Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei’’ apare la sfarsitul perioadei interbelice dar depaseste acest program esthetic,prin recursul la elemente de modernitate. Prin,,tema”, romanul este balzacian si citadin.Istoria mostenirii lui mos Costache Giurgiuveanu constituie fundalul pe care se proiecteaza maturizarea tanarului Felix Sima, care inainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie. Otilia Marculescu este fiica celei de-a doua sotii a lui mos Costache,care, desi o iubeste ca pe propriul copil, nu a infiat-o de teama surorii sale zgarcite, Aglae.Ramasa orfana de mama, din copilarie, fata se bucura de afectiunea si de protectia lui Costache si Pascalopol. Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia reprezinta, in egala masura, tipull ingenuei si al cochetei, si este intruchiparea misterului feminine. Comportamentul acestei tinere exuberante, carpricioase, atrasa de lux si calatorii in strainatate, il deruteaza pe Felix, care nu intelege plecarea ei cu Pascalopol in final. Scriitorul insusi justifica misterul personajului feminine prin prisma imaturitatii lui Felix, atunci cand afirma,,Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca are,Pentru orice tanar de 20 de ani, enigmatica va fi in veci fata care il va respinge, dandu-I dovezi de afectiune” Spre deosebire de celelalte personaje feminine din roman, reduse la o trasatura de caracter, Otilia este un personaj rotund, multidimensional, care surprinde si este prezentat in transformare.Are initiative si este capabila sa ia decizii pentru sine si ceilalti. Otilia reprezinta un ideal de feminitate, ,,eroina mea lirica”, dupa marturisirile autorului, care-I farmeca prin gratie, frumusete si elegant ape barbatii din roman.Isi imparte afectiunea intre,,papa” Costache, mosierul,,sic ‘’ Pascalopol si verisorul Felix, cu care are in comun varsta si conditia sociala de orfan. O prima secventa semnificativa este venirea lui Felix , strainul, in casa lui Costache Giurgiuveanu .Primul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva tanarului,,Felix privi spre capatul scarii ca spre un cer deschis si vazu,in apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung si tanar de fata incarcat cu bucle, cazand pana la umeri”.Replica ei salvatoare,,Dar, papa, e Felix!” il scoate pe baiat din incurcatura . ,, Verisoara” Otilia pe care o stia doar din scrisori il surpinde in mod placut,mai ales ca frumusetea ei contrasteaza cu portretul fetei batrane ,Aurica, iar delicatetea, cu rautatea Aglaei. Ea il primeste cu caldura in casa lui mos Costache, il prezinta familiei si- i ofera cu generozitate propria odaie in seara sosirii. In scena jocului de table, Aglae il aseaza pe Felix si Otilia in aceeasi categorie, prin caracterizarea directa:,, N-am stiut, faci azil de orfani”, ii reproseaza ea fratelui sau.Conditia de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanului,, Parintii Otiliei”, este precizata in aceasta scena din cel dintai capitol. Otilia reprezinta inchipuirea misterului feminine, iar comportamentul derutant al fetei il descumpaneste pe Felix, pentru ca nu-si poate explica schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de la o stare la alta. O alta secventa narativa care evidentiaza misterul protagonistei este cea a ultimei intalniri dint rea si Felix, inaintea plecarii fetei din tara impreuna cu Pascalopol.Aceasta scena este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor si a atitudinii lor fata de iubire.Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu suporta ideea de a nu realiza nimic in viata si pentru care femeia reprezinta un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca,, rostul femeii este sa placa, in afara de asta neputand exista fericire”.Otilia concepe iubirea in felul aventuros al artistului, cu daruire si libertate absoluta, in timp ce Felix este dispus sa astepte oricat in virtutea promisiunii ca,la un moment dat, se va casatori cu Otilia. Dansu-si seama de acesta diferenta, dar si de faptul ca ea ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionake a lui Felix, Otilia il paraseste pe tanar si alege siguranta casatoriei cu Pascalopol. In epilog,cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari ,Felix se intalneste in teren cu Pascalopol ,care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otilie cu generozitate libertatea de a-si trai tineretea,iar ea a devenit sotia unui conte exotic. Titlul initial ,,Parintii Otiliei” ,reflecta ideea balzaciana a paternitatii,deoarece fiecare dintre personajee determina cumva soarta orfanei Otilia,ca niste ,,parinti”.Autorul schimba titlul din motive editorale si deplaseaza accentual de la motivul realist al paternitatii la ministerul protagonistei. Portretul Otiliei se contureaza prin modalitati de caracterizaare directa, dar mai ales prin caracterizarea indirecta. Autorul alege tehica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei, din care se pot deduce trasaturile de caracter.In observarea interiorului, Felix descopera o parte din personalitatea exuberanta a Otiliei in amestecul de dantele, partituri, romane frantuzesti, cutii de pudra si parfumuri din odaia ei. Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitati traditionale de caracterizare, ci si prin tehnici moderne: comportamentismul si pluriperspectivismul.Pana in capitolul a 16-lea, Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism( fapte, gesture, replici), iar cititorul nu are acces la gandurile sale.Aceasta tehnica este dublata, pe acelasi spatiu narativ, dereflectarea personalitatii Otiliei in constiinta celorlalte personaje, ceea ce ii alcatuieste un portret complex si contradictoriu cuminte si iubioare pentru mos Costache, fata exuberanta, pentru Felix, femeia capricioasa, pentru Aglae, ,,o fata desteapta” cu spirit practice, pentru Stanica , o rivala in casatorie pentru Aurica. Misterul personaajului pare a se ascunde intr-o replica pe care Otilia i-o adreseaza lui Felix la un moment dat,,Noi nu traim decat cinci-sase ani” Romanul alcatuit din 20 de capitol, este alcatuit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor:destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica etc.Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina , locuieste in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuveanu si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia. Istoria mostenirii include un dublu conflict succesoral: este vorba pe de o parte, de ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia, si pe de alta parte, de interesul lui Stanica pentru averea batranului, care duce la dezbinarea familiei Tulea. Conflictul erotic priveste rivalitatea dintre adelescentul Felix si maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei. In conflictul pentru mostenire se afla doua familii inrudite.Membrii acestora apartin unor tipologii umane care contureaza universal social.In casa lui Costache Giurgiuveanu, proprietarul averii, traieste Otilia Marculescu, adolescent orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a acestuia.Aici ajunge orfanul Felix Sima, venit la tutorele sau din Bucuresti pentru a studia medicina.Mosierul Leonida Pascalopol , prieten al batranului vine in casa din dorinta de a avea o familie si din afectiune pentru Otilia, pe care o cunoaste de mica.In casa vecina traieste o a doua familie, inrudita cu prima , care aspira la mostenirea averii batranului. Clanul Tulea este condus de sora lui Costache, Aglae.Din familie fac parte sotul acesteia, Simion Tulea si cei trei copii ail or, Olimpia, Aurica si Titi.Acestei familii I se adauga Stanica Ratiu, sotul Olimpiei, dornica sa obtina mostenirea. Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a3-a, din perspectiva unui narrator omniscient si omnipresent.Naratorul se ascunde in spatele diverselor masti( de exemplu, personajul-reflector Felix Sima), fapt dovedit si de limbajul uniformizat. Misterul personajului feminine este conferit de trasaturile contradictorii ale cochetei cu temperament dde artist si este sustinut prin tehnicile moderne de portretizare.Alegerea ei din final, neexplicata de naratoor, mentiune ambiguitatea personajului: este ea o femeie interesata de averea lui Pascalopol sau una capabila prin sacrificiu pentru barbatul iubit?,, Enigma Otiliei” este, de fapt, imaginea idealizata pe care i-o construiesc cei doi barbate care o iubesc, tanarul Felix si maturul Pascalopol.