CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I
Prezentarea generală a comerțului tradițional versus comerțul modern
1.1. Comerțul tradițional
1.2. Comerțul cu amănuntul
1.3. Comerțul modern
1.4. Tendințe în evoluția comerțului cu amănuntul

CAPITOLUL II
Analiza comparativă a comerțului tradițional versus comerțul modern
2.1. Asemănări și deosebiri între comerțul tradițional și comerțul modern
2.2. Asemănări și deosebiri între comerțul electronic și comerțul tradițional

CAPITOLUL III
Studiu de caz. Utilizarea formelor de comerț tradiționale și moderne la magazinul PROFI
3.1. Prezentarea magazinului PROFI
3.2. Forme de vânzare practicate în cadrul magazinului PROFI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Anexe

1
 ARGUMENT

Am ales această temă: „Comerțul tradițional versus Comerțul modern”, pentru a cunoaște în
permanență ce se întâmplă în mediul de afaceri. Astfel, pot spune că sunt interesată de această temă,
datorită formelor de vânzare și strategiilor de marketing care pot fi aplicate în domeniul vânzărilor,
în care mă pregătesc pentru a obține calificarea Tehnician în activități de comerț.
Orice firmă, pentru a-și desfășura activitatea cât mai bine și pentru a deveni un actor puternic
pe piață, trebuie în primul rând să cunoască mediul în care acționează pentru a putea lua cele mai
bune decizii de marketing cu privire la produsele comercializate și formele de vânzare practicate.
Lucrarea mea este structurată în trei capitole, după cum urmează: capitolul întâi, cuprinde
prezentarea generală a comerțului tradițional și comerțul modern. În capitolul al doilea, am subliniat
importanța deosebirilor și asemănărilor dintre comerțului tradițional și comerțul modern, iar în al
treilea capitol am realizat o analiză completa în ceea ce prevede desfășurarea activităților comerciale
la nivelul magazinului PROFI.
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societății, comerțul are o importanță strategică
pentru dezvoltarea echilibrată și viabilă a sistemelor economice și sociale din orice țară. Astfel,
comerțul reprezintă un sector de activitate precisă, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe
domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante revin distribuției cu amănuntul,
depozitării mărfurilor și aprovizionării cu ridicata, precum și activităților de import-export. Într-o
asemenea accepțiune, comerțul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei
moderne, devenind elementul principal al economiei de piață, indiferent de forma acesteia. Pornind
de la asemenea premise, cunoașterea domeniului respectiv, interpretarea fenomenelor care stau la
baza actelor de schimb și conturarea proceselor manageriale specifice ridică probleme deosebit de
complexe pentru a căror rezolvare sunt necesare cunoștințe și analize științifice de amploare, în
cadrul cărora trebuie apelat atât la vastul instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate,
cât și la experiența practică acumulată de-a lungul veacurilor, comerțul reprezentând una din cele
mai vechi îndeletniciri omenești. La toate acestea se adaugă faptul că, în viitor, modificarea
schimburilor care vor crea noi și importante oportunități de afaceri, va impune reacții deosebit de
rapide din partea firmelor, capacitatea de a interpreta corect noile schimbări și puterea de a înfrunta
o piață puternic concurențială și generatoare de continue restructurări. Toate acestea necesită o bună
cunoaștere a problematicii comerciale, a comerțului și a structurilor sale.

2
 CAPITOLUL I.
PREZENTAREA GENERALĂ
A COMERȚULUI TRADIȚIONALVERSUS COMERȚUL MODERN

Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție economică ce constă în a

cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condițiile
satisfacerii consumatorilor. În același timp, noțiunea de comerț definește profesiunea unui corp de
agenți economici care acționează în cadrul pieței, asigurând actele de schimb.
Sub aspect juridic, noțiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate asupra
materialelor sau serviciilor, precum și prestațiile de servicii realizate între diferitele stadii ale
producției sau direct între producător și consumator care, de asemenea, se consideră că reprezintă
acte de comerț.
Cercetarea încercărilor de conceptualizare și definire a conținutului activității de comerț scoate
în evidență faptul potrivit căruia comerțul este într-adevăr un sector creator, dar nu de bunuri
propriu-zise, ci de utilități; el este un reprezentant în serviciul utilizatorilor și al producătorilor,
cuprinzând o parte importantă, ce nu poate fi neglijată, a fluxului monetar din fiecare țară. Mai mult,
în economiile moderne, prin crearea sistemului de piață, care nu reprezintă o abstracție economică,
ci o rețea reală existentă de mari piețe cu ridicata sau rețele de vânzători și compartimente de
vânzare a unor forme existente în orice economie capitalistă, comerțului îi revine rolul
instrumentului de reglare a mecanismului de piață, organizând procesul confruntării dintre forțele
cererii și ale ofertei și asigurând materializarea respectivelor confruntări în acte de vânzare-
cumpărare, prin antrenarea a numeroase și complexe mase de agenți economici. În această calitate,
comerțul acționează prin concepte, noțiuni și acte specifice, îndeplinind o serie de funcții extrem de
importante în fluxul circulației mărfurilor de la producător către consumator.
Prin sarcinile asumate și îndeosebi, prin depășirea statutului său de simplu intermediar,
comerțul joacă un rol extrem de important atât față de producător cât și în raport cu utilizatorii.
Înțelegerea importanței activității desfășurate de către comerț față de cele două categorii de parteneri
cu care conlucrează sau se confruntă este legată de funcțiile acestuia și de impactul prin care
respectivele funcții reverberează asupra celor două categorii de parteneri.

3
 1.1. Comerțul tradițional

Prin noțiunea de comerț tradițional se înțelege oferta unor mărfuri, în schimbul unor
mijloace de plată (bani) sau alte mărfuri de schimb, prețul acestor mărfuri fiind stabilit după raportul
pe piață dintre cerere și ofertă. Comerțul se limitează deci pe cumpărare, transport și vânzarea
mărfurilor. Cu cât societatea unde are loc comerțul este mai diferită și mai complexă, apare
necesitatea experților în acest schimb de produse.
Comerțul în sens strict al cuvântului, există numai acolo unde al treilea participant
(comerciantul) este implicat, participă activ și realizează un profit prin schimbul de mărfuri. Acest
schimb a determinat necesitatea unor neînțelegeri sau acorduri comerciale, prin care se stabilesc
anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai extinse. În cadrul comerțului se mai
poate aminti exportul și importul de mărfuri, precum și taxele vamale, acestea din urmă având o
tendință de dispariție prin procesul de globalizare.
Pe o piață constantă și din care fiecare comerciant deține un segment, vânzările acestora pot
crește doar dacă este adusă plus valoare activităților desfășurate, respectiv: servicii în magazine, o
sortimentație de produse adaptate cerințelor consumatorilor, echipamente corespunzătoare. Într-o
anumită etapă de dezvoltare a afacerii, comercianții tradiționali trebuie să se gândească cum să o
eficientizeze. În cazul acesta, amintim că există rotația mărfii, că pot elimina pierderile din inventar,
ca pot face promoții în magazin. Toate duc la creșterea profitului. Așa trebuie privit comerțul
tradițional.
Comerțul tradițional poate fi definit ca: „un ansamblu de activități care privesc un produs
din momentul investiției sau al manifestări intenției de a-l crea până la distrugerea sa, în
procesul de consum indiferent care ar fi forma acestuia”
Comerțul tradițional poate fi împărțit în două categorii:
1. comerțul cu ridicata;
2. comerțul cu amănuntul.
Comerțul cu ridicata fracționează cantitățile mari de mărfuri și le livrează, informează
comercianții cu amănuntul cu privire la oferta de produse și servicii, oferă produse la prețuri mai
mici și simplifică munca administrativă a detailiștilor.
Comerțul cu amănuntul reprezintă ansamblul de activități și relații organizate și desfășurate
de unități specializate pe circulația mărfurilor cu scopul aprovizionării consumatorilor sau
utilizatorilor finali. Aceasta constă în cumpărarea de mărfuri pe care le revinde în cantități mai mici,

4
asigurarea prezenței sale în toate zonele, localitățile și punctele populate și asigurarea unui sortiment
de mărfuri foarte larg și extrem de complex.
Comerțul tradițional face parte dintr-o afacere care implică toate activitățile care accelerează
această afacere. Tranzacția este, desigur, cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii pentru bani.
Aranjamentele de tranzacționare se referă la activități legate de afaceri, cum ar fi serviciile bancare,
transport, asigurări, ambalare, marketing, publicitate etc. Ajutoarele se concentrează pe sprijinirea
realizării unor tranzacții de succes între oricare dintre cele două părți comerciale.
Mai mult despre comerțul tradițional este faptul că include toate activitățile care fac schimb de
bunuri și servicii direct de la producător către consumatori. Producția de bunuri nu ajunge direct la
consumator. În mod rezonabil, ea trece diverse activități incluse în comerț. Comerțul tradițional
depinde de orele de funcționare de afaceri de rutină într-o perioadă specificată. De asemenea,
necesită ocuparea unui magazin de vânzare cu amănuntul și a unui inventar al locuințelor:
„magazinul este un sistem constructiv, proiectat a prezenta, a depozita și a vinde mărfuri
consumatorilor finali, respectiv clientelei sale”.
Dezvoltarea Internetului si a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor contribuie direct la
dezvoltarea comerțului tradițional. Dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaționale a
revoluționat comerțul global, comerțul cu ridicata sau cu amănuntul, redefinind principiile clasice
ale marketingului. Se remarca faptul că astăzi, pentru tot mai multe întreprinderi din diverse țări,
comerțul electronic a devenit sinonim cu creșterea profitului. Aceasta deoarece comerțul electronic
constă în derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, având ca suport rețeaua de
Internet și utilizarea unor programe software specifice.
În prezent se poate vorbi de un comerț tradițional și de un comerț electronic prin Internet.
Comerțul electronic nu e limitat numai la Internet, el include un număr larg de aplicații din sistem:
videotext, teleshoping, mediu off-line, cataloage de vânzare pe CD, rețele proprii ale corporațiilor.

1.2. Comerțul cu amănuntul

Comerțul cu amănuntul este reprezentat de ansamblul de activități implicate în vânzarea

bunurilor și serviciilor direct către consumatori finali spre a fi folosit în scopuri personale,
necomerciale.

5
 Orice organizație care practică un anumit tip de comerț: producător, comerciant cu ridicata sau
comerciant cu amănuntul, efectuează o vânzare cu amănuntul, indiferent de formele cum sunt
vândute bunurile sau serviciile de către vânzător: prin poștă, telefon, televizor, internet, automate și
nici unde sunt vândute respectivele produse. Este considerat comerciant cu amănuntul orice agent
sau operator pe piață al cărui volum de încasări provine, în principal, din comerțul cu amănuntul, o
formă a circulației mărfurilor a cărei funcție constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde
consumatorilor finali, în cantități mici și în stare de a fi întrebuințate. Alături de vânzarea cu
amănuntul, acest tip de comerț se preocupă și de realizarea unor servicii care sa ducă la
îmbunătățirea satisfacerii nevoilor consumatorilor, precum ar fi:
 asigurarea transportului mărfurilor la domiciliul consumatorilor;
 instalarea produselor cumpărate;
 garanțiile post -cumpărare;
 asistența socială;
 diverse servicii personale.
Într-o asemenea accepțiune, comerțul cu amănuntul reprezintă un ansamblu de activități și
relații organizate și desfășurate de unități specializate pentru circulația mărfurilor în scopul
aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali.

1.3. Comerțul modern

Comerțul modern a apărut o dată cu deschiderea primelor supermagazine sau cum le numim
acum hypermarket-uri. Acestea au avut un succes uimitor și au reușit să se extindă în toată lumea.
Creșterea constantă a numărului lor a făcut ca acestea să apară și în România și să acapareze
întreaga piață. La începutul apariției formelor de comerț modern, formatele cash & carry au fost
primele care au pătruns pe piața românească. Din acest punct de vedere, impactul în piață a fost unul
semnificativ. Este evident că o parte importantă a produsele desfăcute se adresau comercianților
revânzători, însă trebuie avut în vedere și impactul asupra persoanelor fizice, care , în lipsa altor
formate moderne de comerț, găseau extrem de atractivă posibilitatea realizări de cumpărători prin
intermediul lanțurilor cash & carry. Odată cu creșterea numărului de hypermarket-uri și
supermarket-uri, acestea s- au apropiat mai mult, din punct de vedere geografic, de nevoile curente
ale consumatorilor. Astfel, importanța vânzărilor în format cash & carry către persoanele fizice, a
6
înregistrat o diminuare. Totuși, având în vedere cifrele actuale, furnizate de către comercianții cash
& carry, procentajul persoanelor fizice achizitoare, deși angajații ai unor societăți comerciale,
rămâne unul semnificativ.
Interesant, formatul cash & carry, pare să atragă încă, în România, atât revânzători, cât și
persoane fizice. Pe de alta parte, aceste persoane fizice sunt inerent legate de respectivele activități
comerciale, chiar daca realizează cumpărături pentru consum, în timp ce alți potențiali clienți, nu pot
accesa punctele de vânzare cash & carry.
Ținând cont de faptul că o mare parte a comercianților tradiționali se aprovizionează de la
comercianți cash & carry, și de diferențele existente între varietatea și numărul de produse puse la
dispoziția consumatorului, concluzia raportului este aceea că în cele două forme de comerț nu se
concurează. Prin urmare, acestea formează două piețe relevante distincte: comerț tradițional și
respectiv, și respectiv, comerț modern.
Specialiștii afirmă ca distribuția din ultimele decenii a devenit o adevărată industrie, în care arta
de a vinde a fost completata într-un mod surprinzător cu o foarte bună organizare și specializare a
muncii. Aceasta „industrializare” a distribuției realizată concomitent cu procesul de concentrare a
activității comerciale, cu dezvoltare a marilor magazine și depozite este evidențiată de explozia
autoservirii moderne care a accentuat latura tehnică a procesului de comercializare (gestiunea
automatizată și dezvoltarea caselor de marcat electronice), de ridicarea nivelului de calificare a
muncii, prin apariția de specialiști (studii de piață, merchandising, gestiunea stocurilor, condiționarea
mărfurilor) cât și de importanța logisticii (depozitare, organizarea păstrării mărfurilor, manipularea și
vânzarea lor).
Unul dintre mijloacele cele mai importante folosite de detailiști în lupta concurențială pentru
atragerea și convingerea cumpărătorilor, de asigurarea unui grad de confort cât mai ridicat, îl
reprezintă formele de vânzare practicate.
S-a trecut intr-o tot mai mare masura de la forma clasica, la un grup de forme moderne de
vanzare, perfectionate, menite sa inlesneasca efectuarea cumparaturilor si sa mareasca eficienta de
ansamblu a magazinului.
Printre principalii factori care au contribuit la extinderea formelor moderne de vanzare sunt:
 dezvoltarea productiei de masa a bunirilor de consum;
 preluarea de catre comercianți si cumparatori a unor operatii specifice comertului traditional;
 cresterea gradului de instruire si a exigentelor cumparatorilor;

7
 concentrarea teritoriala a consumatorilor si, ca o replica, adaptarea comerciantilor prin
concentrarea activitatii de desfacere,prin derularea acesteia in variate tipuri de magazine de
mare capacitate.
Privite in relatia lor cu magazinele, formele moderne de vanzare pot fi grupate in doua mari
categorii:
A. Forme de vanzare practicate in cadrul magazinului: autoservire, alegerea libera, vanzarea
pe baza de modele;
B. Forme moderne de vanzare fara magazine sau chiar in afara magazinelor: vanzarea prin
automate comerciale, comertul prin corespondenta, televanzarea si alte forme specifice
marketingului direct.

A. Forme de vanzare practicate in cadrul magazinului

1. Autoservirea constituie cu adevarat una dintre cele mai semnificative dezvoltari ale sec. XX
in comertul cu amanuntul, care a constituit o inovatie majora si a provocat o adevarata revolutie
comerciala fata de modelele traditionale de vanzare. In prezent, autoservirea este cea mai raspandita
forma de vanzare a marfurilor de cerere curenta. Esența autoservirii rezidă în faptul ca actul de
vanzare-cumparare nu se mai realizeaza prin intermediul vanzatorului ci prin alegerea directa,
nemijlocita a marfurilor de catre cumparatori.
Autoservirea prezinta avantaje deosebite atat pentru cumparatori, carora le mareste gradul de
confort prin eliminarea presiunii sociale ce exista in cadrul oricarei relatii dintre comparator si
vanzator, prin accesul liber la intreaga gama de marfuri etalata si dezvoltarea predispozitiei pentru
cumparaturi, prin economia generala de timp, cât și pentru comercianți (prin reducerea numarului de
personal, cresterea productivitatii muncii, utilizarea mai eficienta a spatiului, rotatia mai mare a
stocurilor etc.). Un rol in asigurarea avantajelor pe care le incuba autoservirea, il are etalarea cat mai
corespunzatoare, deschisa a marfurilor, asociata cu ambalaje de prezentare cat mai atragatoare, cu
evidentierea clara a caracteristicilor produsului. Drept urmare, la baza functionarii tuturor tipurilor
de magazine in care se desfac astfel de marfuri: supermarketuri, hipermarketuri, magazine cu
discount etc., este autoservirea.

2. Vanzarea pin alegere liberă - cunoscuta si drept autoservire asistata sau vanzare pe baza de
preselectie - se realizeaza prin expunerea libera de marfuri in sala de vanzare, la care au acces

8
cumparatorii. Se deosebeste de autoservire prin faptul ca, in fazele finale ale actului de vanzare-
cumparare, de preluare a marfurilor alese, intocmirea bonului de decontare si transportul marfurilor
la punctul de decontare si ambalare, se implica si personalul de vanzare, care asigura asistenta in
sala de vanzare. Magazinele care au la baza vanzarea prin alegere ligera au cheltuieli mai mari decat
in cazul autoservirii, datorate angajarii de personal asistent suplimentar.

3. Vanzarea pe baza de modele (mostre). Aceasta forma de vanzare se apropie in mare masura
de vanzarea prin alegere libera. Ea are ca element de baza prezentarea in cadrul salii de vanzare a
cate unui exponat, fixat pe peretii laterali sau pe diferite piese de mobilier, chiar pe verticala, din
intreaga gama de sortimentala oferita de magazine la care au acces direct cumparatorii. Pentru
comercianti aceasta forma de vanzare este avantajoasa prin faptul ca asigura diminuarea spatiului de
vanzare, precum si a necesarului de mobilier, echipament, personal, implicit, reducerea de asamblu a
cheltuielilor, iar pentru cumparatori este, de asemenea, benefică prin faptul ca le asigura acces liber
la marfa si posibilitatea de a consulta relaxati, de a lua decizia de cumparare fără influența
personalului de vanzare, cu posibilitatea efectuarii rapide a cumparaturii.

B. Forme moderne de vanzare fara magazine sau chiar în afara magazinelor

1. Vanzarea prin automate comerciale, numita si comert de depanare, ca urmare a faptului ca

poate satisface cerinte de moment, intampltoare, in afara programului obisnuit de functionare a
magazinelor, a inregistrat în ultimul deceniu o modernizare si diversificare continua. Prin
automatele comerciale, care pot functiona, in principiu, 24 de ore pe zi, poate fi desfacuta, prin
autoservire, o gama larga de articole neproblematice de cerere curenta: produse alimentare
(inghetata, prajituri, dulciuri, bauturi racoritoare la pahar sau la sticla: ceai, cafea, lapte, bere, tigari,
ziare etc). De asemenea, prin automatele comerciale se presteaza o tot mai mare varietate de servicii,
pornind de la servicii simple, oferite pentru cunoasterea greutatii corporale, la lustruirea pantofilor,
de uscare a mainilor dupa spalare la grupurile sanitare, de plata taxei de parcare sau pentru servicii
de spalare, pana la unele dintre cele mai rafinate servicii specifice sistemului bancar: numararea
banilor, preschimbarea bacnotelor, bancomate pentru obtinerea directa de numerar. Automatele
comerciale ofera intr-o tot mai mare masura si servicii distractive, cum sunt: jocurile cu bile, jocurile
de noroc cu fise, tonomatele, precum si jocurile electronice pe calculator. Amplasarea automatelor
comerciale se face, de regula, in locuri aglomerate, in zonele unor mari colectivitati sau cu trafic

9
intens: fabrici, institutii de invatamant superior, în spitale si clinici, gari, autogari, aeroporturi, spatii
de metrou, precum si in marile magazine. Pentru a beneficia de atractia necesara din partea
cumparatorilor, automatele comerciale trebuie sa fie asigurate tehnic ca vor functiona in permanență
corespunzator.
2. Forme de vanzare specifice marketingului direct. O inovatie tehnologica care este pe cale
sa revolutioneze modul de derulare a tranzactiilor in comertul cu amanuntul o reprezinta arsenalul
de mijloace moderne, performante, de comunicare interactive; termenul respectiv se aplica cu
deosebire la comunicarea in ambele sensuri, asistata de calculator, intre altele, prin videotex, care
aduce informatii cu caracter comercial in locuintele consumatorilor.

Alte forme de comerț modern ce s-au dezvoltat în ultima vreme și care au o tendință de a se
dezvolta și mai mult sunt:
 vânzarea prin corespondență;
 televânzarea;
 teleshoppingul;
 vânzarea prin internet.

Vânzarea prin corespondență

Vânzarea prin corespondență (VPC) reprezintă, dintr-o perspectivă istorică, activitatea care a
premers și a anticipat evoluția și dezvoltarea marketingului direct.
Comertul prin corespondenta, numit in unele țări, comanda prin postasi, in altele, vanzare pa
baza de catalog, desi dateaza pe peste 100 de ani este considerat o forma moderna de vanzare ca
urmare a perfectionarilor permanente a modului sau de practicare. In Romania acest sistem de
vanzare este practicat intr-o masura extrem de restransa, ca urmare a mediului actual de afaceri, inca
deosebit de turbulent, plin de riscuri, in care actioneaza intreprinzatorii.
Acest mod de vanzare se bazeaza pe:
 efectuarea de catre cumparatori a unor comenzi prealabile, prin posta, dar si prin telefon sau in
cadrul unor puncte de preluare a comenzilor;
 livrarea ulterioara a comenzilor, in urma consultarii unor cataloage cu oferta comerciantului,
la domiciliul solicitantilor.
Insrumentul promotional esential al firmelor care practica vanzarea prin corespondenta il
constituie catalogul - realizat, de regula, pe doua sezoane: primavera-vara si toamna-iarna, in cadrul

10
caruia se prezinta o oferta deosebit de complexa, in principal de marfuri nealimentare, la nivelul
celei specifice marilor magazine universale. O forma perfectionata a acestui instrument promotional
o reprezinta videocatalogul, experimentat de firmele Nieman-Marcus si Spiegel, ce se trimite prin
posta celor mai buni si mai promitatori clienti.
Vanzarea prin corespondenta prezinta avantaje deosebite, atat pentru cumparatori, carora le
asigura conditii egale de cumparare si libertatea de a alege in momente favorabile, cu primirea la
domiciliu a marfurilor solicitate, cat si pentru comercianti, carora le mareste raza de activitate si le
reduce necesarul de spatii comerciale, implicit si de investitii.
Vânzarea prin corespondență se practică pentru produse nealimentare. Nu pot face obiectul
acestor vânzări mărfurile ușor alterabile.
Cheltuielile de circulație cu vânzarea mărfurilor prin corespondență sunt în general mai reduse
(personal mai puțin, cheltuieli și chirii mai mici). Vânzarea presupune însă un sistem complex,
calificat și automatizat de evidență pentru a urmări primirea și executarea comenzilor.

Televânzarea
Televanzarea constituie, alaturi de vanzarea prin corespondenta, o alta forma de vanzare
specifica marketingului direct, respectiv bazata pe un contact interactive intre cei doi parteneri de
tranzactii: comerciantul si cumparatorul, cu ajutorul unor mijloace de comunicare in masa. Bazat
fiind pe utilizarea, in principal, a telefonului pentru realizarea contactului direct, dar de la distanta,
intre ofertant si solicitant, pentru perfectarea tranzactiilor si mai apoi, pe livrarea la domiciliu a
marfurilor solicitate, televanzarea, desi a aparut cu multe decenii in urma, s-a perfectionat continuu,
ca urmare a progreselor inregistrate in domeniul mijloacelor de comunicare audio-vizuala. In functie
de cel ce ia initiative declansarii contactului pentru perfectionarea tranzactiei, televanzarea se poate
practica in doua variante, respectiv:
- in sistemul out-call, cand ofertantul ii contacteaza pe cumparatorii fideli si pe clienții
potentiali;
- in sistemul in-call, cand cumparatorul este cel care lanseaza mesajul, comerciantul avand in
acest caz, intr-o anumita masura, un rol mai putin activ.

Teleshopingul
O alta forma a marketingului direct, superioara televanzarii clasice prin telefon o constituie
teleshoppingul, care s-a dezvoltat rapid de pe la mijlocul anilor ’80 ai sec.XX. Ea semnifica

11
efectuarea cumparaturilor de la domiciliu, cu ajutorul televizorului. Spre deosebire de sistemul
interactiv de cumparare cu ajutorul calculatorului, consumatorul sta in acest caz acasa si urmareste
prezentarea la televizor a unor produse pe care le-a vazut expuse. Avantajul acestui mod de abordare
a tranzactiilor consta in faptul ca adesea cumparatorii si personalul comercial sunt prieteni sau
executanti ai unor obligatii care pot mari sansa unei vanzari. Teleshoppingul combina doua moduri
de petrecere a timpului liber, agreate de consumatorul contemporan: de a privi la televizor si de a
merge dupa cumparaturi.
Teleshoppingul este o formă de vânzare cu amănuntul fără stocarea mărfii, în care
consumatorul poate achiziționa bunuri și servicii arătate la televizor. Cumpărătorul face comanda
prin telefon sau cu ajutorul computerului și produsele îi sunt trimise acasă.

Vânzarea prin internet

O ultima forma moderna de vanzare specifica marketingului direct o constituie vanzarea prin
intermediul serviciilor computerizate interactive, care leaga cumparatorii de vanzatori prin mijloace
electronice de la orice distanta. Achizitiile vizuale, pe cai interactive, prin apelarea la televiziune,
calculatoare si telefoane, tind sa devina un seviciu de masa cumparatorilor din orice punct al lumii.
Vânzarea prin internet este activitatea de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii
de date la distanță, activitate specifică politicii expansive a marketingului companiilor comerciale.
Prin intermediul internetului se dezvoltă o relație de servicii și schimb de mărfuri între ofertant și
viitorul cumpărător.

1.4. Tendințe în evoluția comerțului cu amănuntul

Desfășurându-și activitatea în condițiile unui cadru de piață deosebit de complex și în continuă

schimbare, comerțul cu amănuntul a fost nevoit să își concentreze, concomitent, căutările și
eforturile, pentru a găsi, elabora și adopta noi practici și tehnologii comerciale. Între practicile și
tehnologiile comerciale care specialiștii apreciază că se vor constitui în tendințe ale evoluției
comerțului cu amănuntul pot fi consemnate în mod deosebit: îmbunătățirea conceptelor de
distribuției existente, crearea de noi concepte de comercializare a diversificării continuă a activității
comerciale. Una din cele mai importante tendințe în evoluția practicilor comerciale cu amănuntul,
care se va impune în viitor, ca răspuns al comerțului la modificările mediului economico - social, o

12
va constitui crearea de noi concepte de distribuție. Acestea au apărut și vor apărea, în continuare,
fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creații menite să asigure noi modalități de
comunicare cu consumatorii potenţiali1. S-a impus şi se va impune, în continuare, integrarea
funcțională a practicilor de marketing în activitatea comerțului cu amănuntul. Procesul are în
vedere, pe lângă orientarea integratoare de ansamblu a comerțului în evoluția mecanismului de
piața și fundamentarea întregii sale dezvoltări pe baze științifice , și o serie de elemente specifice,
generate de concurență, care obligă la cunoașterea și satisfacerea diferențiată a fiecărui segment
de cumpărători.
Schimbările vor interveni și în tipologia vânzărilor, respectiv în cadrul formelor de
vânzare: comerțul stabil, comerțul mobil, comerțul fără magazine. Pentru menținerea și
dezvoltarea succesului în comerțul cu amănuntul, în condițiile globalizării pieței, o constituie
adoptarea de tehnologii de comerț prin sistemul IT, precum și folosirea de mijloace moderne și
rapide de obținere a informațiilor de piață. Detailiștii care nu vor ține pasul cu progresul de
utilizare a calculatoarelor pentru a realiza prognoze economice cât mai eficiente și pentru a
realiza legături prin poștă electronică între vânzători și consumatori, precum și transfer electronic
de fonduri și de evidență a stocurilor și nu vor introduce sisteme perfecționate de manipulare a
mărfurilor vor avea dificultăți în menținerea pe piață. Comerțul stabil va înregistra, potrivit unor
sociologi francezi, cele mai semnificative transformări, conturând tendințele care cu adevărat ,
vor oglindi necesitățile timpului viitor.
Evoluţia de ansamblu a activităţii comerţului cu amănuntul va fi marcată de încercările
întreprinderilor ce acţionează în acest domeniu de a face faţă unui mediu înconjurător în continuă
transformare. Aceste încercări se vor materializa în dezvoltarea şi perfecţionarea conceptelor
manageriale, precum şi în promovarea unor noi practici şi tehnologii comerciale.
 Dezvoltarea şi perfecţionarea conceptelor manageriale
Perfecţionarea continuă a procesului managerial se va contura ca una din cele mai
importante tendinţe ale viitoarelor evoluţii ale comerţului cu amănuntul pe plan mondial.
Fenomenul va îmbrăca aspectul unui proces ale cărui coordonate vor fi date de diverse
preocupări privind perfecţionarea modalităţilor de orientare şi conducere a activităţii comerciale,
scăderea numărului de unităţi şi creşterea sensibilă a suprafeţei medii a acestora, pentru crearea
continuă de noi tipuri de comerţ, internaţionalizarea unor tipuri de comerţ şi promovarea
diferitelor forme de vânzare bazate pe acordurile de franciză.
 Promovarea unor practici şi tehnologii comerciale noi

13
 Desfăşurându-şi activitatea în condiţiile unui cadru de piaţă deosebit de complex şi în continuă
schimbare, comerţul cu amănuntul a fost nevoit să-şi concentreze concomitent căutările şi eforturile
pentru a găsi, elabora şi adapta noi practici şi tehnologii comerciale. Unele dintre acestea au oglindit
necesităţi de moment sau ale diferitelor perioade, ulterior fiind afectate de trecerea timpului, altele
însă au rezistat, dovedindu-şi viabilitatea şi impunându-se ca instrumente ale activităţii comerciale
de viitor. Între practicile şi tehnologiile comerciale apreciate de specialiştii că se vor constitui în
tendinţe ale evoluţiei comerţului cu amănuntul pot fi consemnate: îmbunătăţirea conceptelor de
distribuţie existente; crearea de noi concepte de comercializare a mărfurilor; integrarea
marketingului în practica comercială cotidiană şi diversificarea continuă a activităţii comerciale.

14
 CAPITOLUL II.
ANALIZA COMPARATIVĂ A COMERȚULUI TRADIȚIONAL VS.
COMERȚUL MODERN

2.1. Asemănări și deosebiri între comerțul tradițional și comerțul modern

Intre cele doua tipuri de comert exista o serie de asemanari si deosebiri. In ceea ce priveste
comertul tradițional, elemental esential al acestuia il constituie existența unui magazin fizic, spre
deosebire de comerțul modern, unde elementul cheie este reprezentat de un site web sau magazin
virtual, care tine locul magazinului fizic.
Asemănările dintre cele două forme de comerț au în vedere următoarele: oferta (produsul /
serviciul comercializat), locul de vânzare, modalitățile de plată, formele de promovare / publicitate,
modalitățile de livrare etc.
Diferența dintre comerțul tradițional și comerțul modern este că comerțul tradițional este o
organizație mai largă de comerț cu magazine, care au resurse de lucru pentru locuri care au
conservare istorică, iar comerțul modern are resurse de lucru pentru locuri care au o notă modernă,
cum ar fi supermarketurile și bunuri de consum cu mișcare rapidă.
Mai mult de jumătate din populația mondială de 7 miliarde de oameni trăiește pe un dolar de 2
dolari pe zi (sau mai puțin) și provine din țările în curs de dezvoltare. Acest segment continuă să
cumpere și să vândă prin mijloace tradiționale de tranzacționare, care a stagnat de acum câteva
decenii. Această populație încă cumpără articole din magazinele cu amănuntul, care sunt mult mai
mici și mult mai puțin sofisticate decât sclipirea și tehnologia comerțului cu amănuntul modern.
Cuvântul comerț tradițional este reprezentarea colectivă a acestor mici, simple magazine. Comerțul
tradițional include, de asemenea, vânzători pe șosea și tarabe de alimentare pe autostrăzi, orașe și
sate din toate părțile lumii. Toate piețele din orașe cu magazine unice intră, de asemenea, în sfera
comerțului tradițional. Există nenumărate exemple de persoane care deschid magazine în garaj sau
în secțiunea din fața casei lor pentru a face comerțul cu amănuntul în maniera tradițională.
15
 Toate marile lanțuri de retail, sub forma hipermarketurilor și mall-urilor care vin în orașele de
clasă mijlocie după ce s-au saturat în orașele metroului din țări precum India, China, Brazilia,
Indonezia și lumea dezvoltată reprezintă comerțul modern din întreaga lume. Marea schimbare către
comerțul cu amănuntul a venit prin intermediul magazinelor multi-brand în mall-uri și modul în care
se desfășoară afacerile; electronic pe net, cu mult mai puține constrângeri de spațiu și de
infrastructură. Comercializarea și furnizarea acestor magazine electronice și a marilor fabrici este
total diferită de lanțul de cerere și de aprovizionare al piețelor tradiționale.

Diferențele cheie între comerțul tradițional și comerțul modern sunt:

 Un negustor își deține afacerile de la început și continuă să facă acest lucru până la sfârșit și să
obțină profituri pe articolele pe care le vând în comerțul tradițional. Pe de altă parte, în
întreprinderile moderne nu există un proprietar propriu care să dețină magazinele, doar își
deschid magazinele în întreaga lume și îi dau un nume de marcă.
 Piața tradițională funcționează în continuare pe simpla regulă conform căreia clientul vizitează
magazinele, îi place ceva și apoi îl cumpără plătind la fața locului. Comerțul modern, pe de
altă parte, se poate orienta către cumpărături și vânzare online și metode de plată electronică
pentru a ușura cumpărăturile.
 Comerțul modern are loc oricând și orice loc unde opțiunile de autoservire sunt eliminate și
oamenii cumpără chiar și în timpul călătoriilor. Pe de altă parte, comerțul tradițional depinde
de calitățile profesionale ale vânzătorului, timpul și locul unde are loc procesul de vânzare-
cumpărare;
 Autoservirea este principala caracteristică a cumpărării în comerțul modern, în timp ce, în
comerțul tradițional, responsabilitatea expunerii și vânzării a fost pe vânzător și comerciant.
 Comerțul tradițional este pe cale de dispariție. În mediul urban din România mai există astăzi
doar 18.000 de magazine alimentare mici și mari, patiserii mai exact acele unități ce alcătuiesc
comerțul tradițional. Numărul lor a scăzut cu peste 30% în perioada 2017-2021, arată o analiză
a companiei de cercetare de piață Market Vector.

16
Diagrama de comparație
Elemente de bază Comerț tradițional Comerț modern
Definiție Unități comerciale care preferă să Unități comerciale care preferă
lucreze pentru întreprinderi care în introducerea mărfurilor pe piețe
prezent funcționează și au rezultate și au spațiile personale de
eficiente. utilizare.
Lucru Un întreprinzător își deține afacerile de Nici un proprietar nu deține
la început și continuă să facă acest lucru magazinele, ci doar își deschid
până la sfârșit. magazinele în întreaga lume și
îi oferă un nume de marcă.
Categoriile de Se pot comercializa atât mărfuri Exista produse mai puțin
produse alimentare cât și mărfuri nealimentare. potrivite pentru comerțul
comercializate modern (este cazul produselor
perisabile).
Sfera de acțiune Firme mici, de regulă IMM-uri Firme mari
Timpul de realizare a Comerțul tradițional necesită un timp Comerțul modern reduce
procesului de mai mare de realizare a vânzării- importanta timpului prin
vânzare-cumpărare cumpărării. scurtarea operațiilor privind
vânzarea.
Personalul comercial Se bazează pe contactul direct dintre Se poate axa pe vânzări online,
vânzător și cumpărător, calitatea cumpărătorul își poate alege

17
 tranzacției depinzând de calitățile
singur produsele.
profesionale ale vânzătorului.

2.1. Asemănări și deosebiri între comerțul electronic și comerțul tradițional

Intre cele doua tipuri de comert exista o serie de asemanari si deosebiri. In ceea ce priveste
comertul electronic (pe Internet) elemental esential al acestuia il constituie existenta unui magazin
virtual, fiind un site web, care tine locul magazinului fizic din cadrul comertului traditional. Site-ul
web contine pe langa cataloagele de produse si preturi instrumente pentru a efectua comenzile
dorite, dar si instrumente pentru efectuarea platilor pentru produsele comandate.

Asemanari intre comertul electronic si cel traditional:

 produsul/serviciul (exista un produs sau un serviciu care este material sau imaterial);
 locul de vanzare (in cazul comertului prin Internet este un website pe retea care prezinta
produsele sau serviciile oferite);
 publicitatea (s-au dezvoltat modalitati de a atrage oamenii sa vina la un anumit website);
 modalitatea de vanzare (un formular online in cazul comertului prin Internet)
 modalitatea de plata (in comertul prin Internet se aplica din ce in ce mai mult activitatea de e-
banking)
 modalitatea de livrare (livrarea produselor achizitionate prin Internet se realizeaza fie prin
posta, prin curier sau clasic – prin deplasarea cumparatorului la depozitul vanzatorului).

Deosebiri intre comertul electronic si cel traditional:

 categoriile de produse comercializate (exista produse mai putin potrivite pentru comert
electronic: alimente, imbracaminte etc.);
 piata este deschisa la scara globala si ea reprezinta reteaua Internet;
 partenerii sunt in numar nelimitat;
 timpul de realizare a tranzactiei comerciale. Comertul electronic reduce importanta timpului
prin scurtarea ciclurilor de productie/vanzare;
 sfera de actiune, sau de acoperire a celor doua forme de comert (firme mari sau IMM-uri).
Comertul electronic este de fapt pasul catre tehnologie facut de catre comertul traditional,
alinierea acestuia la noile posibilitati oferite de aparitia si dezvoltarea impresionanta a sistemelor de
18
calcul si a Internet-ului. Vine asadar in completarea ideii de afacere clasica din care deriva,
eliminand unele din neajunsurile acesteia, insa cu pretul aparitiei altora noi.

Avantaje pentru comercianți

 vanzari sporite catre clientii existenti;
 atragerea de noi clienti prin intermediul unui nou canal de distributie;
 posibilitatea colaborarii facile cu clienti de peste hotare;
 vanzare la cerere;
 cheltuieli reduse de inventariere si de operare;
 economie de timp si forta de nunca;
 posibilitate de operare non-stop.

Beneficiile aduse cumparatorului sunt:

 comoditate sporita;
 optiuni multiple;
 informatii detaliate, disponibile rapid si usor;
 preturi reduse, datorate costurilor relativ mici ale operarii online;
 accesibilitate sporita (dispar limitarile geografice).

Dezavantaje pentru comercianti

 Frauda. In lipsa unui contact direct, un client poate sa insele comerciantul in privinta identitatii
sau a posibilitatilor sale reale de plata. Europa de Est are deja faima unei zone relativ
periculoase, in urma numeroaselor incercari reusite de fraudare cu carti de credit false initiate
de aici securitatea datelor confidentiale din reteaua locala a firmei, expuse accesarii
neautorizate din afara costurile de lansare si integrare, care desi sunt mai mici decat in cazul
unei afaceri clasice, nu pot fi intotdeuna previzionate corect

Dezavantaje pentru cumparatori

 probleme de securitate, respectiv teama de a furniza online date despre cartea de credit
 senzatia de lipsa de intimitate, indusa de faptul ca trebuie sa puna la dispozitia unor persoane
necunoscute o serie de date personale
 lipsa contactului uman, a unei persoane la care cumparatorul poate apela in cazul unei
nelamuriri

19
 accesul relativ limitat la tehnologie sau la cunostintele necesare folosirii acesteia inca in multe
zone de pe glob.

CAPITOLUL III
Studiu de caz
Utilizarea formelor de comerț tradiționale și moderne la magazinul PROFI

3.1. Prezentarea magazinului PROFI

PROFI este un lanț de supermarketuri și magazine de proximitate în România, deținut de

către fondul de investiții Mid Europa Partners.
Majoritatea magazinelor se prezintă în format Standard, magazin cu suprafețe mari și gama
largă de produse. În zonele urbane funcționează și conceptul PROFI City, un magazin cu format și
sortiment mai restrânse. În anul 2015, PROFI a creat pentru mediul rural (și pentru orășelele mai
mici) conceptul de magazin Loco, al cărui sortiment diferă în oarecare măsură de cel al unităților
urbane.
Cu circa 25.000 de angajați în peste 700 de localități, lucrând în mai bine de 1500 de magazine
dintre care 600 sunt administrate de antreprenori parteneri, Profi este cel mai mare angajator din
retailul românesc și rețeaua românească cu cea mai mare acoperire georgrafică de la noi din țară.
La doar puțin peste un an de la lansarea de la Ploiești a magazinului concept Noul Profi,
rețeaua anunță cu mândrie că numără deja 100 de magazine de acest fel.

20
 „În 2021, am început să revoluționăm felul în care arată magazinele noastre și senzația pe
care o transmit, introducând conceptul Noul Pofi și cumpărăturile convenience,” a declarat
Directorul general Profi, Pawel Musial.
Modelul Noul Profi se prezintă în toate cele patru formate ale noastre:
 Super – magazinul mare, cu cea mai mare suprafață de vânzări și sortimentul cel mai larg;
 City – mica unitate urbană, de lângă casă;
 ProfiGo – magazinul convenience, mic, pentru cumpărături rapide, de necesitate;
 Loco – magazinul din afara marilor aglomerări urbane.
Noul Profi este apreciat de clienți. Încă de la inaugurare, magazin după magazin au început să
raporteze consecvent vânzări constant mai mari decât cele de dinainte de remodelare.
Plecând de la aceste rezultate, s-a luat decizia de a continua cu investiții masive în creșterea
companiei și totodată de a desena o nouă traiectorie pentru dezvoltarea Profi: expansiunea se va face
și de acum înainte într-un ritm susținut dar numărul de magazine noi se va mai tempera, crescând în
schimb numărul de magazine existente care vor fi remodelate. Trebuie remarcat că remodelarea unui
astfel de magazin necesită un volum de investiții comparabil cu cel necesar pentru deschiderea unui
magazin nou.
Anul viitor, dincolo de noua sa înfățișare offline, magazinul Profi:
 va veni și cu o nouă ofertă pentru clienți;
 rețeaua va prezenta o nouă înfățișare digitală, cu un website refăcut;
 va avea un program de loializare digitalizat care promite unele mari surprize, pentru moment,
nedezvăluite;
 mai mult, clienții se vor bucura de acces încă și mai lejer la produsele pe care și le doresc:
- livrarea la domiciliu a produselor comandate;
- forme de e-commerce.

Supermarketul Profi situat în comuna Tudor Vladimirescu, județul Galați, este un

magazin modern ce s-a deschis în urma cu 5 ani. Produsele oferite de magazinul Profi pot satisface
orice nevoie, de la produse proaspete cum ar fi iaurt, margarină, la produse de igiena, panificație etc.
Acest magazin Profi Loco este unul dintre cele 227 de magazine din România.

21
 Fig.1 - Magazinul Profi Loco din comuna Tudor Vladimirescu, județul Galați

3.2. Forme de vânzare practicate în cadrul magazinului PROFI

Între magazinul modern si cel tradițional sunt unele diferențe. Magazinul Profi este un
supermarket de o dimensiune mult mai mare fata de un magazin tradițional. Acesta este realizat pe
raioane.
Fiecare produs este așezat pe raionul căruia îi corespunde, de exemplu exista raioane
cu :lactate ,brânzeturi ,panificații, conserve, alimente, băuturi, fructe și legume, condimente, produse
nealimentare.

22
 Carnea este așezată în combine frigorifice și frigidere speciale pentru acestea. Aici servirea se
face de către vânzătoare.

23
 Fructele și legumele sunt așezate în lăzi de plastic, poziționate pe raionul specific acestora.

În schimb la magazinul tradițional produsele sunt așezate pe rafturi, vitrine și frigidere fiind
un magazin cu o dimensiune mică.

24
25
 Magazinul modern față de magazinul tradițional este mult mai bine amenajat și structurat. În
magazinul modern este aplicată autoservirea, în schimb la magazinul tradițional servire la tejghea.

26
 Magazinul modern are un avantaj în ceea ce privește clienți. Aceștia beneficiind de faptul că-și
pot alege singuri marfa, o pot analiza mult mai bine și mai atent, iar în cazul în care doresc altceva
sau nu corespund cu cerințele ce le doresc o pot așeza înapoi pe raft fără a deranja pe cineva. Este
structurat în așa fel în cât clienți se pot plimba printre raioane pentru a vedea întreaga gama de
produse. La finalul cumpărăturilor aceștia primesc din partea magazinului o revistă in care se afla 8
cupoane ce vor fi decupate si oferite la casă în momentul în care cumperi produsul ce este la
reducere pe cupon.

La magazinul tradițional servirea se face de către vânzătoare. Aceasta îți poate oferi și
informații mult mai clare legate de produsul ce dorești sa l cumperi.

27
 În majoritatea magazinelor tradiționale se mai folosește și autoservirea, dar foarte rar acolo
unde produsul este mult mai ușor de luat.
Avantajul este că având produsul în fața ta îți poți folosi simțurile :văz, miros , pipăit și chiar
gust dacă este cazul, iar în funcție de asta poți decide dacă dorești sau nu produsul.
Magazinul de regulă este poziționat în zonele rurale în apropierea oamenilor pentru a avea un
acces mult mai rapid la el, nefiind nevoiți sa se deplaseze foarte mult.

Pozițiile rafurilor sunt ideale în dreptul ochilor, există și o distanță între acestea ,dar și un
iluminat ce surprinde fiecare produs în parte.
Acestea sunt expuse la o temperatură corespunzătoare fiecăreia.

CAP.3 STUDIU DE CAZ

28
 Supermarketul Profi este un magazin modern ce s a deschis în urma cu 5 ani. Produsele Profi
pot satisface orice nevoie, de la produse proaspete cum ar fi iaurt, margarină, la produse de igiena,
panificație etc.

Între magazinul modern si cel tradițional sunt unele diferențe. Magazinul Profi este un
supermarket de o dimensiune mult mai mare fata de un magazin tradițional. Acesta este realizat pe
raioane.
Fiecare produs este așezat pe raionul căruia îi corespunde, de exemplu exista raioane
cu :lactate ,brânzeturi ,panificații, conserve, alimente, băuturi, fructe și legume, condimente, produse
nealimentare.
29
Carnea este așezată în combine frigorifice și frigidere speciale pentru acestea.

30
 Fructele și legumele sunt așezate în lăzi de plastic, poziționate pe raionul unde se găsesc doar
fructele și legume.

În schimb la magazinul tradițional produsele sunt așezate pe rafturi, vitrine și frigidere fiind
un magazin cu o dimensiune mică.

31
32
 Magazinul modern față de magazinul tradițional este mult mai bine amenajat și structurat. În
magazinul modern este aplicată autoservirea, în schimb la magazinul tradițional servire la tejghea.

33
 Magazinul modern are un avantaj în ceea ce privește clienți. Aceștia beneficiind de faptul că-și
pot alege singuri marfa, o pot analiza mult mai bine și mai atent, iar în cazul în care doresc altceva
sau nu corespund cu cerințele ce le doresc o pot așeza înapoi pe raft fără a deranja pe cineva. Este
structurat în așa fel în cât clienți se pot plimba printre raioane pentru a vedea întreaga oferta. La
finalul cumpărăturilor aceștia primesc din partea magazinului o revistă in care se afla 8 cupoane ce
vor fi decupate si oferite la casă în momentul în care cumperi produsul ce este la reducere pe cupon.

CONCLUZII

Analizand diversele aspecte legate de comert, ajungem la urmatoarele concluzii :

-in ceea ce priveste obiectul sau, comertul isi propune sa puna produsele naturale sau fabricate la
dispozitia celor care au nevoie de asemenea bunuri sau servicii.

-in ceea ce priveste rolul sau , comertul joaca rolul de distribuitor si asigurator de servicii pentru
consumator, punand la dispozitia acestuia produsele naturale, fabricate sau transformate.

-cat despre utilitatea sa, comertul dezvolta schimburi de marfuri, cautand in permanenta noi debusee;
asigura abundenta de produse, prin orintarea produselor spre zone in care au o valoare deosebita, evitand
zonele in care acestea ar avea o valoare slaba sau nula prin faptul ca nu fac parte din consumul populatiei

34
respective; tinde sa asigure marfurilor o valoare medie,avand in vedere valoarea lor ridicata intr-o
regiune unde lipsesc si slaba lor valoare in zonele in care respectivele produse sunt supraabundente.

-referitor la campul sau de actiune, acesta este considerabil, pentru ca totalitatea bunurilor de valoare nu
este produsa decat pentru a fi schimbata; respectivul camp de actiune se largeste continuu, pe masura
descoperirii sau fabricarii de noi produse sau aparitiei de noi nevoi ce urmeaza a fi satisfacute si o data cu
dezvoltarea puternica a tehnicilor si a mijloacelor de comunicatie si indeosebi a celor publicitare.

35
 BIBLIOGRAFIE:
1.www.wikipedia.ro
2.https://prezi.com/rlsahyhtfnqn/comerțul-modern-VS-tradițional/
3.
http://www.mpt.upt.ro/doc/comert/doc/02.pdf
https://www.scrigroup.com/management/marketing/Forme-moderne-de-vanzare53974.php
https://www.academia.edu/33180691/Comertul_traditional_vs_comertul_electronic
https://ro.weblogographic.com/difference-between-traditional-trade-and-modern-trade-11532
https://ro.weblogographic.com/difference-between-traditional-commerce
https://docshare.tips/comert-modern-vs-traditional_578a8d86b6d87f222e8b4a16.html
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/marketing/comertul-cu-amanuntul-aspecte-
teoretice214.php
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/69-78_2.pdf

http://nextebiz.blogspot.com/2012/02/asemanari-si-deosebiri-intre-comertul.html

36