EVALUARE ŞI TESTARE ÎN

EDUCAŢIE
Master didactic – anul II, sem. I
Conf. univ. dr. Camelia Stăiculescu
Locul evaluării în educație

Ce este evaluarea?
Locul evaluării în educație
 Evaluarea este o activitate general umană.
 “Dictionnaire de pedagogie”, Larousse (1996, p. 124) conceptul de
evaluare în pedagogie - “un dispozitiv care a luat naştere spre mijlocul
secolului al XX-lea în ţările anglo-saxone şi care rezultă din transpunerea
în domeniul învăţământului a conceptelor şi modelelor aplicate în
secolul al XIX-lea în lumea economiei, în special în industrie.”
 Evaluarea în educaţie – aprecierea cu obiectivitate şi prin mijloace
ştiinţifice efectele acţiunilor educative.
 Evaluarea – activitate prin care sunt colectate, prelucrate şi
interpretate informaţii despre starea şi funcţionalitatea unui sistem şi a
rezultatelor acestuia conducând la aprecierea lor pe baza unor criterii,
standarde şi prin care este influenţată evoluţia sistemului. (Ion T. Radu).
 Locul evaluării în educație
 De-a lungul timpului conceptul şi practica evaluării în educaţie a
evoluat:,

Evaluarea elevilor

verificarea cunoştintelor Evaluarea rezultatelor sociale

Evaluarea componentelor procesului
acumulate de către elev
rezultatelor sociale ale de învăţământ
şi notarea de către
sistemului de calitatea curriculumului
profesor
învăţământ, ale şcolar şi a pregătirii
proceselor de instruire, personalului didactic.
durabilitatea
cunoştinţelor şi
competenţelor Ce altceva se
elevului/absolventului mai
evaluează în
educaţie?
Locul evaluării în educație
“Modelul de evaluare managerială (global-optim-strategic) (Sorin
Cristea, 1998, p. 153):
 coerenţa externă, asigurată la nivelul raporturilor dintre: sistemul educaţional
- sistemul de învăţământ - procesul de învăţământ - activitatea didactică;
 coerenţa internă, asigurată la nivelul raporturilor dintre: evaluare şi celelalte
elemente ale activităţii didactice: obiectivele, conţinuturile, metodele şi
mijloacele de predare-învăţare-evaluare, timp;
 consistenţa funcţională, asigurată la nivelul raporturilor dintre managementul
sistemului de educaţie şi managementul procesului de învăţământ;
 consistenţa stucturală, asigurată la nivelul raporturilor dintre operaţiile de
măsurare-apreciere-decizie;
relevanţa operaţională, asigurată la nivelul raporturilor dintre obiectivele
concrete asumate şi rezultatele obţinute la sfârşitul unei activităţi didactice,
privite din perspectiva profesorului şi din perspectiva elevului.”
Locul evaluării în educație

Asupra evaluării din educaţie – există perspective diferite:

Din perspectiva celor implicaţi în procesul instructiv-educativ:
 Pentru cadrul didactic – evaluarea este un proces continuu, etapizat, în urma căruia
acesta îşi dă seama de: nivelul de pregătire al elevilor la un moment dat, la disciplina
predată, în comparaţie cu aşteptările lui şi cu cerinţele programelor şcolare şi ale
standardelor naţionale, dacă activităţile educative au avut efect;
 Pentru elev - evaluarea este mijlocul prin care el realizează cum este perceput de
profesor şi cum îi apreciază acesta pregătirea. Aceasta este procesul care constată
nivelul de pregătire al elevului şi îl apreciază ca atare;
 Pentru ambii – evaluarea este o modalitate de a constata, cât mai exact posibil, unde
s-a ajuns în comparaţie cu ceea ce s-a stabilit prin obiective, ca urmare a demersurilor
comune profesor-elev.
Locul evaluării în educație
Asupra evaluării din educaţie – există perspective diferite:
Din perspectiva celor implicaţi în sistemul de educaţie:
 Pentru directori - evaluarea depăşeşte evaluarea strictă a elevilor. Ea poate viza:
pregătirea profesorilor, stilurile de predare şi de evaluareale acestora, condiţiile
materiale, funcţionarea şcolii, relaţia cu părinţii şi autorităţile etc.
 Pentru inspectori – evaluarea poate viza: calitatea conducerii şcolii care vizează
competenţa directorilor, stilul de conducere, climatul şcolar, activitatea consiliului
profesoral şi a consiliului de administraţie, conlucrarea şcolii cu familia şi alte probleme
care au legătură cu calitatea instruirii;
 Pentru familie (ca şi pentru profesori, directori şi inspectori), evaluarea este o cale de
a şti unde se situează copilul (ca pregătire şcolară) şi ce perspective are el de a continua
această pregătire într-un anumit domeniu.
 Pentru toţi factorii implicaţi în pregătirea elevilor (inclusiv elevi), evaluarea este
„barometrul” care indică în orice moment „starea” pregătirii şcolare, succesele şi
eşecurile, nivelul performanţelor obţinute în raport de cele proiectate prin curriculum
etc.
Pentru cine mai este
importantă evaluarea?
În ce fel?
Locul evaluării în educație

 Evaluarea este un proces (nu un produs), o activitate etapizată, desfăşurată

în timp.
 Ea nu se rezumă la notarea elevilor (care este expresia numerică a aprecierii
performanţelor şcolare ale acestora), ci vizează domenii şi probleme mult mai
complexe (inclusiv curricula sau sistemul de învăţământ, în ansamblu).
 Evaluarea implică un şir de măsuri, comparaţii, aprecieri (deci judecăţi de
valoare), pe baza cărora se pot adopta anumite decizii, menite să optimizeze
activitatea din domeniile supuse evaluării.

Ce opinie aveţi despre următoarea

afirmaţie – evaluarea oamenilor nu
poate fi niciodată pe deplin obiectivă!
Argumentaţi-vă punctul de vedere!
Locul evaluării în educație

Evaluarea de sistem reprezintă aprecierea cât mai riguroasă a măsurii în care

sistemul de învăţământ funcţionează normal, potrivit reglementărilor din
Legea educaţiei şi intenţiilor conducătorilor de la nivel strategic, adică a celor
care concep şi proiectează politicile educaţionale;

Evaluarea de proces vizează procesul de învăţământ în ansamblu sau

anumite elemente ale acestuia;

În ambele situaţii (în evaluarea de sistem şi de proces), sunt vizate domenii şi

probleme cum sunt: finalităţile, curricula, formele de organizare, metodologia
instruirii, formarea şi perfecţionarea personalului (didactic, auxiliar şi
administrativ), logistica, finanţarea, managementul şi altele asemenea.
Locul evaluării în educație
 Intrebări fundamentale în evaluare (Crenguţa Oprea):
 Locul evaluării în educație
formarea deprinderilor de autoevaluare;
Evaluăm pentru:
identificarea deficienţelor sau
îmbunătăţirea peformanţelor celor evaluaţi; disfuncţionalităţilor şi elaborarea
strategiilor corective;
îmbunătăţirea instrumentelor de evaluare;
optimizarea demersurilor realizate atât în
îmbunătăţirea metodelor, mijloacelor şi
învăţare, cât şi în predare şi evaluare;
strategiilor de evaluare;
realizarea unei selecţii;
a cunoaşte performanţele şi progresele;
a elabora programe compensatorii în cazul
a cunoaşte care este stadiul de pornire şi
rezultatelor nesatisfăcătoare şi a
cum se poate acţiona pe mai departe;
programelor de progres.
corectarea rezultatelor;
Din ce alte motive mai
evaluăm?
 Locul evaluării în educație
procesele de instruire;
 CE EVALUĂM ?
sistemul şi unităţile de instruire;
cunoştinţe, atitudini, aptitudini, deprinderi;
curriculum;
dacă ştiu şi ce ştiu să facă elevii, cum ştiu să aplice
în viaţa reală ceea ce au învăţat; personalul didactic (autoevaluare);
atingerea obiectivelor legate de un anumit unităţile şcolare;
conţinut;
intrările şi ieşirile din sistem;
organizarea şi desfăşurarea procesul de învăţare;
resursele;
modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de
învăţământ stabilit dinainte; etc.
trăsături de personalitate şi de conduită;
progresele şcolare; Ce mai evaluăm?
Locul evaluării în educație
CUI FOLOSEŞTE EVALUAREA?
• celor evaluaţi;
• celui care realizează evaluarea;
• părinţilor;
• cadrelor didactice;
• conducătorul instituţiei;
• factorilor de decizie şcolară;
• celor care realizează o anumită selecţie (angajări);
• etc.;
Cui mai foloseşte
evaluarea?
Locul evaluării în educație
PE CINE EVALUĂM?
fiecare elev în parte;
grupul de elevi selecţionat după un criteriu anume (şcoală, vârstă, profil,
etc.);
cadrele didactice;
reprezentanţii instituţiei şcolare;
etc.

Pe cine mai evaluăm?

 Locul evaluării în educație
CÂND EVALUĂM ?
la începutul unui demers educativ (evaluare iniţială);

pe parcursul desfăşurării procesului instructiv-educativ

(evaluare formativă);

la sfârşitul unei etape, activităţi, demers instructiv-

educativ (evaluare sumativă).
Când mai evaluăm?
 Locul evaluării în educație
hărţile conceptuale;
EVALUĂM PRIN:
examinări curente;
investigaţii;

examene; observarea curentă a elevilor;

teste; jurnalul reflexiv;
probe orale; cu autorul mijloacelor de învăţământ,
probe scrise; a calculatorului;
probe practice; proiect;
studii de caz; etc.;
fişe de activitate personală;
portofolii; Cum mai evaluăm?
 Locul evaluării în educație
În evaluarea elevilor raportăm evaluarea la (Cerghit, 2002, p. 303):

conţinut sau norma programei;

norma statistică a grupului şcolar (media clasei);
standarde locale, naţionale sau internaţionale;
norma individuală (la sine însuşi, progresul individual)
obiective (evaluarea criterială).

Care criteriu este mai obiectiv?

 Locul evaluării în educație
Etapele evaluării:

măsurarea, cuantificarea
rezultatelor şcolare prin procedee
specifice, utilizând instrumente
adecvate scopului urmărit (probe aprecierea rezultatelor pe baza
scrise/orale/practice, proiecte, raportării lor la un sistem de valori, formularea concluziilor şi
portofolii, etc.), “stabilindu-se o a unor criterii unitare (bareme de adoptarea deciziilor educaţionale
relaţie funcţională între un ansamblu corectare şi notare, descriptori de adecvate în urma interpretării
de simboluri (cifre, litere) şi un performanţă, etc.), emiţânduse o rezultatelor obţinute
ansamblu de fenomene şi obiecte, judecată de valoare;
conform unor caracteristici pe care
acestea le posedă” (I. T. Radu, 2000,
p. 26)
 Locul evaluării în educație
Definiţia evaluării ca
proces:

Prin urmare - evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin

care se colectează, organizează şi interpretează datele obţinute în
urma aplicării unor tehnici, metode şi instrumente de măsurare,
elaborate în conformitate cu obiectivele şi tipul evaluării, în
funcţie de conţinutul şi grupul de lucru vizat, în scopul emiterii
unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită decizie în
plan educaţional.
Locul evaluării în educație
Schema evaluării (C. Oprea)
 Locul evaluării în educație
Funcţiile evaluării:
Funcţia de control, de constatare şi apreciere a activităţii şi rezultatelor
obţinute în procesul de învăţământ(diagnosticare), prin care se stabileşte unde
se situează aceste rezultate în raport cu obiectivele proiectate, încercând să
„depisteze” factorii care le influenţează în sens pozitiv sau negativ. Prin
exercitarea acestei funcţii, evaluarea are şi rol de feedback, atât pentru
profesori, cât şi pentru elevi.
Funcţia de reglare a sistemului, de ameliorare a activităţii şi de optimizare a
rezultatelor, care constă în demersurile comune ale evaluatorilor şi evaluaţilor
pentru a face „corecţiile” necesare – pe baza controlului şi aprecierilor – în
stilul de conducere, respectiv în activitatea de execuţie. În cazul evaluării
rezultatelor obţinute de elevi, accentul cade pe optimizarea stilului de predare,
a capacităţii de învăţare a elevului, pe stimularea factorilor motivaţionali, dar
şi pe ameliorarea strategiilor de învăţare.
 Locul evaluării în educație
Funcţiile evaluării:
Funcţia de predicţie, de prognosticare şi orientare, prin care se încearcă
prefigurarea desfăşurării activităţii în sistemul de învăţământ (sau într-un
subsistem al acestuia) şi de anticipare a rezultatelor, ca urmare a măsurilor
preconizate.
Funcţia de control, de constatare şi apreciere a activităţii şi rezultatelor
obţinute în procesul de învăţământ(diagnosticare), prin care se stabileşte
unde se situează aceste rezultate în raport cu obiectivele proiectate, încercând
să „depisteze” factorii care le influenţează în sens pozitiv sau negativ. Prin
exercitarea acestei funcţii, evaluarea are şi rol de feedback, atât pentru
profesori, cât şi pentru elevi.
 Locul evaluării în educație
Funcţiile evaluării:
Funcţia de clasificare şi selecţie, în baza căreia se ierarhizează instituţiile de
învăţământ, elevii şi studenţii.
Funcţia de certificare, concretizată în eliberarea unor diplome sau certificate
de absolvire.
Funcţia educativă, menită să conştientizeze şi să motiveze, să stimuleze
interesul pentru studiu continuu, pentru perfecţionare şi pentru obţinerea
unor performanţe cât mai bune.
Funcţia socială, prin care se realizează informarea comunităţilor locale, a
familiei etc. asupra rezultatelor obţinute de elevi şi studenţi, de cei care învaţă
în general.