimul special al agenţiilor de voiaj (1)
Sfera de aplicare:
Agenţii de voiaj şi organizatorii de circuite turistice ce acţionează în nume
propriu faţă de turist (călător) şi care utilizează pentru realizarea călătoriei,
serviciile altor plătitori de TVA.

- se interpretează în sens larg, deoarece toate operaţiunile efectuate de către

agenţia de voiaj sunt considerate drept o prestaţie de servicii unică pentru
călător;

- se taxează marja comercială a agenţiei (diferenţa dintre suma plătită de călător

şi costurile agenţiei cu prestările furnizate de către alţi plătitori);

- se taxează în ţara în care agenţia de voiaj are sediul activităţii economice sau
sediul permanent.

49
 Regimul special al agenţiilor de voiaj (2)
Scutiri:
- livrările şi serviciile efectuate în beneficiul direct al clientului, realizate în
afara Comunităţii;
- pentru livrări sau prestări realizate atât în interiorul cât şi în exteriorul
Comunităţii sunt scutite doar cele efectuate în afară ca şi serviciu unic în
beneficiul clientului;

Este obligatoriu aplicarea regimului special pentru:

- călători persoane fizice;
- serviciul prestat cuprinde şi o componentă pentru care locul prestării este în
afara Comunităţii.

Obligaţii:
- agenţiile de turism nu pot înscrie distinct taxa în facturile transmise
călătorului utilizându-se menţiunea “TVA inclus”;
- evidenţe contabile saparate pentru agenţiile de turism care aplică regimul
special concomitent cu regimul normal de taxare.

50
 Regimul bunurilor de second-hand,
obiectelor de artă şi antichităţi (1)
Sfera de aplicare:
- bunuri de ocazie: bunuri mobile corporale susceptibile de utilizare în starea în
care sunt sau după reparaţii, altele decât obiectele de artă, colecţii, antichităţi,
metale sau pietre preţioase;
- obiecte de artă, colecţie, antichităţi: sunt definite prin raportarea la
nomenclatura vamală, din Tariful vamal (ex. 9701 – 9706).

Persoane impozabile:
- revânzătorii, organizatorii de vânzări la licitaţie (profesionişti care activează în
nume propriu sau în contul altor persoane);
- sunt excluse vânzările între particulari când acestea nu constituie o activitate
economică.

Mod de taxare:
- plătitori pot opta pentru un regim particular, prin taxarea marjei realizate de către
revânzător ca diferenţă între preţul de vânzare şi cel de achiziţie.

51
 Regimul bunurilor de second-hand,
obiectelor de artă şi antichităţi (2)
Regim:
- intracomuntar: vânzarea se face cu TVA la cota din Statul Membru de unde se
face livrarea;
- extracomunitar: exportul este exceptat de TVA; importul se taxează .

Regimul special se aplică pentru achiziţiile intracomunitare având ca

furnizori:
- o persoana neimpozabilă;
- o persoana impozabilă, în masura în care livrarea efectuată de respectiva
persoana impozabilă este scutita de taxa;
- o întreprindere mică, în masura în care achiziţia respectiv ă se refera la bunuri de
capital;
- o alta persoană impozabilă revanzatoare, în masura în care livrarea de către
aceasta a fost supusă taxei în regim special;
- opere de arta, obiecte de colectie sau antichităţi pe care le-a importat persoana
impozabilă respectivă;
- opere de arta achizitionate de persoana impozabilă revanzatoare de la autorii
acestora sau de la succesorii în drept ai acestora, pentru care exista obligatia
colectarii taxei.

52
 Regimul special cu cotă forfetară
Definiţii: pentru agricultori (1)
- intreprinderilor agricole, silvice sau piscicole: intreprinderea care realizeaza
activităţi de productie a produselor agricole mentionate şi/sau prestează
serviciile agricole;
- serviciile agricole: reprezintă serviciile prestate de un agricultor care utilizează
munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice unei întreprinderi
agricole, silvice sau piscicole;
- procentul de compensare în cota forfetară: procentul care se aplica în
scopul de a permite agricultorilor cu cota forfetară sa beneficieze de
compensaţia în cota forfetară pentru taxa aferentă achiziţiilor;
- compensatia în cota forfetară: suma rezultată prin aplicarea procentului de
compensare în cota forfetară asupra pretului, exclusiv TVA, aferent livrarilor de
produse şi de servicii agricole efectuate de un agricultor cu cota forfetară.

Deduceri:
- agricultorii cu cotă forfetară nu au drept de deducere pentru taxa achtată sau
datorată pentru achiziţiile făcute în cadrul regimului special cu cotă forfetară;
- beneficiarii livrărilor pot deduce taxa achitată către agricultorii cu cotă forfetară.
53
 Regimul special cu cotă forfetară pentru
agricultori (2)
Facilităţi suplimentare:
- nu se emit facturi, cu excepţia livrărilor sau prestărilor către persoane nerezidente şi
neînregistrate în scopuri de TVA;
- ţinerea evidenţelor privind operaţiunile realizate;
- depunerea decontului;
- se poate opta pentru regimul normal de taxare, nemaifiind posibilă revenirea la regimul
special.

Regimul mixt:
- persoana impozabilă care desfasoara o activitate supusă regimului special cu cota
forfetară şi alte activităţii pentru care nu se poate aplica regimul special se considera că
persoana respectiva işi desfasoară activitatea în sectoare diferite (în cadrul unui alt
regim, livrările sau prestările efectuându-se în regimul special cu cota forfetară către
cealalta activitate);
- obligatii:
- sa aplice compensatia în cota forfetară livrarilor de bunuri din
activitatea sa supusă regimului special cu cota forfetară către
activitatea supusă altui regim de taxa;
- autofacturarea pentru regimul normal de taxă;
- exercitarea dreptul la deducerea a TVA numai pentru activitatea
supusă regimului normal de taxare.

54
 Regimul particular aplicabil aurului
pentru investiţii (1)
Aurul de investiţii inseamnă:
Aurul de investiţii inseamnă:
 aurul, sub forma de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pietele de
metale pretioase, avand titlul minim de 995/1.000, reprezentate sau nu prin
hartii de valoare, cu exceptia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel
mult 1g;
 monedele de aur cu excepţia celor vândute în scop numismatic.

Sunt scutite:
- achiziţii intracomunitară şi importul de aur pentru investiţii, inclusiv
operaţiunile futures sau forward;
- serviciile de intermediere.

Pot aplica regimul normal de taxare:

- persoanele impozabile care produc sau transformă orice aur de investiţii;
- persoanele care livrează în mod curent aur de investiţii;
- intermediari are prestează servicii în numele şi contul unui mandant cu
condiţia ca mandantul la rândul său să opteze pentru regimul de taxare.
55
 Regimul particular aplicabil aurului
pentru investiţii (2)
- regimul normal de taxare se aplică de la data notificării organului fiscal
competent;
- nu este permisă revenirea la regimul anterior de scutire.

Dreptul de deducere:
- taxa datorată sau achitata pentru achizitiile de aur de investitii efectuate de
la o persoana care si-a exercitat optiunea de taxare;
- taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de
aur, care este ulterior transformat în aur de investitii de persoana impozabilă
sau de un tert în numele persoanei impozabile;
- taxa datorată sau achitata pentru serviciile prestate în beneficiul sau şi care
constau în schimbarea formei, greutatii sau puritatii aurului, inclusiv aurului
de investitii;
- taxa datorată sau achitată pentru operaţiunile de achiziţie legate de
producerea sau transformarea aurului de investiţii.

56
 Faptul generator şi exigibilitatea (1)
Definiţii:
- faptul generator: reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale
şi necesare pentru exigibilitatea taxei;
- exigibilitatea: reprezintă data la care autoritatea fiscală (în România
ANAF) devine îndreptăţită, în baza legii să solicite plata de către
persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acesteia poate fi
amânată.

Achiziţii intracomunitare:
- faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator
pentru livrări de bunuri similare, în Statul Membru în care se face achiziţia;
- exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către
persoana ce face achiziţia, pentru întreaga contravaloare a livrării de
bunuri, dar nu mai târziu de cea de-a 15 zi a lunii următoare celei în care a
intervenit faptul generator.

57
 Faptul generator şi exigibilitatea (2)

Pentru importul de bunuri:

-importuri de bunuri supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe
similare, stabilite ca urmare a unei politici comune: faptul generator şi
exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin
faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe Comunitare;

-import de bunuri scutite de taxe comunitare: faptul generator şi

exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care ar
interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare, dacă
bunurile importate ar fi fost supuse taxării;

- Importul de bunuri plasate într-un regim vamal suspensiv: faptul

generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează

a mai fi plasate într-un astfel de regim.

58
 Baza de impozitare (1)
Achiziţii intracomunitare:
- este aceeaşi ca şi în dreptul intern;
- la aceasta valoare se aplică [după deducere] cota în vigoare la momentul
când taxa devine exigibilă, la nivelul celor din ţară pentru un bun identic;
- cuprinde orice accize plătite sau datorate în alt Stat Membru, de persoana
ce efectuează achiziţia intracomunitară, pentru bunurile achiziţionate. În
cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectuează achiziţia
intracomunitară, valoarea achiziţiei intracomunitare efectuate se reduce
proporţional.

Importul de bunuri:
- valoarea în vamă stabilită conform legislaţiei vamale;
- cursul de schimb: penultima zi de miercuri a lunii (prima zi de miercuri a lunii
pentru modificări de curs mai mari de 5%).

59
 Baza de impozitare – import (2)
 Baza de impozitare (valoarea în vamă)
- valoarea tranzacţională care este preţul plătit sau de plătit pentru bunurile
importate la care se adaugă alte cheltuieli şi taxe aferente bunurilor puse în
liberă circulaţie;
- pentru bunurile importate după o perfecţionare pasivă, baza de impozitare
este dată de valoarea operaţiunilor de perfecţionare furnizate de prestatorul
străin.

 Cazuri particulare:
- punerea în liberă practică a bunurilor aflate sub un regim de perfecţionare
activă;
- punerea în liberă practică a bunurilor obţinute sub un regim vamal de
transformare sub control vamal;
- consumul bunurilor aflate într-un antrepozit sau zonă liberă.

60
 Cota de TVA
Regulă generală:
- cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare în ţara de achiziţie (consum) în
momentul exigibilităţii taxei;
- în cazul importului de bunuri: cota în vigoare în ţara de import.

În România:
- cota standard: 19 %
- cota redusă: 9 %
(7%)

61
 Regimul deducerilor (1)
 Regulă: regimul deducerilor este reglementat în mod similar cu
regimul deducerilor din dreptul intern
Ex. sistemul de drept francez impune obligaţia singulară ca operaţiunea
economică să aibă legătură cu activitatea economică impozabilă; în
concluzie dreptul de deducere nu devine aplicabil pentru operaţiuni
economice care nu au legătură cu activitatea persoanei impozabile chiar
dacă acestea sunt înscrise în bilanţ.

 Precizări:
- deducerea este posibilă doar dacă cumpărătorul şi vânzătorul sunt plătitori de
TVA;
- plătitorii de TVA pot deduce taxa care a grevat bunurile şi serviciile utilizate
pentru livrările intracomunitare de bunuri exonerate;
- plătitorii care nu sunt stabiliţi în interiorul ţării pot deduce taxa plătită în acel
Stat Membru, prin imputarea în decontul lunar/trimestrial asupra cuantumului
TVA datorat într-un Stat Membru în care efectuează operaţiuni impozabile;
- condiţia esenţială în exercitarea dreptului de deducere constă în existenţa
unui document justificativ (facturii).

62
 Regimul deducerilor (2)
- este condiţionat de executarea obligaţiei agentului economic de a raporta
operaţiunile comerciale care intră în sfera TVA, în sistemul informatic Intrastat;
- dreptul de deducere se exercită prin decontul de TVA, persoanele impozabile
având dreptul să scadă din valoarea totală a TVA colectată pentru perioada
fiscală, valoarea totală a TVA deductibilă în aceiaşi perioadă, pentru care s-a
născut acest drept, conform normelor legale;
- în situaţiile în care dreptul de deducere nu poate fi exercitat, deoarece nu sunt
îndeplinite condiţiile legale (ex. lipsa documentelor justificative), acest drept
poate fi exercitat în perioada fiscală când sunt îndeplinite aceste condiţii, fără a
depăşi însă termenul procedural de 5 ani calculat de la data de 1 ianuarie a
anului ce urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere.

63
 Regimul deducerilor –
procedura specială (3)
 Regulă:
- exercitarea dreptului de deducere după o perioada mai mare de 3 ani de la
data când acesta a luat naştere, se face conform procedurii speciale
stabilită de MFP:
- solicitarea deducerii se va face prin scrisoare recomandată la care

se vor ataşa facturile sau documentele justificative în original

pentru operaţiunilor pentru care se solicită deducerea;
- organele fiscale sunt obligate să răspundă acestei solicitări în
termen de 30 de zile lucrătoare calculate de la data scrisorii
recomandate;
- exercitarea efectivă a dreptului de deducere se va face prin
decontul perioadei fiscale în care solicitantul a primit autorizarea de
deducere de la organele fiscale competente.

64
 Rambursarea TVA (1)

 Reguli cu privire la rambursare:

- persoanele stabilite într-un SM, neînregistrate şi care nu sunt obligate să se
înregistreze în scopuri de TVA în România pot solicita rambursarea taxei
achitate;
- rambursarea se va face în baza unei cereri la care se vor anexa facturile
sau documentele de import în original, aferente taxei solicitate a fi
rambursate, şi dovada că persoana respectivă este înregistrată în scopuri
de TVA într-un Stat Membru (certificat emis de autorităţile fiscale
competente);
- prezentarea unei declaraţii scrise din care să rezulte că în perioada pentru
care se solicită rambursare nu a efectuat livrări de bunuri/prestări de servicii
pentru care locul livrări este (considerat) în România, dar şi angajamentul
de a înapoia sumele rambursate din eroare.

 Cererea de rambursare:
- nu poate să privească taxa datorată sau achitată de către persoana
impozabilă pentru operaţiunile scutite de TVA sau pentru cele care în
România nu se acordă dreptul de deducere;
- solicitantul trebuie să facă dovada că este înregistrat în scopuri de TVA.

65
 Rambursarea TVA (2)
- termenul de depunere a cererii de rambursare este de 6 luni de la
încheierea anului calendaristic în care TVA a devenit exigibilă, organele
fiscale având la dispoziţie tot un termen de 6 luni pentru a emite decizia de
rambursare (în cazul respingerii cererii, organul fiscal comunică
motivele care au dus la luarea acestei decizii);
- solicitările de rambursare nu pot fi făcute pentru sume inferioare plafonului
de 200 euro în cazul în care cererea se referă la o perioadă mai mare de 3
luni şi mai mică de un an, sau 25 de euro pentru un an calendaristic sau
perioada rămasă dintr-un an calendaristic;
- rambursarea poate fi solicitată şi de persoanele neînregistrate şi care nu
sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, care nu au
domiciliul în spaţiul comunitar, în condiţii în care persoanele impozabile
române ar avea aceleaşi drepturi cu privire la rambursarea TVA sau a altor
taxe similare, în statul respectiv:
- persoana impozabilă este obligată să-şi numească un împuternicit în
România în scopul rambursării;
- împuternicit care acţionează în numele şi în contul persoanei
impozabile, fiind ţinut răspunzător individual şi în solidar cu mandantul

cu privire la obligaţiile şi drepturile rezultate din cererea de

rambursare.

66
 Persoanele obligate la plata TVA
Pentru achiziţii intracomunitare:
- orice persoană care efectuează o achiziţie intracomunitară
ex. în dreptul francez, statul contribuabilului nu prezintă importanţă atât timp
cât acesta desfăşoară operaţiuni considerate legal impozabile.

Pentru importul de bunuri

- obligaţia revine importatorului.

Cazuri particulare:
- furnizorul (în solidar), în cazul achiziţiilor intracomunitare pentru care o factură
sau autofactură nu este emisă sau aceasta cuprinde date incorecte cu privire
la identificarea părţilor contractante sau codul de înregistrare în scopuri de
TVA;
- persoana care-l reprezintă pe importator sau persoana care depune declaraţia
vamală, conform reglementărilor vamale.

67
 Obligaţiile persoanelor impozabile –
Factura (1)
Termen: cel mai târziu, data de 15 (identic pentru autofacturări) a lunii următoare
(similar operaţiuniilor interne) pentru:
- livrările la distanţă;
- transferuri efectuate în alt Stat Membru (auto-facturare).

Menţiuni obligatorii:
- codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifică
cumpărătorul/furnizorul (reprezentantul fiscal) în celălalt Stat Membru;
- pentru situaţiile în care nu se datorează taxa (în conformitate cu legislaţia
internă sau Directiva a VI-a): “scutit cu drept de deducere”, “scutit fără drept de
deducere”, “neimpozabil în România”, “neinclus în baza de impozitare”;
- în cazul în care taxa se datorează de către beneficiar “taxare inversă”.

68
 Obligaţiile persoanelor impozabile –
întocmirea facturii de către un terţ (2)
 Se pot emite facturi de către un terţ în numele şi în contul furnizorului /
prestatorului cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

- furnizorul / prestatorul să notifice prin scrisoare recomandată organul fiscal

competent că emiterea de facturi va fi realizată de un terţ, cu cel puţin o
lună calendaristică înainte de a iniţia această procedură;
- să declare numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al
terţului care emite facturile;
- factura să fie emisă de către terţ în numele şi în contul furnizorului /
prestatorului;
- factura să cuprindă toate elementele prevăzute pentru acest document;
- facturile să fie puse la dispoziţia organelor fiscale competente fără nici o
întarziere, ori de câte ori se solicită acest lucru.

69
 Obligaţiile persoanelor impozabile –
factura electronică (3)
Semnarea şi ştampilarea facturilor nu este obligatorie - se pot
transmite facturi prin mijloace electronice, în următoarele cazuri:
 pentru operaţiuni efectuate în România:

- părtile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de

facturare;
- furnizorul / prestatorul şi/sau cumpărătorul, dacă sunt înregistraţi în scopuri de
TVA, sunt obligaţi să notifice, prin scrisoare recomandată, organul fiscal
competent că vor aplica o astfel de procedură de facturare, cu cel puţin o lună
calendaristică înainte de a o iniţia, şi să anexeze la notificare acordul;
- să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin
semnătură electronică, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind
semnătura electronică, sau prin schimbul electronic de date (EDI);
- să existe un document centralizator pe suport de hârtie, cu evidenţa tuturor
facturilor transmise prin EDI intr-o lună calendaristică, sau a tuturor facturilor
astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei,
în cazul în care furnizorul / prestatorul nu este înregistrat în scopuri de TVA.

 pentru achiziţii intracomunitare în România:

- conditiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în
care au loc livrările intracomunitare;
- obligaţiile sunt identice cu cele anterioare.
70
 Obligaţiile persoanelor impozabile –
stocarea facturilor (4)
Transmiterea şi stocarea prin mijloace electronice a facturilor reprezintă
transmiterea sau punerea la dispoziţia beneficiarului, precum şi stocarea,
prin echipamente electronice de procesare şi stocarea de date, inclusiv
compresia digitală, pe baza de cabluri telegrafice, transmisie radio,
tehnologiilor optice sau de alte mijloace electromagnetice.

 facturile emise se pot stoca prin orice metode, iar facturile emise şi
primite se pot stoca în orice loc în următoarele condiţii:
- locul de stocare să se afle pe teritoriul României, cu excepţia stocării
facturilor emise care se pot păstra prin mijloace electronice în orice loc dacă,
pe perioada stocării:
- se garantează accesul on-line la datele respective;
- se garantează autenticitatea sursei şi integritatea
conţinutului facturilor, precum şi faptul că acestea sunt
lizibile;
- datele care garantează autenticitatea sursei şi integritatea
conţinutului facturilor sunt de asemenea stocate;
- facturile sau conţinutul facturilor emise, în cazul stocării prin mijloace
electronice, să fie puse la dispoziţia organelor fiscale competente fără nici o
întârziere, ori de câte ori se solicită acest lucru.
71
 Obligaţiile persoanelor impozabile –
autofacturarea (5)
Autofactura se poate întocmi de către cumpărătorul unui bun sau
serviciu, în locul furnizorului cu respectarea următoarele condiţii:
- părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de
facturare;
- să existe o procedură scrisă de acceptare a facturii;
- cumpărătorul să fie stabilit în Comunitate şi înregistrat în România;
- atât furnizorul / prestatorul, în cazul în care este înregistrat în România cât şi
cumpărătorul să notifice prin scrisoare recomandată organul fiscal competent
aplicarea acestei proceduri de facturare, cu cel puţin o lună calendaristică înainte
de aplicarea autofacturării;
- factura să fie emisă în numele şi în contul furnizorului / prestatorului de către
cumpărător, şi trimisă furnizorului / prestatorului;
- factura să cuprindă toate elementele prevăzute în Codul Fiscal cu excepţia
numărului de ordine ce se va înscrie pe factură de către:
 furnizor / prestator sau de cumpărător în numele acestuia;
 factura să fie înregistrată într-un jurnal special de vânzări de către furnizor /
prestator, dacă este înregistrat în România.

72
 Obligaţiile persoanelor impozabile –
alte documente justifcative (6)
Factura se înlocuieşte cu un document special pentru:
- livrărilor în vederea testării, sau verificării conformităţii;
- stocuri în regim de consignaţie;
- stocuri puse la dispoziţia clientului.

Conţinutul documentului:
- nr. de ordine secvenţial;
- denumirea/adresa părţilor;
- data punerii la dispoziţie/expedierii;
- denumirea şi cantitatea bunurilor.

Emiterea facturii:
- în momentul în care destinatarul devine proprietarul bunurilor;
- emiterea facturii se face pe baza datelor din documentul special.

73
 Factura centralizatoare

Se poate întocmi o factură centralizatoare, cu îndeplinirea

cumulativă a următoarele condiţii:
- să se refere la livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii către
acelaşi client, pentru care faptul generator al taxei ia naştere într-o
perioadă ce nu depăşeşte o lună calendaristică;
- toate documentele emise la data livrării de bunuri sau prestării de
servicii să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.

74
 Declaraţia recapitulativă – livrări
intracomunitare (1)

Persoana impozabilă înregistrată trebuie să întocmească şi să depună

la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare unui trimestru calendaristic, o declaraţie recapitulativă
privind livrările intracomunitare, care va cuprinde următoarele
informaţii:

- suma totală a livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de plata TVA, pe

fiecare cumpărător, pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în
trimestrul calendaristic respectiv;
- suma totală a livrărilor de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni
triunghiulare, efectuate în statul membru de sosire al bunurilor expediate
sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrării ulterioare ce are desemnat
un cod T, şi pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în trimestrul
calendaristic respectiv.

75
 Declaraţia recapitulativă – achiziţii
intracomunitare (2)
Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să depună
la organele fiscale competente, până la data de 25, inclusiv, a lunii
următoare unui trimestru calendaristic, o declaraţie recapitulativă
privind achiziţiile intracomunitare, care va cuprinde următoarele
informaţii:

- suma totală a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor,

pentru care această persoană impozabilă este obligată la plata taxei şi
pentru care exigibilitatea taxei a intervenit în trimestrul calendaristic
respectiv;
- suma totală a achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni
triunghiulare pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabilă
beneficiară drept persoana obligată la plata taxei.

76
 Decontul de TVA (1)
Toate persoanele înregistrate în scop de TVA, trebuie să depună la
organele fiscale, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont, până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală
respectivă: - luna calendaristică;
- trimestrul calendaristic (cifra de afaceri sub
100.000 euro şi cuprinde operaţiuni taxabile şi/sau
scutite cu drept de deducere).
Conţinut:
- suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în
perioada fiscală de raportare;
- suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere;
- suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de
raportare;
- suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în
care a luat naştere exigibilitatea taxei;
- alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de MFP.

Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin

decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de
regularizări.

77
 Decontul special de TVA (2)
Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate şi care nu au
obligaţia să se înregistreze, sau persoane juridice neimpozabile care
intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitară în România,
au următoarele obligaţii:
1. să solicite înregistrarea în scopuri de TVA înaintea efectuării achiziţiei
intracomunitare, în cazul în care valoarea achiziţiei intracomunitare
respective depaşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul
calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară;
2. să depună un decont special de taxă pentru:
- achiziţii intracomunitare, altele decât achiziţii intracomunitare de mijloace
de transport noi sau de produse accizabile;
- operaţiuni pentru care sunt obligate la plata taxei;
- pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi;
- pentru achiziţiile intracomunitare de produse accizabile.

78
 Evidenţa operaţiunilor (1)
 fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi
documente:
- evidenţe contabile ale activităţii sale economice;
- al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta
şi legate de activitatea sa economică;
- facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa
economică;
- documentele vamale şi după caz cele privind accizele legate de
importul, exportul, livrarea intracomunitară scutită şi achiziţia
intracomunitară de bunuri realizate de respectiva persoană;
- facturile şi alte documente emise sau primite de respectiva persoană
pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri,
prestărilor de servicii, achiziţiilor intracomunitare sau imporurilor;
- un registru al non-transferurilor de bunuri transportate de persoana
impozabilă, sau de altă persoană în contul acesteia în afara
României, dar în interiorul Comunităţii.
79
 Evidenţa operaţiunilor (2)
- un registru pentru bunurile mobile corporale transportate din alt Stat
Membru de către o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în
acel alt Stat sau de altă persoană în numele acesteia, primite în scopul
expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri.

Jurnalele, registrele, evidenţele şi alte documente similare ale

activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor întocmi
astfel incât să permită stabilirea cu uşurinţă a următoarelor elemente:

- valoarea totală, fără taxă, a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de

servicii efectuate de această persoană în fiecare perioadă fiscală;
- valoarea totală, fără taxă, a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă
fiscală;
- taxa colectată de persoana respectivă pentru fiecare perioadă fiscală;
- taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală;
- calculul taxei dedusă provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală, a taxei
dedusă efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate,
atunci când dreptul de deducere se exercită pe baza de pro rata.

80
 VIES

Controlul mişcării bunurilor din sfera de aplicare a TVA, în interiorul

CE se va face prin intermediul VIES

 Implementarea VIES prin:

- realizarea sistemului de informaţii necesar pentru implementarea VIES;
- integrarea VIES cu sistemul Administraţiei Fiscale prin mijloace informatice;
- realizarea interconectării cu sistemul VIES al CE.

În prezent se pot face verificări direct prin Internet.

81
82
 Intrastat - sistem statistic pentru
comerţul intracomunitar cu bunuri (1)
 Baza legală:
- Regulamentul CE 638/2004
- H.G nr. 669/2004 – România

 Impactul asupra agenţilor economici: trebuie să-şi adapteze sistemele

informatice/contabile în aşa fel încât acestea să fie capabile să poată genera
informaţiile necesare.

 Caracteristici:
- sunt raportate toate livrările/achiziţiile care fac obiectul declarării Intrastat;
- responsabilitatea declarării revine persoanelor înregistrare în scopuri de TVA;
- declaraţia Intrastat se depune până în data de 15 a lunii următoare celei de
raportare (obligaţia poate fi externalizată).

 Tranzacţiile care se raportează în Intrastat:

- tranzacţii comerciale cu bunuri care îşi schimbă proprietarul şi sunt destinate
consumului final, intermediar, investiţiei sau revânzării;
- mişcări de bunuri dintr-un stat membru în altul fără transfer de proprietate;
- bunurile returnate;
- mişcările de bunuri pentru şi după activităţi de procesare (pe bază de
contract).
83
 Intrastat (2)
 Informaţii obligatorii pentru declaraţia Intrastat:
- codul de înregistrare TVA;
- perioada de referinţă;
- fluxul (sosire, expediere);
- mărfurile identificate la nivel de 8 cifre din HS (nomenclatura vamală);
- valoarea mărfurilor (suma impozabilă sau valoarea statistică);
- cantitatea mărfurilor (masa netă, unităţi suplimentare);
- natura tranzacţiei (ex. vânzare-cumpărare).

 Informaţii adiţionale (stabilite de fiecare SM):

- identificarea mărfurilor la un nivel mai detaliat;
- ţara de origine (numai la sosire);
- regiunea de origine, la expediere şi regiunea de destinaţie la sosire;
- condiţia de livrare (condiţiile Incoterms);
- mod de transport;
- procedura statistică (alte detalieri făcute în scopuri statistice).

84
85
 Obligaţiile administraţiei fiscale –
inspectorilor fiscali (1)
 Principii:
- funcţionarea corectă a sistemului TVA depinde de relaţia comunităţii
economice (este creat în jurul sistemului economic) - administraţilor - cu
autorităţile fiscale - administraţia -;
- sistemul TVA prevede şi drepturi (ex. dreptul de deducere), nu doar
obligaţii;
- controlul fiscal reprezintă cel mai uzual şi direct contact între administraţie şi
administraţi.

 Consecinţe:
- inspectorii fiscali trebuie să adopte un comportament caracterizat prin:
politeţe, fermitate, discreţie, să emită judecăţi de valoare, să respecte
drepturile persoanei controlate, să aplice corect metodologia de control
stabilită de actele normative în vigoare;
- pe durata controlului inspectorii fiscali au obligaţia de a evalua corect
credibilitatea evidenţelor contabile şi a deconturilor de TVA.

86
 Obligaţiile administraţiei fiscale –
inspectori fiscali (2)
 Obligaţiile profesionale specifice inspectorilor fiscali:
- să deţină suficiente cunoştinţe teoretice şi operaţionale incidente în materie
de TVA, precum şi a formalităţilor aplicabile;
- să aplice un “tratament” echitabil indiferent de mărimea/forma de organizare
a agentului economic;
- să se abţină de la a presupune prematur posibile fraude sau ilegalităţi;
- să cunoască “locul” de unde poate procura informaţiile necesare în
desfăşurarea controlului;
- să respecte reglementările legale cu privire la controlul fiscal;
- să înţeleagă practicile comerciale, registrele şi evidenţele necesare în
ţinerea evidenţelor contabile;
- să se asigure că la întrebările “tehnice”, agentul economic dă un răspuns
complet;
- să predea rapoartele de control în forma cerută de reglementările legale;
- să-şi gestioneze şi organizeze controalele fiscale care i-au fost repartizate.

87
 Date de contact
Aurelian Opre
ASSOCIATED BUSINESS
ADVISORS
Tel. 0723709370
0256/449715
e-mail:
aurelian.opre@abaconsulting.ro

88