TEMA IX.

COMERȚUL – BENEFICII ȘI BARIERE

p.146-157 Junior Achievement

1. Aspecte teoretice ale comerțului. Comerțul – proces de schimb în activitatea economic (p.146-147)
2. Particularitățile avantajului comparativ și absolut în cadrul unei piețe (p.147-149)
3. Bariere în calea comerțului - caracteristici și particularități (p.150-154)
4. Conținutul și rolul balanței comerciale în cadrul unui stat (p.155-157)

1.Aspecte teoretice ale comerțului. Comerțul – proces de schimb în activitatea economic

Etimologic, termenul de comerţ vine din cuvântul latin „comercium” prin care se desemna schimbul efectuat cu ceva
sau cu cineva.
Definiţii:
Comerț - Activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de vînzare-cumpărare; negoț, negustorie.
- Ramură a economiei naționale în care se realizează circulația mărfurilor.
Comerţ internaţional: forma principală a relaţiilor economice dintre state.

Activitățile de bază ale Comerțului

cumpărarea bunurilor transportul bunurilor vânzarea mărfurilor bunurilor

și serviciilor  și serviciilor  și serviciilor

Cu cât societatea unde are loc comerțul este mai diferențiată și complexă apare necesitatea experților în acest
schimb de produse.

Funcţiile comerţului:
1) Constituirea unei oferte diversificate de mărfuri
2) Menţinerea unei oferte diversificate şi corespunzătoare ca dimensiuni
3) Pregătirea mărfurilor pentru vânzare
4) Organizarea mişcării mărfurilor
5) Asigurarea circulaţiei informaţiilor şi realizării comunicării în cadrul pieţei 
6) Promovarea produselor
7) Cunoaşterea cerinţelor consumatorilor

În tabelul de mai jos trebuie să realizați următoarea sarcină:

Importul: - Exportul: -
Definițiile: Definițiile:
1.Totalitatea operațiilor cu caracter comercial prin care se 1.Operație cu caracter comercial prin care o parte din
introduc într-o țară mărfuri produse și cumpărate mărfurile produse, prelucrate, completate sau
din alte țări; reparate într-o țară se vând pe piața altor țări;
2.Ansamblu de operații privind cumpărarea și exportare;
introducerea pe teritoriul național a unor mărfuri de 2.Expediție a mărfurilor dintr-o țară în alta în scop de
proveniență străină.  vânzare sau schimb comercial.

1. Să prezentați produsele importate în 1.Să prezentați produsele exportate de

Republica Moldova ? Republica Moldova ?
(produsul și țara de origine) (produsul și țara unde se importă)

1
 Produsul Țara Produsul Țara

Importul (oamenii dintr-o țară import mai multe bunuri și servicii) = Exportul (oamenii din alte țări exportă mai
multe bunuri și servicii)
Importăm (bunuri/servicii) = Exportăm (munca)

2.Particularitățile avantajului comparativ și absolut în cadrul unei piețe

Avantajul absolut:
- rep. capacitatea unei țări de a produce un bun cu resurse mai puține decît ar avea necoie altă țară pentru a
produce același bun.
- îl dețin unele state în producția unor anumite bunuri și servicii;
- SUA și Canada au avantaj absolut în cultivarea grîului, iar țările Orientului Mijlociu în producerea petrolului

Avantajul comarativ:
- rep. capacitatea de a produce un anumit bun la un cost de oportunitate mai scăzut.

Studiul din manual p.148 (Exemplul firmelor Muzica si Sportica cu toate tabelele
sa fie realizate si studiate in caiet)

3.Bariere în calea comerțului - caracteristici și particularități

Tariful este un impozit sau o taxă pe importuri. Acestea sunt instrumente de protecţie a industriei naţionale de
competiţia străină. Scopul lor este de a face ca produsele străine să aibă un preţ mai ridicat decît produsele
similare din ţară.
Cota reprezintă o restricţie cantitativă impusă unor produse importate. Restricţiile cantitative impuse unor produse
specifice importate în ţară se numesc cote. Ca şi tarifele, cotele protejează producătorii autohtoni de concurenţa
străină. Prin reducerea ofertei unor anumite articole pe pieţele interne, cotele influenţează preţurile.
Subvenţia exportului reprezintă o sumă de bani oferită exportatorilor pentru a stimula exportul produselor cu
costuri interne mari şi preţuri mici de desfacere pe piaţa internaţională.
Restricţiile impuse comerţului:
 Restricţiile protejează industriile din domeniul apărării naţionale. Dacă acestea ar fi controlate de concurenţii
străini, ţara nu şi-ar mai putea asigura securitatea.
 Restricţii pentru protejarea industriilor „la început de cale". Ţările care sunt abia la începutul procesului de
industrializare deseori impun bariere pentru a-şi proteja industriile noi şi deocamdată fragile. Ideea este că odată
oferită ramurii industriale posibilitatea de a se dezvolta, ea va fi capabilă să concureze cu rivalii din alte ţări şi
atunci restricţiile vor fi ridicate.

2
 Restricţii împotriva diversificării în economie. Economiile unor ţări mai puţin dezvoltate depind aproape în
întregime de o singură recoltă sau de un produs. O recoltă proastă sau o scădere a preţului poate provoca efecte
catastrofale pentru economia acestor ţări. Pentru a preveni astfel de situaţii, se vehiculează ideea că guvernul ar
trebui să susţină (prin tarife şi subvenţii) crearea noilor industrii care ar diversifica economia ţărilor în cauză.
 Restricţii împotriva concurenţei prin „forţa ieftină de muncă''. Acesta este cel mai frecvent argument în favoarea
măsurilor protecţioniste. Produsele provenite din ţările cu forţă de muncă ieftină sunt la preţuri mai joase decît
produsele similare autohtone. Pentru a face faţă acestei competiţii, firmele sunt nevoite fie să plătească salarii mai
mici, fie să reducă locurile de muncă. Pentru a proteja muncitorii din ţările dezvoltate, Guvernul aplică restricţii de
import la bunurile produse de „forţa de muncă străină ieftină".

PROMOVAREA COOPERĂRII ECONOMICE (p.151 manual)

Mai multe ţări au început să promoveze comerţul internaţional prin crearea unor asociaţii de comerţ liber şi uniuni
vamale.
Asociaţia de comerţ liber rezultă dintr-o înţelegere între diverse ţări referitoare la înlăturarea barierelor comerciale.
- Una dintre asociaţiile de acest gen este AFTA - Arealul Asiatic al Liberului Schimb (în engleză: ASEAN
Free Trade Area; ASEAN fiind o abreviere de la Association of South East Nations) ai cărei membri sunt:
Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Fi-lipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam. Astfel,
o serie de bunuri din Europa sau SUA sunt supuse diferitor tarife atunci cînd sunt exportate în ţările AFTA.

Uniunea vamală reprezintă un acord comercial între țările care impun un tariff comun ţărilor ne-membre.

Originile Uniunii Europene datează de la 1957, cînd Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg au
semnat tratatul de la Roma şi au creat Comunitatea Europeană (CE). Ulterior au aderat Danemarca, Irlanda, Regatul
Unit, Grecia, Spania, Portugalia. Aderarea în 1995 a Austriei, Finlandei şi Suediei a ridicat numărul membrilor la 15
ţări. În anii '90, membrii Comunităţii Europene au eliminat treptat majoritatea barierelor impuse schimbului de
bunuri, servicii, capital şi forţă de muncă. Insă mai rămînea problema valutelor naţionale, care făcea dificil schimbul
european.
În anul 1991 CE a decis crearea unei valute unice, pentru a forma o uniune economică şi monetară. Reprezentanţii
ţărilor europene s-au întîlnit în Maastricht, Ţările de Jos, unde au elaborat un plan - Tratatul de la Maastricht,
rezultatul căruia urma să fie apariţia pînă în anul 1999 a unei valute europene unice.
În 1993 UE conform Tratatului, valutele naţionale ale ţărilor-membre şi băncile lor centrale urmau să fie înlocuite
cu Euro şi o structură bancară nouă - Banca Centrală Europeană, care ar elabora politica monetară pentru toate
cele 15 ţări-membre.
1 ianuarie 1999, pe piaţa monetară europeană a fost introdusă valuta unică - Euro, iar din 1 ianuarie 2002 -
monedele şi bancnotele euro au fost puse în circulaţie liberă în ţările UE şi în afara acestui spaţiu. Austria, Belgia,
Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Italia, Irlanda, Portugalia şi Spania au renunţat la fostele valute
naţionale, acceptînd euro ca mijloc unic de plată şi schimb. Danemarca, Suedia şi Regatul Unit deocamdată mai
păstrează propriile monede.
Scopul principal al măsurilor întreprinse a fost facilitatea schimbului european:
 Facilitarea procesului de vînzare-cumpărare. Moneda unică simplifică procesul de comparare şi procurare a
bunurilor şi serviciilor. Drept urmare, companiile concurează mai intens şi încearcă să-şi eficientizeze la maxim
producţia.
 Costuri comerciale mai scăzute. Comerţul între ţări nu mai implică operaţiuni de convertire a valutei, prin urmare,
costurile schimbului se reduc.
 Reducerea incertitudinii. Valuta unică elimină incertitudinile referitor la eventualele fluctuaţii ale ratelor de
schimb care ar putea diminua valoarea investiţiilor.
 Sporirea eficienţei pieţelor financiare. Pieţele de hîrtii de valoare pot fuziona în pieţe mai mari şi mai eficiente,
asigurînd un flux de capital mai puternic între ţările europene.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) (p.153 manual)

În 1947 reprezentanţii a 23 de ţări au creat Acordul General asupra Tarifelor şi Comerţului (GATT). Runda din
Uruguay a încheiat în 1994 seria de opt întruniri care s-a finalizat cu acceptarea de către 123 de ţări a unor noi reguli
pentru comerţul internaţional, întrucît şi serviciile deveniseră o componentă importantă a schimbului internaţional,
GATT urma să rezolve şi problema brevetelor şi a drepturilor de autor, importante pentru dezvoltarea industriei
cinematografice, a programelor computerizate şi a altor produse ce ţin de proprietatea intelectuală.

3
 În 1994 Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a substituit GATT după o perioadă de coexistenţă a celor
două organisme.
În data de 8 mai 2001, RM a semnat protocolul de aderare la OMC, iar o lună mai tîrziu Parlamentul de la
Chişinău 1-a ratificat, astfel Moldova devenind cea de-a 142 ţară-membră a acestui organism internaţional.

Relațiile financiare în comerțul internațional. În cadrul schimburilor internaţionale, exportatorii şi importatorii

trebuie să poată efectua, uşor şi eficient, schimburi valutare.
Piaţa valutară şi ratele de schimb: pe piaţa valutară fiecare monedă are un preţ numit rata de schimb
Rata de schimb (cursul valutar) reprezintă preţul unei monede exprimat în unitățile altei monede.
Ratele de schimb ale leului moldovenesc, cursul BNM
Valuta 01.01.2010 01.01.2011
1 Euro 17,6252 16,1045
1 dolar SUA 12,3017 12,1539
1 leu românesc nou 4,1595 3,7544
1 rublă rusească 0,4066 0,3978
100 yeni japonezi 13,3345 14,889
Cursul valutar creşte şi scade în raport cu variaţiile cererii (D) şi ofertei (S) de monedă pe piaţa internaţională:
 Creşterea cererii pentru o valută oarecare poate provoca mărirea ratei de schimb,
 Creşterea ofertei poate produce scăderea ratei de schimb.
Factorii ce influenţează cererea şi oferta valutei şi rata de schimb:
 Importurile şi exporturile de bunuri şi servicii.
 Politicile monetare.
 Diferenţe ale ratelor dobînzii.
 Aşteptările.

4.Conținutul și rolul balanței comerciale în cadrul unui stat

Comerţul internaţional presupune tranzacţii de export şi import de bunuri şi servicii între ţări.
Balanţa de plăţi: evidenţa schimbului comercial al unei ţări cu restul lumii într-o perioadă anumită de timp.
Balanţa de plăţi = Contul curent + Contul de capital
Balanţa comercială reprezintă diferenţa între importurile şi exporturile de mărfuri ale unei tări.
Soldul balanţei comerciale reprezintă diferenţa între exportul şi importul de mărfuri.
Contul curent exprimă diferenţa între importul şi exportul de bunuri şi servicii.
Balanţa contului curent este un indicator care, pe lîngă balanţa comercială, mai compară şi profiturile agenţilor
economici ai ţării respective peste hotare şi profiturile agenţilor economici străini care
activează în economia ţării. Contul curent mai include transferuri unilaterale, care rep.
donaţii şi granturi acordate de către guvernele altor ţări.
Contul de capital reprezintă o expresie numerică a fluxului de credite şi a investiţiilor în economia ţării.