ENIGMA OTILIEI-caracterizare

Publicat in 1938, romanul „Enigma Otiliei” apare la sfarsitul perioadei interbelice si este al doilea
dintre cele 4 romane scrise de George Calinescu. Teoreticianul romanului romanesc opteaza pentru
romanul obiectiv si metoda balzaciana, dar depaseste acest program estetic prin recursul la
elemente de modernitate.

Prin tema, romanul este balzacian si citadin. Istoria mostenirii lui mos Costavhe reprezinta sundalul
proiectarii maturizari lui Felix Sima.

Otilia Marculescu este fiica celei de-a doua sotii decedate a lui Costache Giurgiuveanu, care desi o
iubeste ca pe propriul copl nu a infiat-o de frica surorii sale, Aglae,

Studenta la Conservator,inzestrata cu temperament de artista,Otilia rep tipul ingenuei si al

cochetei si e intruchiparea misterului feminin.

Comportamentul ei il deruteaza pe Felix, care nu intelege plecarea acesteia la Paris cu Pascalopol.

Cel care ii intuieste adevarata dimensiune apersonalitatii este Weissmann,prietenul lui Felix : „Orice
femeia care iubeste un barbat fuge de el,ca sa ramana in amintirea lui ca o aparitie luminoasa.
Domnisoara Otilia trb sa fie o tata inteligenta. Dupa cate mi-ai spus,inteleg ca te iubeste.”

Scriitorul justifica misterul feminin :”Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca are..pt orice tanar de
20 de ani enigmatica va fi in veci fata care il respinge ,dandu-i dovezi de afectiune.”

O prima secventa in care ii este descrisa generozitate si frumusetea fetei este sosirea lui Felix.
Intaiul portret fizic e realizat din perspectiva tanarului:” Felic privi spre capatul scarii ca spre un cer
deschis si vazu, in aproprierea lui Hermes cel vopsit cafeniu,un cap prelungvdecfata, incarcat cu
bucle,cazand pana pe umeri.” Replica ei salvatoare „Dar,papa, e Felix!” il scoate din incurcatura pe
baiat. Frumusetea ei contrasteaza cu fata batrana,Aurica si bunatateatea ei cu miselia lui Aglae.

In scena jocului de table,Aglae ii plaseaza pe cei doi in aceeasi categorie:”N-am stiut,faci azil de
orfani!” Conditia de orfana era accentuata de titlul initisl „Parintii Otiliei”.

O alta secventa care evidentiaza misterul protagonistei este ultima intalnire dintre ea si Felix,
inaintea plecarii cu Pascalopol. Scena este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor si
atitudinii lor fata de iubire. Felix este intelectulul ambitios ce doreste sa realizeze o cariera, vazand
femeia ca pe un sprijin , iar Otilia este cocheta, care crede ca”rostul femeii este sa placa,in afara de
asta neputand exista fericire”.Dandu-si deama de dif, otilia il paraseste pe Felix si se casatoreste cu
Pascalopol.

In epilog, Felix se intalneste cu Pascalopol ce ii dezvaluie ca i-a redat liberatatea tineretii Otiliei si
ca aceasta s-a casatorit cu un conte exotic. Felix nu mai recunoste fata exuberanta din fotografie
fiindca „ un aer de platitudine feminina stingea totul”.

Autorul alege tehnica balzaciana pt conturarea portretului, dar si tehnica detaliului semnificativ. De
exemplu reliefeaza trasaturi fizionomice:”Fata parea sa aiba 18-19 ani.Fata maslinie,cu nasul mis si
ochi foarte albastrii”.

Portretul Otiliei e realizat si prin tehnicimoderne: comportamentalism si pluriperspectivism. Otilia

apare in prncipal in constiinta celorlalte personaje: : pentru Costache era „fe-fetita” cuminte si
iubitoare, pt Felix fata exuberanta „admirabila, superioara”, pt Pascalopol, femeia capricioasa „cu
temperamet de artista” , iar pt Aglae era „o dezmatata, o stricata”.
Romanul este alcatuit din douazeci de capitole , construit pe mai multe planuri narative ce urmaresc
destinele personajelor Otilia, Felix, al membrilor „clanului” Tulea etc. Intr-un plan e prezentata lupta
„clanului” Tulea pentru obtinerea averii si inlaturarea Otiliei, iar in altul urmarim destinul orfanului
Felix, viitor student la medicina ce traieste experienta iubirii adolescentine.

Istoria mostenirii cuprinde un dublu conflict succesoral: ostilitatea Aglaei si interesul lui Stanica
pentru avere ce duce la dezbinarea familiei Tulea.

Conflictul erotic priveste rivaliatea lui Felix si Pascalopol pentru dragostea Ot.

In conflictul pentru mostenire se afla doua familii rivale, intrudite: pe de o parte Costache
Giurgiuveanu, proprietarul averii, Otilia, fata sotiei lui decedate, Felix, orfanul viitor student la
medicina si Pascalopol,prietenul batranului ce vine in casa din dorinta de avea o familie si din
afectiune pentru Otilia pe care o cunoaste de mica. In casa vecina se afla „clanul” Tulea condus de
Aglae, sora lui Costache, sotul ei, Simion si cei 3 copii ai lor, Aurica, Titi si Olimpia la care se adauga
sotul acesteia, Stanica Ratiu.

Intamplarile sunt relatate la pers a 3 a din perspectiva unui narator omiscient,omiprezent si

obiectuv ce se ascunde in spatele diverselor masti.

Misterul cochetei cu temperament de artista este conferit de trasaturile ccontradictorii ale

personajului feminin si e sustinut de tehnicile moderne de portretizare. Alegerea ei din
final,neexplicata de narator, mentine ambiguitatea fetei: este ea o femeie interesata de averea lui
Pascalopol sau este una capabila de sacrificiu pentru persoana iubuta? „Enigma” Otiliei este, de fapt,
imaginea idealizata pe care i-o construiesc 2 barbati care o iubesc, Felix si Pascalopol.