Sunteți pe pagina 1din 3

ENIGMA OTILIEI GEORGE CALINESCU

TEMA SI VIZIUNE

Romanul este specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune


complexa ce se poate desfarusa pe mai multe planuri , cu personaje
numeroase a caror personalitate este bine individualizata si al caror destin
este determinat de trasaturile de caracter si intamplarile ce constituie
subiectul operei.

Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare spre sfarsitul perioadei


interbelice, fiind al doilea dintre cele patru romane scrise de George
Calinescu.Scriitorul opteaza pentru romanul obiectiv si metoda
balzaciana,realizand un roman modern ,ce imbina elemente ale
realismului,clasicismului si romantismului.
.Asadar , Enigma Otiliei este un roman de sinteza estetica in care
realismului obiectiv de factura balzaciana i se asociaza elemente
caracteristice altor modele estetice (clasicist,romantic, modern).

Tema este evideniat nc din titlu, care pune accentul pe caracterul


imprevizibil al eroinei i care face din roman o poveste a enigmei
feminitii. n intenia scriitorului, cartea purta titlul Prinii Otiliei,
ilustrnd astfel motivul balzacian al paternitii, urmrit n relaiile prini-
copii, n contextul epocii interbelice. Fiecare dintre personajele romanului
pot fi considerate prini ai Otiliei, pentru c, ntr-un fel sau altul, i
hotrsc destinul. De pild, mo Costache i exercit lamentabil rolul de
tat, dei nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. El se gndete la
viitorul ei, vrea chiar s o nfieze, dar amn la nesfrit gestul. i
Pascalopol, mult mai vrstnic dect Otilia, mrturisete c n iubirea pentru
ea mbin pasiunea cu paternitatea. De asemenea, tema motenirii este un
alt element de inspiraie balzacian, fiind ilustrat prin lupta dus de
familia Tulea pentru obinerea motenirii lui Costache .
O prima secventa narativa semnificativa pentru tema
romanului(INCIPITUL) poate fi considerata cea a jocului de table din
capitolul intai. Aceasta secventa narativa dezvaluie tipologiile de personaje
si prefigureaza conflictele majore ale romanului.(Otilia il conduce pe Felix
prin casa) La intrarea in incapere, Felix aface cunostinta cu cele trei
personaje aflate la masa. Intocmai ca la Balzac, George Calinescu recurge
la prezentarea vestimentatiei, care devine definitorie pentru trasaturile de
caracter ale personajelor. Primul cu care baiatul face cunostinta este
Leonida Pascalopol. Stilul sau vestimentar ii tradeaza eleganta,
rafinamentul. Apoi, Felix face cunostinta cu Aglae Tulea, cuafura japoneza
a acesteia ii reliefeaza predispozitia spre imitatiei, ipocrizia, la fel cum
buzele subtiri sunt un semn al malitiozitatii femeii. Aurica este fata
batrana,fiica Aglaei. Gestul lui Pascalopol care-i ofera Otiliei un inel
prefigureaza casatoria celor doi din final.

O a doua secventa reprezentativa este reprezentata de intriga care se


dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund :lupta pentru mostenirea lui
Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix.Competitia pentru
mostenirea batranului avar este un prilej pentru observarea efectelor , in
plan moral, ale obsesiei banului.Batranul avar, proprietar de imobile,
restaurante, actiuni nu pune in practica nici un proiect cu privire la viitorul
Otiliei ,pentru a nu cheltuii bani, el doar strangand materiale pentru a
construi o casa pentru ea si Felix.Planul formarii tanarului Felix, student la
medicina , urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului sau,in
special iubirea adolescentina pentru Otilia.Este gelos pe Pascalopol, dar nu
face nimic pana nu va avea o cariera.Otilia ramane pentru Felix o imagine
a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigma.

Titlul , Enigma Otiliei sugereaza comportamentul derutant al


eroinei,uneori absurd care-l uimeste pe Felix: NU OTILIA ARE O
ENIGMA, CI FELIX CREDE CA O ARE , marturiseste George Calinescu,
justificand titlul romanului.

Aciunea romanului ncepe cu venirea la Bucureti a tnrului


Felix Sima, un orfan care terminase liceul la Iai i voia s devin medic. El
sosete n casa unchiului su, Costache Giurgiuveanu. Acesta o crete pe
Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu intenia de a o nfia. Giurgiuveanu
are o sor, Aglae Tulea, care o consider pe Otilia un pericol pentru
motenire.
Lupta pentru motenirea btrnului este dat de Aglae i de ginerele ei,
Stnic Raiu. Acetia vor, fiecare pentru el, s pun mna pe banii lui C.
Giurgiuveanu. Tocmai de aceea ei vin foarte des n casa lui Costache i vor
s fie siguri c btrnul nu o nfiaz pe Otilia i nici nu face vreun
testament. Cei doi bnuiesc c mo Costache ine ascuns n cas o mare
sum de bani. La un moment dat, mo Costache se mbolnvete i atunci
Aglae i aduce toat familia n casa btrnului, ateptndu-i moartea.
Totui Costache i revine, dar mai trziu n urma unui efort mare,
paralizeaz, ceea ce o determin pe Aglae s se rentoarc.
Conflictul principal al romanului este unul exterior si consta in lupta
pentru mostenire dusa de clanul Tulea.Agale face eforturi pentru a o
inlatura pe Otilia de la mostenire si pentru a pune mana pe averea fratelui
sau , Costache Giurgiuveanu.Se remarca insa si un conflict erotic,interior
reprezentat de sentimentele de gelozie pe care le incearca Felix, sentimente
generate de prezenta maturului Pascalopol.

Constructia personajelor este realizata prin tehnica balzaciana a


descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de
caracter.Personajele reprezinta tipologii:mos Costache-avarul sufletist,
iubitor de copii; Otilia- cocheta, enigmatica; Felix ambitiosul; Pascalopol
aristocratul rafinat; Aglae baba absoluta si rea; Aurica fata batrana;
Simion dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele
clasice pe care realismul le preia.Tot un element clasic este si triunghiul
amoros.

In opinia mea, romanul Enigma Otiliei este unul modern, in ciuda


tehnicilor realiste preluate de la Balzac si a crearii unor personaje clasice,
atingandu-si scopul de a zugravi ideea destinului marcat de paternitate prin
relatiile dintre personaje si situatiilor cu care se confrunta acestea.

In concluzie, Enigma Otiliei de George Calinescu ramane o creatie


reprezentativa pentru viziunea despre lume a unui autor care si-a propus sa
umple golul din istoria noastra literara prin recurgere la metoda
balzaciana.