EVALUAREA DIDACTICA - FORME SI FUNCTII

Evaluarea este o componenta esentiala a procesului de invatamant.A evalua rezultatele

scolare inseamna a determina masura in care obiectivele programului de instruire au fost atinse,
precum si eficienta metodelor de predare –invatare folosite.
In evolutia conceptului de evaluare identificam trei categorii de definitii:
1. Definitiile ,,vechi” ce puneau semnul egalitatii intre evaluare si masurarea rezultatelor
elevilor;
2. Defnitiile Pedagogiei prin obiective interpretau evaluarea in raport cu obiectivele
educationale;
3. Definitiile ,,noi”concep evaluarea ca apreciere, emitere de judecati de valoare despre ceea
ce invata si cum invata elevul, pe baza unor criterii precise, bine stabilite anterior.
A evalua inseamna a emite judecati de valoare privind invatarea de catre elev, pe baza unor
criterii adecvate obiectivelor fixate, in vederea luarii unor decizii.
Evaluarea indeplineste functii bine distincte ce vizeaza consecintele si semnificatiile acesteia
in plan individual si social. Plecand de la anumite criterii psihopedagogice, socio-logice si
docimologice, aceste functii pot fi clasificate in mai multe categorii :
a) functii sociale si functii pedagogice ;
b) functii diagnostice si functii prognostice ;
c) functii de certificare si functii de selectie;
d) functii generale si functii specifice.
Din perspectiva ameliorarii procesului instructiv-educativ avem functii generale si functii
specifice evaluarii.
Functiile generale ale evaluarii sunt:
- functia constatativa, de cunoastere, de constatare a starii fenomenului evaluat;
- functia diagnostica,de explicare a situatiei existente, explicata prin factorii si conditiile care
au dus la succesul sau insuccesul scolar;
- functia predictiva, de ameliorare si de prognoza privind desfasurarea in viitor a activitatii
didactice.
Functiile specifice sunt complementare si presupun reglarea, ameliorarea procesului, atat a
actului de predare cat si a activitatii de invatare.
Din perspectiva profesorului evaluarea este necesara pe parcursul intregii activitati. Ea
permite cadrului sa stranga informatii cu privire la masura in care au fost realizate obiectivele
identificarea cauzelor care duc la insucces ( copii nesupravegheati, copii care nu au un program de
joaca si munca,efectuarea superficiala a temelor, lipsa motivatiei,etc.)
- control/ autocontrol asupra activitatii desfasurate;
- sugereaza cai de perfectionare a stilului didactic ( abordarea unor noi strategii adaptate
clasei cu care lucrezi ).

-2-
 Din perspectiva elevului, orienteaza si dirijeaza activitatea de invatare aelevului;
-formeaza la elevi un stil de invatare( ce trebuie si cum trebuie invatat; desprinderea
esentialului de neesential)
- da elevilor posibilitatea de atingere si realizare a obiectivelor activitatii, stimuleaza
invatarea, motivatia si atitudine pozitiva fata de scoala;
- asigura succesul si previne esecul scolar; identifica dificultatile de invatare si formeaza
capacitati si atitudini de autoevaluare;
- contribuie la intarire legaturii cu familia.
Clasificarea evaluarii are la baza trei criterii:
1. Cantitatea si calitatea informatiei sau experientei pe care trebuie s-o acumuleze elevul si
care trebuie evaluata. Avem: evaluare partiala sau globala:
2. Axa temporala la care se raporteaza evaluarea: la inceputul, pe parcursul si la finalul
instruirii;
3. Sistemul de referinta pentru emiterea de judecati de valoare asupra rezultatelor evaluate:
evaluarea criteriala, comparativa, normativa, clasificatoare.
In functie de aceste criterii avem :
a) evaluarea initiala;
b) evaluarea formativa si formatoare;
c) evaluarea sumativa.
Evaluarea initiala numita si ,,raul necesar’se realizeaza la inceputul unui program de
instruire si nu are rol de control. Ea este diagnostica, stimulanta si indica planul de urmat.Trebuie sa
vedem ce stie elevul pentru a putea actiona ca atare si a masura progresul pe care il face.Ea nu are
functie de control.Devine descriptiva si serveste ca baza de comparatie pentru evaluarile urmatoare.
Functia ei principala este aceea de a motiva, de a stimula si mai ales de a indica programul ce trebuie
parcurs.Aceste probe realizeaza un diagnostic al pregatirii elevilor si indeplinesc o functie predictiva,
ce ajuta la conturarea activitatii urmatoare: adaptarea continutului, organizarea unui program de
recuperare pentru intreaga clasa si masuri de sprijin doar a unor elevi.
Evaluarea formativa se realizeaza pe tot parcursul programului de instruire si are ca
finalitate remedierea lacunelor sau erorilor savarsite de elevi. Nu-l judeca si nu-l clasifica pe elev, ci
compara performantele lui cu un ,, prag de reusita stabilit dinainte”.Evaluarea formativa devine un
mijloc de formare aelevului, facand parte din procesul de invatare.Este o evaluare criteriala ;
indruma elevul sa depaseasca dificultatile de invatare; permite o adaptare a activitatilor de invatare;
da posibilitate atat profesorului cat si elevului sa-si cunoasca gradul de achizitii necesare pentru a
trce la sarcina urmatoare.
Evaluarea formativa formeaza comportamentul si autoregleaza invatarea. Este o forma
desavarsita a evaluarii formative intrucat insoteste si ajuta invatarea.Se contureaza pe competente si
pe produs, si instituie evaluarea ca modalitate eficienta a unei invatari autoreglante.
Evaluarea sumativa ( cumulativa) este privita ca o sanctiune. Din perspectiva pedagogiei
moderne ea isi modifica functiile deja consacrate.Ea incheie o perioada de invatare si conduce la
acordarea unui calificativ, care ,,certifica” o achizitie a elevului si are functia de a orinta pe cel care
invata.Profesorul trebuie sa asigure elevului un climat care sa-i permita sa se simta ascultat, apreciat
si mai ales inteles.Trebuie sa ajunga la un ,, contract pedagogic”prin care elevii trebuie sa stie la ce
sa se astepte, iar profesorul sa accepte negocierea, confruntarea si sa fie convinsi ca evaluarea
trebuie sa fie in slujba invatarii realizate de elevi. Este un bilant al invatarii, se incheie cu
-3-
calificative, note,certificat, diploma, etc., se stabileste o clasificare, ierarhizare; este centrata pe
rezultate globale; se poate stabili ce nivel de cunostinte a atins elevul; confirma sau infirma prestatia
cadrului didactic.
Invatamantul modern accentueaza evaluarea pe baza de competente, focalizand nu cantitatea
de informatii, ci cantitatea: ,,nu mult, ci bine”.Pedagogia moderna, centrata pe competente si pe
procesualitatea invatarii, prezinta si alte ipostaze ale invatarii scolare: prestatia, performanta,
competenta.
Evaluarea sa convinga de corectitudine si obiectivitate pe toti cei examinati si sa-i
ierarhizeze pe acestia in functie de nivelul, calitatea si performantele reale ale pregatirii lor.
Evaluarea trebuie sa evite, cu desavarsire, partinirea, influentele, interventiile si relatiile
neprincipiale, deoarece ele viciaza grav calitatea si eficienta evaluarii.

BIBLIOGRAFIE
Potolea Dan, Manolescu Marin – Teoria si practica evaluarii educationale - suport de curs