Comerțul în economia contemporană

Comerțul –terminologie și funcții

Etimologic, termenul comerț provine de la commercium
(lb. latină)
- "cum merx" - cu marfă

Categorie conceptuală

Funcție economică

Comerțul Ramură a economiei naționale

Profesia unor persoane

Transferul titlului de proprietate (juridic)

Comerțul – terminologie și funcții

CIRCULAŢIA
MĂRFURILOR

COMERŢ SCHIMBUL

CONSUMUL
 Comerțul –terminologie și funcții
Evoluția abordărilor conceptuale privind comerțul

ansamblul operaţiunilor care se realizează din momentul în care

produsul, sub forma sa utilizabilă, intră în magazinul de desfacere al
producătorului sau al ultimului transformator, până în momentul în
care consumatorul preia produsul

o punere a produsului la dispoziţia consumatorului, prin

cercetarea pe baza studiilor de piaţă şi determinarea nevoilor reale
sau latente ale acestuia, precum şi prin suscitarea, reliefarea şi
argumentarea noilor nevoi pe care consumatorul potenţial nu le-a
sesizat încă

un ansamblu de activităţi care privesc un produs din momentul

investiţiei sau al manifestării intenţiei de a-l crea, până la consumul
său
 Comerțul –terminologie și funcții

sens sens
funcțional instituțional

activitatea prin care anumiți sistemul instituțiilor, societăților,

participanți la realizarea asociațiilor și persoanelor fizice
actelor de piață, procură (de la a căror activitate economică se
alți participanți în sistemul bazează exclusiv sau cu
relațiilor de piață) bunuri pe precădere, pe comerț, în sensul
pentru a le livra unor terți său funțional

sens
structural

interior
Comerțul
exterior
 Comerțul –terminologie și funcții
Funcțiile comerțului

cumpărarea și pregătirea pt. vânzare

stocarea

fracționarea, sortarea, ambalarea,

etichetarea – pregătirea vânzării
FUNCȚII
crearea condițiilor actului de
vânzare-cumpărare

transferul

asigurarea cercetării de piață și a promovării

 Funcţiile comerţului
Comerţul este activitate productivă!
„Există trei motive principale pentru care comerţul (înţeles aici ca schimb voluntar)
este productiv – motive pentru care sporeşte avuţia oamenilor” James D.
Gwartney şi Richard L.Stroup

◼ 1.Comerţul canalizează bunurile şi serviciile către cei care le preţuiesc mai mult.
„Preferinţele, cunoaşterea şi scopurile oamenilor sunt foarte variate. Astfel, un
bun care este practic lipsit de valoare pentru cineva, poate fi pentru altcineva o
comoară”. În concluzie, comerţul sporeşte avuţia ambilor parteneri în tranzacţie şi
în final avuţia naţională.
◼ 2. Schimbul permite partenerilor comerciali să câştige specializându-se în
producerea acelor bunuri pe care le fac cel mai bine. Acest principiu este numit
avantaj comparativ, şi se aplică atât indivizilor cât şi colectivităţilor şi naţiunilor.
◼ 3.Comerţul permite realizarea de câştiguri şi de pe urma diviziunii muncii,
efortului cooperativ şi adoptării unor metode de producţie pe scară largă. „În
absenţa schimbului, activitatea productivă ar fi limitată la gospodăria individuală.
Autarhia şi producţia pe scară restrânsă ar constitui regula. Schimbul permite
existenţa unei pieţe mult mai vaste pentru rezultatele muncii umane …” conducând
„la enorme creşteri ale productivităţii”.
 Comerțul –terminologie
Negustorul - Mercatorul
• Negustor = Mercator
•“mercante” - comerciant sau negustor (limba italiană)
•“mercantile” - negustoresc (limba franceză)
Comerciantul - Profesionistul
•Vechiul Cod Comercial: “acela care face fapte de comerciu, având
comerciul ca o profesiune obişnuită, precum şi societăţile comerciale”;

•Noul Cod Civil: “orice persoană fizică, respectiv juridică supusă

înregistrării în registrul comerţului, conform prevederilor Legii
26/1990”; noţiunea de “profesionist” va include noţiunea de
“comerciant”; Potrivit Noului Cod Civil, terminologic:

• Noțiunea COMERCIANT va dispărea, fiind inclusă în cea de

PROFESIONIST (comerciant, întreprinzător, operator economic,
orice persoană autorizată să desfășoare activități economice și
profesionale)

• Noțiunea ACTE ȘI FAPTE DE COMERȚ va dispărea, fiind

înlocuită de noțiunea ACTIVITĂȚI DE PRODUCȚIE, COMERȚ ȘI
PRESTĂRI SERVICII
 Comerțul – etimologie, terminologie
Evoluția ilustrată a comerțului în România
- de la negustor la comerciant-profesionist -

„Fiecare om devine un fel de negustor şi societatea însăşi devine o societate comerciantă.”-

Adam Smith
 Comerțul în Uniunea Europeană

Evoluția modalităților de integrare a piețelor

Aranjamente comerciale Măsuri de liberalizare și integrare

și de integrare a piețelor
Zonă de comerț liber Înlăturarea barierelor vamale între
participanți, cu menținerea tarifului extern
propriu.
Uniune vamală Înlăturarea barierelor vamale și a barierelor
cu efect echivalent: între participanți se
introduce un tarif extern comun.
Piață comună Uniune vamală plus înlăturarea tuturor
barierelor netarifare pentru bunuri: măsuri
de liberalizare a circulației capitalului și a
persoanelor.
Piață unică Desăvârșirea liberalizărilor anterioare la
care se adaugă înlăturarea frontierelor
vamale în interiorul zonei.
 Comerțul în Uniunea Europeană
Dimensiunile și instrumentele politicii comerciale a U. E.

multilaterală
DIMENSIUNI bilaterală
unilaterală

defensive
INSTRUMENTE
ofensive
 Comerțul și globalizarea
Globalizare versus protecționism
 Comerțul și globalizarea
Mituri ale globalizării
➢este o conspirație a marilor corporații transnaționale
împotriva țărilor mici;
➢implică înflorirea corporațiilor mici pe seama
corporațiilor mari și a consumatorilor;
➢concentrează puterea asupra pieței în mâinile celor care
dirijează un număr mic de corporații uriașe;
➢are un “geniu rău”: tehnologia informațională;
➢înseamnă companii scăpate de sub controlul legii;
➢determină scăderea numărului locurilor de muncă;
➢subminează diversitatea culturală;
➢scade standardul condițiilor de lucru;
➢distruge mediul înconjurător;
➢adâncește prăpastia dintre bogați și săraci.
 Comerțul și globalizarea
Globalizare versus protecționism

“Se spune că a lupta împotriva globalizării este precum lupta

împotriva legii gravitației” - Kofi Annan