1.caiet Economie Aplicata X

ECONOMIA APLICATĂ CLASA A X-a
CAIET pentru elevi

(Partea a 1-a)
Program pentru liceu
Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi

reprodus sau transmis în nici o formă sau cu nici un mijloc,
electronic sau mecanis, inclusiv fotocopierea, înregistrarea,
stocarea în orice sistem de date informațional, sau în orice alt
fel, cu excepția predării unui curs Junior Achievement
înregistrat sau cu permisiunea editorului.
Publicat în Republica Moldova, anul 2019
Această publicație apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru

Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Programului ”Susținerea educației
antreprenoriale în Europa și Eurasia”.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:
Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării, coordonator
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova

Iacob Natalia Profesor, CEEF, Chișinău
Arelia Tomșa Doc., conf.univer., ASEM

Oxana Barbăneagră Doc., conf.univer., ASEM
Diana Ignatiuc Doc., conf.univer., ASEM
Svetlana Dogotaru Profesor, UTM
Cuprins
Pag.
Introducere ................................................................................................................................................ 4
UNITATEA I. ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A DECIZIILOR.. ........................................................ 5
UNITATEA II. SISTEME DE ORGANIZARE A ECONOMIEI. ..................................................16
UNITATEA III. ACTORII ȘI CIRCUITUL ECONOMIC. ...........................................................21
UNITATEA IV. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI RAȚIONAL........................ 28
UNITATEA V. COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI RAȚIONAL..............................35

Economia a devenit regina ştiinţelor sociale.
Este unica direcţie a cercetărilor sociale,
căreia i se acordă Premiul Nobel.
Robert Hailbroner
Economia încearcă să rezolve problema satisfacerii necesităților umane cu resurse puține și care se
pot utiliza alternativ. Oricât de mult însă ne-am strădui, nu vom fi în stare să satisfacem toate
dorinţele şi nevoile. Zi de zi milioane de oameni - inclusiv tu, familia ta şi prietenii tăi - fac alegeri
cu privire la utilizarea resurselor limitate. Cântărim costurile şi beneficiile diverselor opţiuni în
calitate de consumatori, angajaţi, muncitori, proprietari sau manageri de afaceri, oameni de stat.
Probabil nu putem identifica toate opţiunile existente, dar le putem grupa în câteva categorii. Să le
numim ce, cum şi cine - întrebările economice fundamentale. Răspunsul la aceste întrebări le vei
analiza în acest an de studiu.
MODULUL I
C Ce este economia? 1
A
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE
Gustînd din cererea economiei
P
Producerea unei cutii de fulgi de porumb sau oricărui
alt produs presupune coordonarea eforturilor multor
oameni care nici nu se cunosc între ei, dar care
cooperează crearea de bunuri și servicii.
I
1. Mai jos aveți lista unor sarcini pe care oamenii le
îndeplinesc pentru ca fulgii de cereale să ajungă la
consumator. Aranjați aceste sarcini în ordine logică,
T
începând cu procesul de producer și termminând cu
momentul în care consumatorul cumpără fulgii.
O
- Comandă stocuri porumb și grăsimi vegetale.
- Pregătesc livrarea de fulgi de porumb, conform
comenzilor de la magazine
- Transportă porumbul de la calea ferată la unitateaa
L
de producție.
- Împachetează fulgii de porumb pentru a o transporta către consummator.
- Găsesc furnizorul de grăsimi vegetale care urmează a fi adăugat la fulgi.
U
- Consumatorii cumpără fulgii de porumb din magazine.
- Încarcă cutiile cu fulgi de porumb într-un camion pentru a le transporta la magazinele din
localitate.
L
- Amenajează spații de producție.
- Adaugă grăsimile vegetale în fulgii de porumb.
- Aranjează cutiile cu fulgi de porumb pe polițele magazinului.
2. Explicați modul în care liberul schimb asigură realizarea de către oameni a acestor sarcini.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Ce este economia?
Noutăți din Economie

Supermarket
S-ar putea să nu căutați în mod până la detergenți și tot feluri de satisfac conumatorii, nu se vând și
intenționat lecții de economie, însă lucruri pentru casă. sunt înlocuite de altele.
involuntar le poți descoperi în orice La magazine cumpărătorii își Sânt aleși “învingătorii’’ iar
magazin. Poți lesne observa că schimbă banii pe diferite bunuri, “învinșii’’ își pierd treptat spațiul
magazinele oferă cele mai bune iar acestea schimbă bunuri pe bani. de pe tejghele.
servicii și o bogată varietate de bunuri Lucru posibil doar în cazul în care Și în economia de piață
la prețurile pe care consumatorii sunt magazinele oferă bunuri și servicii producătorii află prin intermediul
dispuși să le plătească. Pentru a crea pe care le doresc consumatorii. liberului schimb de ce au nevoie
atmosferă plăcută și dispoziție foarte Cum află magazinele consumatorii. Nimeni nu spune
bună cumpărătorilor, supmarketele necesitățile consumatorilor? Ele producătorilor ce bunuri și cum să
comericializează de la produse duc evidența bunurilor procurate producă. În urma interacțiunii directe
cosmice și jucării de oameni. Produsele care nu producătorii înbunătățesc și dezvoltă
produsele “învingătoare’’ iar cele
“învinse’’- dispar.
Întrebări de verificare
1. Piața oferă producătorilor informații și stimulenți.
a. Cum află managerii magazinelor despre preferințele consumatorilor?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b. Ce îi stimulează pe managerii magazinelor să acorde atenție preferințelor consumatorilor?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c. Acționează oare aceiași stimulenți în toate ramurile economiei de piață? Explicați.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Articolul de mai sus constată că sunt aleși “învingătorii’’, iar “învinșii’’ își pierd treptat spațiul de pe
tejghele.
a. Care sunt “învingătorii’’ în această sitoație?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
b. Care sânt “învinșii’’?

________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
c. Cine alege “învingătorii’’ și “învinșii’?

________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Articolul constată că producătorii înbunătățesc produsele sau dispar de pe piață. Sânteți de acord cu
această afirmație? Argumentați
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Capitolul 1
Penurie – Decizii
Când mergeți printr-un supermarket nu vă gândiți că penuria este o problemă. Însă, chiar dacă
tejghelele magazinelor sunt pline, nu vă puteți permite orice doriți. Citiți exemplul de mai jos pentru
a explica cum puteți gestiona deficitul de timp și bani.
E duminică, ceea ce înseamnă că te vei distra cu prietenii. Însă dimineața devreme primești două
sunete care te fac să meditezi. Primul, de la un prieten care te invită să petreci toată ziua la o
competiție de basket. Vei avea de cheltuit vreo 150 de lei pentru tichete, cină și prânz. Apoi te sună
un vecin oferindu-ți posibilitatea de a distribui pliante publicitare contra unei sume de 175 lei. Ce
vei face?
1. Enumerați obțiunile posibile.

A. B. C.
2. Descrieți avantajele și dezavantajele fiecărei obțiuni.
Avantaje
Dezavantaje
Enumerarea obțiunilor și identificarea avantajelor și dezavantajelor ne ajută să înțelegem costurile

de oportunitate ale ficărei obțiuni.
3. Ce vei decide tu? Argumentează.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____________________________________________
4. În multe cazuri oportunitatea și beneficiile unei decizii diferă de la o persoană la alta în dependență
de necesități și interese. Prietenii tăi ar lua aceeași decizie? De ce?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Ce este economia?

Identificarea ideii de producție
Pentru prima dată Angela Sobol a produs fulgi de pentru o alimentație sănătoasă, potrivită celor mici,
porumb bio în satul Vărvăreuca, raionul Florești, în produsele ”Art-ProEco” SRL având un termen de
aprilie 2014. Dar ar fi putu să n-o facă nici odată, valabilitate de până la 6 luni, mult mai mic în
dacă n-ar fi fost necesitatea de a diversifica meniul comparatiție cu fulgii de cereal produși cu utilizarea
copilului său. În magazine majoritatea produselor conservanților și a altor aditivi. Angela Sobol
pentru copii sunt extrem de dulci și conținn diferite garantează calitatea produselor oferite și datorită
grăsimi vegetale. faptului că singură și-a hrănit copilașul cu aceste
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE produse încă de la o vârstă fragedă.
PRODUCȚIE Toate ingredientele utilizate sunt de origine
Afacereaa a fost înființată odată cu crearea autohtonă, făina fiind adusă de un furnizor din
companiei “Art-ProEco” SRL. Acest proiect a fost raionul Bălți, care asigură o livrare săptămânală, iar
posibil datorită unui proiect de finanțare a Uniunii lecitina fiind procurată de la o întreprindere locală
Europene și Programul Națiunilor Unite pentru initiate de un professor de la ASM, care este
Dezvoltare, în urma căruia tânăra antreprenoare a specialist în domeniu și o produce într-un laborator
beneficiat de un creditului nerambursabil în valoare performant. Se lucrează cu diferiți distribuitori ceea
de 15 mii de euro. ce permite produselor să ajungă în mai multe colțuri
UN UTILAJ DE ÎMPACHETARE ale țării.
Mai mult decât atât, în anul următor întreprinderea a
aplicat la programul IFAID 6, datorită căruia a fost
procurat utilajul pentru împachetarea fulgilor. Timp
de două luni s-a lucrat asupra produsului, unul din
scopurile de bază fiind ieșirea pe piață cu un produs
100% natural și sănătos.
A fost creată marca comercială “Ronți” care la
moment oferă consumatorilor locali patru tipuri de
produse: fulgi de cereal dulci, fulgi de cereale fără
gluten , fulgi de cereal cu cacao și fulgi de cereal Pentru a-și diferenția produsul între alte produse ale
fără zahăr. La moment în întreprindere activează concurenților, tânăra antreprenoare a adăugat fulgi
șase persoane. La fabricarea fulgilor “Ronți” totul fără gluten, care se bucură de popularitate mare.
este copt, nimic nu e prăjit și nu se permite utilizarea Pentru a-și spori vânzările, firma a recurs și la o
uleiului ci doar a lecitinei. Ingredientele utilizate în publicitate inedită, participă ori de câte ori este
procesul de producție sunt: Făina de grâu, făina de posibil ala expozițiile Fabricat în Moldova
porumb, zahărul, apa, sarea și lecitina. Unul din DE LA TRECUT LA PREZENT
principiile de bază a companiei este de a nu utiliza în Angela recunoaște că mai e mult de lucru la
procesul de producție coloranți, aditivi, capitolul ambalare și marketing, însă fulgii au un
aromatizatori artificiali și alte subsatnțe auxiliarea. public fidel care își dorește o alimentație sănătoasă.
Este un produs sută la sută natural care poate fi
oferit chiar și copiilor, începând cu vârsta de 7 luni
Acest caz ilustrează unele aspecte ale economie, spre exemplu, resursele necesare pentru crearea bunurilor.
Idntificați-i în tabelul de mai jos resursele utilizate pentru producerea fulgilor de porumb.
Resurse naturale Resurse umane Resurse de capital
Cum ilustrează această istorie antreprenoriatul ca factor de producție?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Capitolul 1
LABORTOR DE APLICAȚII ECONOMICE
Când costul de oportunitate bate la ușă. Concept aplicate.
Toți ne confruntăm cu penuria și toți luăm decizii. Atunci când vrem să obținem un bun trebuie să
ne lipsim de altul. Costul de oportunitate al fiecărei decizii se exprimă prin cea mai bună alternativă
la care renunțăm făcând o alegee.
Costurile de oportunitate în viața noastră

1. Banii sunt o măsură foarte importantă a costurilor de oportunitate în sistemul economiei de piață.
Spre exemplu, dacă cheltui 300 lei pentru niște haine noi, vei spune că aceste haine te-au costat 300
de lei. Însă banii pe care îi cheltui nu reprezintă costul real al acestor bunuri. Explicați care va fi
costul real, adică costul de oportunitate în exeemplu dat.
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
2. Care a fost cea mai recentă și de valoare cumpărătura pe care ați făcut-o? Care a fost costul de
oportunitate? Argumentați.
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. Dacă privim televizorul timp de 2 ore, nu cheltuim nici un ban. Ar însemna că vizionarea
programelor nu ne costă? Argumentați.
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Costuri de oportunitate merg la școală

4. Studiile universitare generează multe beneficii, inclusiv un salariu mai mare. Însă studiile
universitare costă: sumele cheltuite pentru cazare, masă. Cărți și taxa de școlarizare. Dar există și
un alt cost care este deseori mult mai mare, dar nu este exprimat în bani. Care este acest cost?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5. Să presupunem că imediat după absolvirea liceului hotărăști să-ți cauți un loc de muncă în loc să
mergi la facultate. Are oare această decizie un cost de oportunitate? Argumentați.
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Ce este economia?
Costuri în afaceri
Un alt exemplu de cost de oportunitate este costul capitalului unei companii. Admitem că un
întreprinzător intenționează să instaleze o nouă linie de producere a cuptoarelor cu microunde.
Pentru aceasta el trebuie să investească 500 000 lei în utilaje noi.
Pe lâgă investițiile inițiale compania consideră ce va cheltui 200 000 lei anual pentru forța de muncă
și materia primă. Viitoarele vânzări ale cuptoarelor ar putea atinge suma de circa 225 000 lei anual.
Pe de altă parte, 500 000 lei ar putea fi depuși cu o dobndă de 10 % la o bancă comercială. Merită
ca firma să investească în producerea cuptoarelor? Argumentați-vă răspunsul.
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Costurile ale mediului ambiant

Cu toții recunoaștem beneficiile unui mediu ambiant mai curat. Însă eventualele beneficii presupun
și costuri de oportunitate.
7. Presupunem că pentru a produce hârtie o companie utilizează cherestea în loc de materiale
reciclante (maculatură). Care este costul de oportunitate al acestei decizii?
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
8. Presupunem că o companie utilizează materiale reciclabile în loc de cherestea pentru a preoduce

hârtie. Care este costul de oportunitate în acest caz?
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
9. Din informațiile de care dispunei, puteți spune care metodă este mai eficientă din punct de vedere a
costurilor? Argumentați.
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Capitolul 1
Curba producției – posibilități
Indivizii, întrprinderile și statele iau decizii referitor la modul cum săfolosească resurse limitate.
Graficul curbei “posibilităților de producție’’ reflectă combinațiile posibile de producer a bunurilor
cu condiții folosirii integrale și eficiente a resurselor disponibile la un moment dat.
Salariu pe săptămână (lei)
200 --900
A B
Șosea (lei)
150 --
--600
100
--
50 --300
0 0000
6 7 8 9 10 0 1 2 3
Note sdf Avioane
1. Maria are patru ore libere în fiecare zi. Ea ar putea folosi timpul liber pentru a studia sau pentru a
lucra la Resaurantul Chimezesc cu 6.00 lei/ora. Curba ,,A’’ ilustrează combinațiile posibile dintre
notele de la școală și salariul pe care l-ar putea avea Maria.
a. Care este salriul maxim pe care l-ar putea primi Maria?__________________________
b. Ce notă ar obține Maria dacă ar lucra 10 ore pe săptămână?_______________________
c. Ce ai sfătui-o pe Maria dacă ar câștiga doar 50 lei pe săptămână și ar obține nota 7-8?__
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
d. Ce sfat i-ai da Mariei dacă ea ar vrea să devină farmacistă? Dar proprietar de restaurant?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Parlamentul țării X trebuie să aprobe bugetul de stat,ceea ce implică multe decizii com-plicate. Spre
exemplu, banii pot fi investiți în apărarea națională, programe de asigurare medicală, construcția de
drumuri, învățământ, și multe altele. Curba B ilustrează combinațiile posibile dintre lungimea de
șosea și numărul de avioane, în cazul în care toate resursele ar fi cheltuite doar pentru aceste bunuri.
a. Care este costul de oportunitate al unui avion?__________________________________

b. Care este costul de oportunitate a 300 km de șoseale?____________________________
c. De ce informații suplimentare ați avea nevoie pentru a decide care este cea mai bună
combinație?
__________________________________________________________________________
Ce este economia?
Reflecții marginale. Interpretarea dateleor
La fel ca și în cazul altor decizii,
hotărârea despre timpul aflării tale în Costurile și beneficiile timpului petrecut în
salonul de coafură sau frizerie depinde salonul de coafură sau frizerie
de costurile și beneficiile marginale. Timpul (minute) Costuri marginale Beneficii mar-
Pentru a evalua/ compara costurile și petrecute la friezerie (bani) ginale (ban)
beneficiile, le examinăm în sume de
bani 1 1 15
2 2 14
Tabelul exprimă costurile și 3 3 13
beneficiile marginale ale timpului de 4 4 12
aflare în frizerie: primul minut are un 5 5 11
cost marginal de 1 bănuț. 6 6 10
7 7 9
1. Care este valoarea beneficiului primului 8 8 8
minut de aflare în frizerie? 9 9 7
____________________ 10 10 6
Care este costul de oportunitate a 11 11 5
primului minut?______________ 12 12 4
13 13 3
2. Care este beneficiul marginal și costul 14 14 2
marginal al celui de-al doilea minut de 15 15 1
aflare în salonul de coafură și frizerie?
Beneficiul marginal___________________________.
Costul margianl_____________________________________________________________.
3. Date fiind aceste benefiii și costuri, vei mai sta cel puțin 2 minute în salonul de coafură?
Argumentați.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Reieșind din datele tabelului, cît timp ai fi dispus să acorzi aranjării părului?_____________
Explică de ce nu ești dispus să aloci timp pentru a-ți aranja părul.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Oglinda și graficul
--15
Beneficii sau costuri marginale

Aranjați datele din tabel în grafic. Primul puncte-
----
--14
--13
este deja idicat. Unți punctele și trasați dreapta --12
--- --11
“Beneficii marginale’’ și dreapta “Costuri mar----- --10
ginale”. ----9
----8
--- 7
Reieșind din grapfic, care este timpul optim- --- 6

6. ----5
de aflare în salonul de coafură/ frizerie? ----4
----3
________________________________________- ----2
----1
________________________________________ ----0
-------0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
________________________________________
Timpul aflării în salonul de coafură
Capitolul 1
7. Luați atitudine față de afirmația de mai jos. Argumentați.

“Mâncarea este mult mai importantă decât distracția. Trebuie să mâncăm pentru a supraviețui, însă
nu este obligatoriu să ascultăm muzică, să privim televizorul sau să mergem la cinema. Prin urmare,
trebuie să cheltuim toți banii pe mâncare și nimic pe distracție.’’
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
8. Doamnei Mirela, profesor de educație tehnologică, îi place să întrețină atelierul de tânplărie în bună
ordine și curățenie. Anul trecut elevii doamnei Mirela au cheltuit 15 minute din fiecare lecții făcând
curățenie și îngrijind instrumentele. Doamna profesoară era mulțumită de starea atelierului, însă
mulți elevi nu au reușit să-și finiseze lucrările la timp.
a. Care sunt costurile și beneficiile în cazul în care elevii se ocupă de aranjarea și curățarea sălii de
clasă în timpul orelor?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Explicați de ce costul și beneficiul marginal sunt atît de importante în cazul în care doamna Mirela
vrea să utilizeze timpul elevilor în cel mai eficient mod?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
c. Ce decizie urmează să ia doamna Mirela?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
9. Cetățenii unui stat decid să amelioreze situația mediului ambiant în localitatea lor. Ei aticipează
beneficiile unnui mediu ambiant mai curat, dar sunt conștienți și de costuri. Pot oare acești oameni
folosi analiza costului și beneficiului marginal pentru a decide în ce măsură trebuie ameliorat mediu
ambiant? Argumentați.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Ce este economia?
RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Sanda Moraru preferă să facă plajă în timpul verii. Îi place soarele, nisipul, briza mării. Îi mai place
să poarte șorturi largi și tricouri colorate. Cu părere de rău, Sanda locuiește la sute de km de litoral.
Totuși ea a hotărât că oamenilor din orășel le-ar plăcea să poarte tricouri și șorturi multicolore, care
le-ar crea impresia că se află pe malul mării.
Sanda a luat legătura cu întreprinderea Tricotaje S.A. care vindea tricouri neimprimate. Ea a
procurat 144 de tricouri de diferite culori în sumă de 720 lei, în limbaj economic a făcut
un________________________________ cu întreprinderea. Astăzi Sandi activează pe piața de
tricouri. O piață apare atunci ______________________________________________________
_____________________________________________________________________________.
Tricourile pe care le-a procurat Sanda au fost produse din mai multe resurse. Mașinile de cusut
reprezintă__________________________________, muncitorii care le-au cusut constitue_____
___________________,iar solul fertil pe care a fost cultivat bumbacul pentru tricouri_________
________________________________.
În momentul în care Sanda a cheltuit 720 lei pe tricouri, ea a renunțat la o călătorie la mare. Iată un
exemplu de _________________________________________________________________.
Atât Sanda, cît și managerii întreprinderii Tricotaje S.A. care operează pe piață, de fapt răspund la
întrebările economice fundamentale:_______________, ______________ și _____________.
ITEMII DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile
din coloana B.
Coloana A Coloana B
___1. economia a. Produse materiale ce înglobează o valoare, care pot fi
___2. sistem economic văzute și atinse
___3. antreprenor b. Loc unde oamenii fac schimb unii cu alții
___4. bunuri c. Un alt sinonim pentru “economia de piață’’
___5. cost de oportunitate d. Modul în care oamenii iau de deciziie referitor la
___6. penuria “Ce?’’, “Cum?’’, “Cine?’’.
___7. servicii e. Produse care nu pot fi văzute și atinse
___8. piața f. Principiul de renunțare la ceva pentru a obține mai
mult din altceva.
___9. alegere rațională
g. Își asumă riscuri în afaceri în speranța obținerii unui
___10. libera inițiativă profit.
h. Imposibilitatea de a satisface dorințele nelimitate
i. Studiul al modului în care oamenii produc și fac
schimb
j. Cea mai bună alternativă la care trebuie să renunți.
ALEGEREA MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai bine
afirmația:
___ 1. Informația despre ce, cum, pentru cine ___2. Într-o tranzacție de liber schimb
în economia de piață, încheiată între doi oameni,
a. provine de la un cerc restrâns de oameni de a. ambele persoane beneficiază de pe
afaceri. urma tranzacției
b. provine din interacțiunea între producători și b. o persoană câștigă, iar cealaltă
consumatori. pierde
c. provine de la un cerc restrâns de funcționari c. ambele persoane sunt în pierdere
guvernamental
d. nici o parte nu pierde și nici nu
d. provine din surse electronice, inclusiv
internetul.
___ 3. Care dintre afirmațiile de mai jos ___ 7. Care din următoarele obțiuni
reprezintă o ilustrație a pieții? reprezintă un bun?
a. o persoană care cumpără un coctail la un a. o ttunsoare
magazin de înghețată b. o pereche de foarfeci
b. cineva care folosește un catalog de c. o vizită la doctor
procurare prin poștă, un telefon, o carte de d. un sfat al avocatului
credit pentru a procura o haină.
c. nici un ___ 8. Costul de oportunitate
d. ambele. a. nu ține cont de valoa-
rea timpului ca resursă
___ 4. Rata șomajului ține de domeniul b. constitue o variație de prețuri
a. microeconomiei c. se exprimă exclusiv în
b. macroeconomiei suma de bani cheltuită pentru a cumpăra
c. costurilor de oportunitate ceva
d. costurilor și beneficiilor marginale d. este cea mai bună alternativă la care se
renunță când se face o alegere
___ 5. Ce factori coordonează procesul de
producție a bunurilor și serviciilor într-o ___ 9. Care obțiune NU exprimă o
economie de piață? întrebare econo-
a. liberul schimb mică fundamentală:
b. penuria a. ce să producă
c. guvernul b. ce să facă cu resursele care nu sunt
d. băncile limitate
c. cine va beneficia de bunurile și
___ 6. Economiștii consideră că penuria este serviciile produse
o noțiune relativă deoarece: d. cum trebuie produse bunurile
a. resursele sânt limitate numai în țările
sărace ___ 10. Un nou magazin își va spori
b. noțiunile de “resurse limitate’’ și “resurse justificat cheltuielile pentru
reduse’’ sânt publicitate în cazul când:
identice a. costul marginal al pblicității este mai
c. apare în raport cu modificarea mic decât beneficial marginal
necesităților și a cantității de resurse b. nu există costuri marginale pentru
disponibile reclamă
d. economia de piață, de regușă, elimină c. costurile și beneficiile marginale pentru
penuria reclamă sânt egale
SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE
1. Dacă printr-o simplă atingere a lămpii lui Aladin, toată lumea ar putea avea tot ce-și dorește, n-ar
mai fi nevoie să studiem economia. Sunteți sau nu de accord cu această afirmație, argumentați.
2. Primăria din orașul X trebuie să decidă cum să utilizeeze niște terenuri virane din centrul urbei.
Loturile se află în vecinătatea cartierului cu birourile marilor firme și a unui cartier locativ. Se
examinează două posibilități: să se transforme locul în spațiu de joacă pentru copii, sau în parcare.
Înainte de alua vreo decizie, consiliul municipal va audia diferite categorii de cetățeni:
 proprietarul unuia dintre magazinele din această zonă a orașului
 un părinte care are locuința în zona de lângă loturi
 un părinte care stă la șase mile depărtare de loturi
 un individ care se duce cu mașina la serviciu în oraș
a. Care sunt costurile de oportunitate și beneficiile implicate în această problemă?
b. Pentru ce decizie optați?
3. Într-o economie de piață, nimeni (nici un individ aparte sau un grup luat separat) nu decide ce să
producă, cum să producă și cine va beneficia de ceea ce va fi produs. Totuși aceste decizii sânt luate
de către oameni. Alegeți un produs și explicați modul în care economia de piață organizează și
coordonează oamenii în luarea deciziilor
SISTEME DE OGANIZARE
A ECONOMIEI
LABORATOR DE APLICATll ECONOMICE

lnterpretarea desenelor Antreprenoriat
Răspundeți la următoarele întrebari.

l . Ce reprezinta cele patru '' ingrediente"?
_____________________________
_____________________________
__
2. Dar pizza, privită în întregime?

__________________________________
__________________________________
__
3 . Profitul este un ingredient economic
foarte important intr-o economie de piata.
Explicati modul in care profitul. stimuleaza Proprietate privată Sistem de prețuri
antreprenoriatul ?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
____
_______________________________________________________________________________
__
________________________________________________________________________________
__
Economie în plină desfășurare. Concepte aplicate.

La începutul secolului magazinele nu puteau păstra ciocolata pentru foarte mult timp pe periodă de
vară. Pe atunci încă nu existau frigidere. Totuși, un întreprinzător Claurence Crane a găsit o soluție.
El a produs o bomboană dură, rotundă și a numit-o Life Savers TM (În traducere “colac de salvare”).
Cu toate acestea, bomboanelele se învecheau înainte de a fi cumparate. Noble, un alt întreprinzător,
a ambalat bomboanele în hârtie de staniol și le-a propus vânzătorilor să le plaseze lângă mașinile de
casă unde erau mai ușor observate de consumatori. Vânzările s-au oprit brusc, iar mai târziu lângă
mașinile de casă au fost amplasate polițe speciale pentru gume de mestecat și alte dulciuri.
1. Care dintre pilonii liberei inițiative sunt menționați în fragmentul de mai sus? Argumentați.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
____
_______________________________________________________________________________
__
_______________________________________________________________________________
__
_______________________________________________________________________________
__
2. Cum ilustreaza acest fragment spiritual antreprenorial? Argumentați.

______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_
_______________________________________________________________________________
_
_______________________________________________________________________________
_
_______________________________________________________________________________
_
Capitolul 2

Piata incaltamintei pentru sport
Competiția se referă în primul rând la sport. Însă și pentru sport este specifică concurența de
piață. Nike, Reebok și Adidas sunt doar câteva dintre companiile care încearcă să echipeze
sportivii. În prezent Nike și Reebok ocupa o cotă considerabilă pe piață de adidași. Cele două
firme sunt niște rivali înverșunați. Până în 1990 piața de desfacere a companiei Reebok o depășea
pe cea a companiei Nike până în momentul în care Michael Jordan(sportive de performanță) a
început să promoveze produsele Nike. Respectiv, piața de desfacere a companiei Reebok s-a
micșorat considerabil. Reebok angajează o altă celebritate, Shaquille O’Neal, pentru a-i face
publicitate.
Femeile constituie o cotă considerabilă a consumatorilor de încălțăminte pentru sport. O
companie de cercetări, NPD Group Inc., a constatat că între consumatorii de ghete pentru baschet,
de exemplu, de la vârsta de 12 ani în sus fetele ocupă cea mai mare parte. Nu e întâmplător ca
Nike, Reebok și alte companii încearcă să producă încălțăminte care ar satisface acest segment de
piață în continuă creștere. Bineînteles, companiile nu ignorează nici consumatorii- bărbați. Firmele
încearcă să se afirme și pe piață internațională. Concurență pe piață de încălțăminte sportivă
devine din ce în ce mai intensă, iar producătorii caută noi metode de captare a consumatorilor. Nu
au timp să se plictisească, nici nu se lasă bătuți..
1. Există oare vreo asemanare între concurența în economie și concurența în sport?

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
_____________________
2. Care sunt metodele de atragere a consumatorilor valorificate de firmele producătoare de
încălțăminte pentru sport?
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
_____________________
3. Cum beneficiază consumatorii de concurența între producătorii de încălțăminte?

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
____________
________________________________________________________________________________________________
___
________________________________________________________________________________________________
_____
S i steme de organizare a economiei

Piata incaltamintei pentru sport
În susținerea inovațiilor
Alexandru Machedon - omul care a construit un produs utilizat mai în fiecare casă sau oficiu. Născut în
Chișinău, mama – profesoară de limba română, tata – professor de matematică, doctor în științe
pedagogice. La vârsta de 12 ani a apărut pasiunea pentru calculatoare și sisteme informatice. Căuta să
citească toată literature de specialitate disponibilă în acea vreme, participând la diferite concursuri la
distanță. La vârsta de 18 ani a început să lucreze, implicat în diferite proiecte internațional de dezvoltare a
sistemelor și aplicațiilor IT. Astfel a început să câștige bani. Cu banii câștigați, în august 2003 a creat prima
rețea de comunicații electronice și a pus bazele companiei StarNet, brand fabricat în Moldova. Atunci a fost
de ajuns un capital de 10000 de $ ca să lanseze compania.
Motivația era idea nu banii. Visul consta în aducerea internetului rapid în fiecare casă. Era o pasiune pentru
care lucra zi și noapte împreună cu o echipă de tineri.
La 26 de ani și-a propus să câștige primul million de $. A muncit mult cu echipa pentru a transforma visul
în realitate. După 13 ani de la fondare compania Star Net a fost estimată la 40 mln de euro. În prezent
StarNet face parte din top-ul companiilor din domeniul comunicațiilor electronice din Republica Moldova
și este unul din lideri la capitolul Internet, fiind primul provider din țară care a oferit acces la Internet și
transport de date la viteză înaltă prin intermediul fibrei optice (Fiber Link).
Următorul obiectiv este în decurs de 10 ani să dezvolte concernului Star Net până la valoarea de 100 de
milioane de euro. Alexandru Machedon menționează că unul din cheile succesului este o echipă
competentă în care poți avea încredere.
1. Definiți noțiunea de antreprenor.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
2. Cum ilustrează articolul de mai sus antreprenoriatul?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3. Cum participă companiaStar Net pe piața de bunuri și servicii?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
4. Care este rolul echipei într-o companie?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
____
5. Argumentați rolul pilonilor economiei de piață în istoria companiei Star Net.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
___
Capitolul 2

Sanda Moraru este proprietarul companiei Ivis, o firmă prosperă pe piața de tricouri. Acest fapt
este posibil datorită pilonilor liberei
inițiative______________.______________,___________________ și
_______________________. În același timp pilonii reprezintă __________________________
pentru întreprinderea Sandei în utilizarea rațională a resurselor.
În general, economiștii identifică trei tipuri de sisteme economice:
_________________,____________________, ___________________.
Totuși astăzi există puține sisteme economice pure. De fapt, întreprinderea Sandei face parte din
ceea ce numim_______________________________________.
Sanda vinde tricourile la prețuri care îi permit să-și achite cheltuielile și să facă unele economii.
În acest caz banii indeplinesc trei funcții:______________,
________________,_________________.
Creșterea economică depinde în mare măsură și de capacitățile antreprenoriale ale proprietarilor
și managerilor de întreprinderi. Argumentați această afirmație și corelați răspunsul cu modelul
circuitului economic.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
__
ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile din
coloana B.
Coloana A Coloana B
___1 penuria a. O prezentare simplificată sau o “hartă” a
economiei.
___2 măsură a valorii b. Incapacitatea de a satisfice dorințele nelimitate.
___3 concurența c. Posibilitatea de a deține și a gestiona un bun sau o
afacere.
___4 creștere reciprocă d. Rivalitatea între firme pentru banii
consumatorului.
e. Funcție a banilor care facilitează schimbul între
diferite persoane.
f. Banii rămași după minusarea costurilor din vâzări.
___5 mijloc de schimb
___6 model economic
___7 informație
___8 sistem de prețuri
___9 dreptul la proprietatea privată
___10 profit
ALEGERE MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai bine afirmația:
___1. Care afirmație NU corespunde cu

sistemul economiei centralizate: ___2. În economia de piață întreprinderile
interacționează, asigurând consumatorii cu
a. S-a manifestat în economia sovietică. bunuri și servicii prin intermediul…
b.Statul deține dreptul de proprietate asupra
majorității resurselor și bunurilor. a. Liberului schimb
c. Sectorul pricat decide ce bunuri și servicii să b. Sistemului bancar
producă. c. Guvernului
d.Statul decite sau comandă opțiunile referitor la d. Pieței de capital
ce, cum și pentru cine?
Sistemul de organizare a economiei
___3. Modelul economiei mixte reprezintă o ___6. In cazul în care salariile sunt achitate de către
îmbinare organică, în propirții diferite a: firmă prin transfer pe un cont personal al angajatului,
banii au urmatoarea formă:
a. Sistemului economiei de piață cu implicarea a. Aur
statului în economie. b. Numerar
b. Mecanismului pieței cu reglementare publică c. Bani electronici
c. Și a, și b d. Obligațiuni
d. Nici a, nici b
___7. Într-un sistem al liberei inițiative
___4. Economia liberului schimb se autoreglează a. Oricine poate iniția o afacere legală
atunci când b. Oricine are dreptul la vot
a. Veniturile se distribuie egal c. Bunurile sunt atât de multe, încât sunt distribuite
b. Există o concurență loială gratis
c. Întreprinderile sunt subvenționate de către stat d. Angajații nu cer salarii pentru munca prestată
d. Salariile sunt în relație invers proporțională cu ___8. Când resursele se află în proprietate privată
valoarea bunurilor produse a. Oamenii sunt stimulați să le folosească eficient
b. De obicei oamenii ignoră costurile de
___5. Apariția banilor a fost condiționată de
oportunitate a utilizării resurselor
a. Decizia guvernului c. Și a, și b
b. Necesitatea soluționării problemei penuriei d. Nici a, nici b
c. Imposibilitatea de a face schimb fară a utiliza
___9. Într-o economie de piață prețurile oferă
bani
informații prin faptul că
d. Nici una din variantele de mai sus
a. Comunică întreprinderilor cum apreciază
consumatorii produsele
b. Comunică menajelor ce produse b. Impunând prețuri fabuloase
intenționează să procure întreprinderile c. Oferind produse la prețuri accesibile
c. Comunică guvernului ce bunuri trebuie d. Ignorând preferințele consumatorilor
produse
___13. Antreprenoriatul
d. Identifică clar produsele care nu sunt limitate
a. Este descurajat de sistemul liberei inițiative
___10. Concurența și-ar pierde rostul, dacă nu ar
exista b. Dictează întreprinderilor să producă aceleași
a. Banii produse ani în șir
b. Piața c. Contribuie la creșterea economică
c. Penuria d. Nu contribuie la dezvoltarea economică
d. Întreprinderea ___14. O economie cu un sector al micului business
___11. Pe piața de resurse întreprinderile concurează dezvoltat probabil
a. Cu alți producători a. Va evolua foarte lent
b. Cu menajele b. Va dezvolta mai multe produse și metode de
c. Cu proprietarii de resurse producție noi
d. Nici una din variantele de mai sus c. Va avea un circuit economic mai lent
___12. Majoritatea întreprinderilor obțin profit d. Va crește rapid, dar va ignora inovațiile.
a. Concurând cu consumatorii

1. Cum credeți care dintre “pilonii liberei inițiative” este cel mai important pentru succesul sistemului
economic pe piață? Argumentați răspunsul.
2. Există oare vreo legatură între succesul menajelor și cel al întreprinderilor? Argumentați.
3. Luați atitudine față de afirmația: “Dacă ar exista drepturile la proprietatea privată, nu ar exista piețe de
desfacere. Dacă nu ar exista piețe de desfacere, nu ar exista prețuri. Dacă nu ar exista prețuri, toți ar fi
liberi.”
4. Ce sistem economic există în Republica Moldova? Argumentează răspunsul.
Actorii și circuitul economic 3

LABORATOR DE APLICAȚll ECONOMICE
Modelul circuitului economic - interpretarea diagramelor.
1. Completați modelul circuitului economic de mai sus. Explicați modul în care banii cheltuiți pe
bunuri și servicii pot deveni venit pentru membrii unor menaje.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____
2. Folosind modelul, efectul modelui în care banii cheltuiți de o întreprindere oarecare
pentru achitarea salariilor pot afecta venitul pentru o altă întreprindere.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____
3. Ce efect ar avea fiecare dintre evenimentele urmatoare asupra valorii totale a bunurilor și
serviciilor aflate în circuitul economic? Argumentați răspunsurile.
a. Apar noi întreprinderi care produc bunuri și servicii, iar întreprinderile existente își sporesc
activitatea.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
___
b. Oamenii își perfecționează capacitățile și pot produce mai multe bunuri și servicii.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
___
c. Fiind îngrijorați de venirea unor vremuri mai grele, unii oameni pun banii “la ciorap” și cumpăra
mai puține bunuri și servicii.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______
Capitolul 3

Lumea şi vremurile în care trăim ne pun în faţa multor paradoxuri. Este vorba despre acea
confuzie prin care trecem azi – aceea dintre nevoi și dorințe. Oamenii îşi satisfac dorinţele, dacă au
resurse, sau tânjesc să şi le împlinească şi îşi uită nevoile sau rareori fac legătura dintre ceea ce vor
şi ceea ce le trebuie cu adevărat. Iar dorinţa este nesăţioasă, pusă pe acelaşi plan cu nevoia şi mai
mereu satisfăcută se întoarce mai categorică, mai imperioasă. Paradoxul vremurilor noastre în
istorie este că avem: clădiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minți mai
înguste, cheltuim mai mult, dar avem mai puțin, cumpăram mai mult, dar ne bucurăm mai puțin,
avem case mai mari, dar familii mai mici, avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp, avem mai
multe funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștinte, dar mai puțină judecată, mai mulți
experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.
1. Definiți noțiunea de nevoi.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
2. Cum ilustrează textul de mai sus nevoile și dorințele?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______
_______________________________________________________________________________________
_
_______________________________________________________________________________________
_
3. Cum să facem deosebire între nevoi și dorințe?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
__________
4. Care este importanța delimitării nevoilor de dorințe?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
____
5. Pentru satisfacerea nevoilor ce resurse sunt necesare?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
___________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
___________
Actorii și circuitul economic

Fluxul real și monetar
1. Completați modelul circuitului economic de mai sus. Explicați modul în care circulă resurslele
și banii între agenți
economici___________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____
2. Folosind modelul, Identificați tipurile de fluxuri existente într-un circuit economic.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____
3. Care sunt principalele categorii de agenți economici care participă în cadrul circuitul
economic? Argumentați răspunsurile. Completează schema după necesitate
a.______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
___
b.______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____c.
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
__
4. Fiind îngrijorați de venirea unor vremuri mai grele, unii oameni fac rezerve de grâne și cumpăra
mai puține bunuri și servicii ce efect va avea acest fenomen asupra economiei. Argumentează
răspunsul.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______
________________________________________________________________________________
__
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
___
Capitolul 3

Intr-o economie, indivizii apar atât în calitate de consumatori, cât si de producatori. În economia țării,
gospodariile acționează în calitate de consumatori, atunci când achiziționează (cumpără) bunurile și
serviciile pe care le produc firmele. Schimbul dintre gospodării și firme se produce pe piața bunurilor și
servicciilor (ieșirilor). Cumpărarea alimentelor de la o băcănie reprezintă un asemenea schimb pe piața
bunurilor si serviciilor. Indivizii apar și în calitate de proprietari de resurse, pe care le oferă firmelor, care le
utilizează pentru a produce bunuri și servicii. Aceste schimburi au loc pe piața factorilor de producție (a
intrărilor). Exemple de asemenea schimburi sunt:- plata salariilor ( acestea sunt plăți pe care firmele le fac
lucrătorilor)- rentele plătite proprietarilor de pământ- dobânzile plătite pentru împrumuturi. La fel ca și
gospodăriile, firmele funcționează atât în calitate de cumpărători, cât și de producători. Firmele oferă
bunuri și servicii pe piața rezultatelor (a ieșirilor). Totodată, ele sunt cumpărători, de resurse de producție
(umane, naturale si de capital) folosite pentru a produce bunuri și servicii.Firmele încearca să-și vândă
produsele la prețuri mai mari decât propriile costuri de producție, urmărind să obțină profit.
1. Ce scopuri urmărește într-un circuit fiecare categorie de agent economic:
a. Menajele (indivizii)
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______
b. Firmele
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______
c. Statul
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
______
d. Instituții financiare
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. În baza laboratorului fluxului de bani și produse completați spațiile de mai jos cu fluxurile
economice care se derulează:
__) de la gospodării către stat
1. ______________________________________________________________________________
2.______________________________________________________________________________
_
__) de la firme către stat
1.______________________________________________________________________________
_
2.______________________________________________________________________________
_
__) de la stat către gospodarii
1.______________________________________________________________________________
__
2.______________________________________________________________________________
_
__ de la stat către firme
1.______________________________________________________________________________
_
2.______________________________________________________________________________
_
Actorii și circuitul economic

Activitatea economică și componentele ei
1. Identifică componentele activității de producere a mierii. Numerotează care imagine în ce etapă a
activității se referă.
a. _______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
b. _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_
c. _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_
d. _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. Pentru ca cantitatea de miere extrasă să fie mai mare ce sfaturi i-ați oferi apicultorilor?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________
3. Care este legătura dintre raționalitatea consumului de resurse pentru producerea mierei și eficiența
economică?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________
4. Ce măsuri ai întreprinde pentru a reduce cheltuielile apicultorului? Cum te influiențează pe tine un simplu
consummator reducerea cantității de miere oferite pe piață? Argumentează.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________
Capitolul 3

Rolul ____________________ este, în primul rând, să vândă firmelor, resursele de producție de
care dispune: _______________,_________________ și _________________ de care acestea au
nevoie pentru a produce ______________ și ________________. Apoi, folosesc banii câstigați
pentru a cumpăra de la firme __________________ și _________________ de care au nevoie
pentru a-și satisface nevoile.
Rolul _______________ este de a oferi gospodăriilor bunurile și serviciile de care au nevoie și de a

obține _____________ în urma activității desfășurate.
_____________, de exemplu, exercită şi el o multitudine de activităţi economice dar nu poate fi

asimilate unei întreprinderi productive deoarece activitatea sa vizează satisfacerea unor nevoi
__________________ precum ________________________, ___________________, asistență
socială, educație, sănătate.
____________________ care, din punct de vedere organizatoric se aseamănă cu întreprinderile

productive dar care, spre deosebire de acestea, nu sunt __________________. Ele au rolul de a
concentra resursele monetare disponibile în scopul ___________________________________.
ITEMII DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile
din coloana B.
Coloana A Coloana B
___1. economia a. Produse materiale ce înglobează o valoare, care pot fi văzute
___2. flux economic și atinse
___3. model economic b. Mișcarea bunurilor economice și a banilor de la un grup de
___4. flux real agenți la altul în decursul unei perioade de timp
___5. flux monetar c. Totalitatea fluxurilor prezente în societate într-o perioadă de
timp data, existente între diverse grupuri de agenți economici.
___6. agent economic
d. Agent economic a cărei activitate este percepută în mod
___7. sistem economic priotar sub forma consumului.
___8. bunuri e. Fluxul circular al resurselo și al bunurilor/serviciilor
___9. circuit economic f. Fluxul circular al banilor
___10. menaje g. Permite o reproducere a unui process economic real în
dimensiuni mai mici și într-o formă foarte simplificată.
h. Persoană sau un grup de persoane care îndeplinesc funcții bine
determinate în viața economică.
i. Studiul al modului în care oamenii produc și fac schimb.
j. Cea mai bună alternativă la care trebuie să renunți pentru a
obține un bun sau un serviciu.
ALEGEREA MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai bine
afirmația:
___1. Modelul circuitului economic reprezintă d. Nici a, nici b
un tablou simplificat al economiei în care:
___2. Care afirmație NU corespunde cu
a. Schimbul influențează producția modelul circuitului economic:
b. Producția influențează schimbul a. Oamenii încasează bani în schimbul factorilor
c. Și a, și b de producție necesari activității economice
b. Schimbul dintre menaje și firme în piețele de b. producția și aprovizionarea;
produse și cele de resurse c. producția și consumul;
c. Firmele vând resurse menajelor d. nici o variant.
d. Consumatorii obțin venituri contribuind la
crearea de bunuri și servicii ___9. Resursele atrase în activitatea
economică sunt:
a. natura și munca;
b. munca și capitalul;
Actorii și circuitul economic c. natura, munca, capitalul;
d. nici o variant.
___3. Principalele categorii de agenți
___10. Rolul firmelor în economie este:
economici prezenți în cadrul economiei
a. producători și vânzători de bunuri
naționale deschise sunt:
economice;
a. menajele și firmele;
b. crează locuri de muncă;
b.statul și instituțiile financiare
c. interacționează permanent
c. a și b
cu alte întreprinderi.
d. nici o variant.
d. toate variantele sunt corecte.
___4. Etapele activității economice sunt:
a. alocarea, folosirea, circulația și distribuția;
b. natura, munca capitalul și
antreprenoriatul;
c. nevoile, dorințele și preferințele;
d. nici o variant de răspuns corectă.
___5. Activitatea economică se caracterizeză

prin:
a. cheltuieli maxime și eficiență minima;
b. raționalitate și eficiență;
c. cheltuieli miinime și maximum de
eficacitate;
d. b și c.
___6. Producția reprezintă:

a. momentul final al mișcării economice;
b. momentul intermediar al mișcării
economice;
c. consumul final de bunuri și servicii;

d. nici o variantă
___7. Indicatorii creșterii economici sunt:

a. sporirea producției;
b. creșterea numărului locurilor de muncă;
c. creșterea benitului;
d. toate variantele de mai sus
___8. Polii activității economice sânt:

a. producția și redistribuția;
1. Cum te va influiența pe tine un simplu consumator intensificarea circuitului economic?

2. Care este rolul corelării dintre nevoi , resurse și activitatea economică?
3. Luați atitudine față de afirmația: ”Activitatea economică reprezintă o luptă continua a
omului împotriva rarității”.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
RAȚIONAL
4

Bunuri economice
Cererea de miere și produsele sale adiacente este în continuă creștere. Apicultura poate deveni o
sursă de venit.
Albinele care zboară din floare în floare după hrană culeg nectarul sugându-l cu ajutorul limbii în
formă de tub. Apoi îl poartă până la stup într-unul din cele două stomacuri. Aici nectarul este
preluat de alte albine care îl „mestecă“ vreo jumătate de oră, amestecându-l cu unele enzime
secretate de glandele lor salivare. După aceea e depozitat în celulele hexagonale făcute din ceară.
Albinele încep apoi să bată din aripi pentru a-i reduce conţinutul de apă până la mai puţin de
18%, proces numit deshidratare, după care celulele sunt acoperite cu un strat subţire de ceară.
Mierea păstrată în astfel de celule nu expiră aproape niciodată, putând fi consumată fără
probleme.
Pentru producerea mierei de albini apicultorii au nevoie până în luna aprilie să pregătească stupi,
rame din lemn, costum de protecție pentru a lucra cu stupuna, afumător și alte unelte.
1. În funcție de modul de acces la bunuri distingem două mari categorii.
a) Care sunt bunurile libere prezentatea în fragmentul de sus?
_______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
b) Ce bunuri economice utilizează apicultorii pentru producerea mierii?

________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________.
2. Este posibilă în cazul dat producerea bunului economic – mierea fără utilizarea bunurilor libere?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________.
3. De ce spunem că ctivitatea economică este o parte a activității sociale, aflate sub ”dictatul” limitării?
Cum trebuie să se modifice comportamentul uman în cazul bunurilor limitate?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Comportamentul consumatorului rațional
LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE
Elaborarea unui buget

În acest exerciţiu veţi elabora un buget lunar personal, ţinând cont de veniturile şi cheltuielile
estimate.
BUGETUL LUNAR, ÎN LEI
Venitul estimat Cheltuielile estimate
Bani de buzunar Cheltuieli fixe __________________
__________________ Transport __________________
Câştig Hrană __________________
__________________ Rechizite şcolare __________________
Alte venituri Alte cheltuieli fixe __________________
__________________ (1) Total cheltuieli fixe __________________
__________________ Cheltuieli variabile
CD-uri, cărţi __________________
TOTAL VENIT Dulciuri __________________
_________________
Filme, distracţii __________________
Alte cheltuieli variabile __________________
(2) Total cheltuieli variabile
CHELTUIELI TOTALE (1) + (2) ______________
Economii planificate ______________
TOTAL CHELTUIELI ŞI ECONOMII
_________________
1. Coincid oare cheltuielile plus economiile estimate cu veniturile aşteptate?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, utilizaţi conceptul de cost de oportunitate pentru a vă
echilibra bugetul. Explicaţi.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. De regulă, odată cu creşterea veniturilor, oamenii sunt predispuşi să economisească mai
mult. Să presupunem că venitul lunar creşte cu 20%, aţi economisi mai mult sau aţi cheltui mai
mult? Explicaţi.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Cum influenţează creşterea ratei dobînzii la economii asupra dorinţei de a depune economiile la
bancă?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
5. Anticiparea unor reduceri ale veniturilor în viitor ar influenţa cumva nivelul cheltuielilor din
prezent?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________ .
Capitolul 4
Bugetul personal
Probabil că după absolvirea şcolii vor creşte atât veniturile, cât şi cheltuielile. Cum vă veţi gestiona
banii?
FORMULAR DE PLANIFICARE A BUGETULUI LUNAR
CHELTUIELI Hrană: ____________
Produse alimentare ____________
Prânz în oraş ____________
LOCUINŢĂ: Ipotecă sau chirie ____________
Servicii comunale ____________
Impozit funciar ____________
Impozit pe imobil ____________
Reparaţii şi depănări ____________
Alte cheltuieli ____________
TRANSPORT: Rate lunare pentru maşină ____________
Combustibil ____________
Reparaţii curente ____________
Asigurarea şi controlul tehnic ____________
Călătoria cu transport public ____________
ÎMBRĂCĂMINTE: Achiziţii noi ____________
Curăţătorie chimică ____________
ASISTENŢĂ MEDICALĂ: Asigurarea de sănătate ____________
Tratamente ____________
Întremare şi recuperare ____________
SERVICII SOCIALE Grădiniţa ____________
Taxe de şcolarizare ____________
Cercuri extraşcolare ____________
Odihnă şi agrement ____________
Concediu anual ____________
Teatru, film, concerte ____________
IMPOZITE Impozite pe venit ____________
Impozite locale ____________
Asigurarea socială ____________
ECONOMII: ____________
ASIGURĂRI: Asigurarea locuinţei ____________
Alte asigurări ____________
ALTE CHELTUIELI Donaţii/ contribuţii ____________
Cosmetice ____________
Datorii ____________
Reviste ____________
TOTAL, CHELTUIELI ____________
VENIT NET ____________
Surplus(+) sau Deficit (-) ____________
Răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Imaginaţi-vă modul de viaţă peste 10 ani. Estimaţi cheltuielile în “Formularul de planificare a
bugetului personal”. Folosiţi date reale referitor la nivelul salariilor, costul locuinţelor, al automobilelor
şi alte cheltuieli. Porniţi de la premisa că preţurile si salariile vor fi cele de astăzi.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. Ce venit ar trebui să aveţi pentru a vă echilibra bugetul? Cum puteţi atinge aceste obiective
financiare? Ce studii trebuie să faceţi în acest scop?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE

Tehnici de publicitate. În calitate de consumator sunteţi zilnic obiectul unor eforturi de marketing
din partea mai multor producători. Pentu a lua decizii raţionale, trebuie să evaluaţi reclama orientată
spre a vă cuceri, separând emoţiile de realitate.
 Slogan publicitar: „Dacă vreţi sa tipăriţi ceva, vizitaţi-l pe Charlez Prinz. Nu uitaţi, Charley este
prinţul tipografiilor.” Charley nu este un impostor. În realitate el nu este un prinţ, însă astfel de
formulări cu o doză de exagerare atrag atenţia consumatorilor.
 Apel la raţiune: „Prăjiturile noastre conţin cu 25% mai puţine calorii decât Marca X. ‘’ Acest gen
de publicitate recurge la argumente ,, ştiinţifice ‘’ şi ,,logice’’ pentru ai convinge pe oameni să
cumpere produse care, spre exemplu, ţin de un mod sănătos de viaţă sau au alte calităţi deosebite.
 Declaraţiile.Oameni celebri – sportivi, actori, cântăreţi – declară că utilizează şi sunt satisfăcuţi de
un anumit produs .
 Bandwagon (trăsura cu muzicanţi). Presupune o manifestare de snobism, pornită din predispoziţia
umană de a imita persoanele în vogă în consumarea anumitor bunuri. Termenul vine de la
spectacolele de circ din secolul al XIX-lea, care erau însoţite de o trăsură cu muzicanţi ambulanţi,
însoţită de alăturări de oameni pe străzi. Companiile plublicitare pentru băuturi nealcoolice şi
automobile utilizează deseori această startegie.
 Popularitatea. Unele reclame sugerează că doar consumând anumite bunuri vei avea succes.
Amintiţi-vă unul dintre cele mai populare clipuri publicitare şi analizaţi-l conform schemei de mai
jos ( Puteţi de asemenea, să alegeţi o reclamă radio sau un anunţ publicitar dintr-o revistă).
1. Care este produsul prezentat în publicitate?
__________________________________________________________________________
2. Care e grupul-ţintă?
__________________________________________________________________________
3. Ce caraceristici sunt evidenţiate? Scrieţi câteva cuvinte-cheie.
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. Ce promite publicitatea? Explicaţi.
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
5. Ce informaţie lipseşte, dar ar fi importantă potenţialilor cumpărători?
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
6. Ce tehnică de publicitate este folosită?
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
7. Care este cea mai convingătoare şi mai eficientă caracteristică prezentată de reclamă?
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
8. Care este cea mai puţin eficientă ?
_________________________________________________________________________
9. Pe o scară de la 1 la 10, evaluaţi eficienţa publicaţiei/ reclamei: Ineficient 1510 Eficient
Comparaţi diferite tipuri de reclame pentru produse similare! Ce gen de publicitate preferi?
Dar prietenii tăi ?
__________________________________________________________________________
10. În cazul în care drepturile consumatărului au fost încălcate unde vă puteți adresa?
____________________________________________________________________________________
Capitolul 4
LABORATOR DE APLICATII ECONOMICE

Trasarea curbei utilității totale și marginale
Examinați tebelele pentru a trasa curba utilității totale.
Utilitatea totală Curba utilității totale a bunului A și B

Q Utilitatea Utilitatea Utilitatea
60
bunului bunului totală a
A B bunului A 50
și B
0 0 0 40
1 20 10
2 30 15 30
3 35 18
4 37 18 20
5 37 15
10
Q
0 1 2 3 4 5 6
În baza utilității totale determinați utilitatea marginală a bunului A și B

Examinați tebelele pentru a trasa curbele utilității marginale.
250
Petru Rotaru are un serviciu prin cumul după ore – el oferă servicii de spălare a geamurilor. Este un
serviciu solicitat. Cu un preţ de 50 lei ora. Petru câştigă circa 400 lei pe zi. Suma de 50 lei pe care
Petru o cîştigă în fiecare oră se numeşte____________________. Aceasta este un exemplu de venit
din____________. De asemenea, Petru depune 500 lei în fiecare lună într-un fond de economii. La
sfîrşitul anului fondul îi plăteşte dividende, ceea ce constituie un exemplu de venit
din________________. Pentru a-şi gestiona raţional veniturile Petru îşi întocmeşte lunar
un__________________________________. În procesul de planificare finaciară, băiatul parcurge
următoarele etape: 1._______________, 2.__________________,3._______________.
Economia de piață este cel mai bun protector al intereselor consumatorului. Petru cunoaște că
drepturile lui sunt protejate de Agenția Națională de Prodecție a Consumatorului și Supravegherea
Pieței. Deasemenea în calitate de consumatăr Petru are dreptul la:
__________________________,____________________________________________,
_______________________.
ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din coloana A cu

definiţiile din coloana B
Coloana A Coloana B
__ 1. Buget a) Reprezintă banii și proprietatea personală.

b) Formă de remunerare reieșind din cantitatea
__ 2. Economii muncii depuse, după numărul de unități produse sau
activități desfășurate.
__ 3. Utilitatea c) Pot fi realizate cu ajutorul unui buget.
d) Satisfacția totală pe care o persoană anticipează să
__ 4. Bunuri economice
o obțină în urma consumului unei anumite cantități
__ 5. Utilitatea marginală- dintr-un bun.
e) În timp oamenii își pot mări averea prin ...
__ 6. Obiective financiare f) Satisfacția suplimentară pe care spear să o obțină
un consummator prin consumul unei unităși
__ 7. Bunuri libere suplimentare dintr-un bun.
g) Bunuri care pot fi întâlnite în natură.
__ 8. Patrimoniu h) Un plan fincaciar care estimează veniturile şi
cheltuielile.
__ 9. Utilitatea totală i) Bunuri obținute în rezultatul activității economice
j) Satisfacția așteptată a se obține prin consum
__ 10. Salarizare în acord
ADEVĂRAT SAU FALS: Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi dacă este adevărată sau
falsă. Dacă este falsă, schimbaţi cuvîntul sau cuvintele subliniate pentru a o face adevărată.
___ 1. Consumatorii sunt limitaţi în volumul cheltuielilor.
___ 2. Un buget este echilibrat atunci cînd cheltuielile planificate depăşesc veniturile anticipate.
___ 3. Există două surse principale de venit personal: cîştiguri din activitatea salarizată şi din
proprietate.
___ 4. Plăţile sunt venituri cîstigate prin muncă şi care se achită săptămînal sau lunar.
___ 5. Cheltuielile consumatorului constituie componenta cea mai mare din cheltuielile totale într-o
economie de piaţă.
Capitolul 4
___ 6. Bunurile libere care provin din natură reprezintă bunuri economice
___ 7. Se consider că comportamentul irațional al consumatorului este Acela care asigură un maximum
de satisfacție în consum cu minimum de cheltuieli.
___ 8. Bunurile folosite pentru a produce alte bunuri și servicii sunt denumite bunuri de consum.
___9. Bunurile folosite pentru a produce alte bunuri și servicii sunt denumite bunuri de consum.
___ 10. Plăcerea sau satisfacția obținută în urma consumului unei unități de bun reprezintă utilitatea
totală.
SUBIECTE DE DISCUŢII ŞI RAŢIONAMENTE ECONOMICE

1. Să presupunem că, începeţi se economisiţi cîte 25 lei pe lună. Ce alternative de plasare a
economiilor aveţi? Odată cu creşterea sumei economisite, se vor schimba cumva alternativele?
Argumentaţi.
2. ‘’Economia de piaţă este cel mai bun aparător al intereselor consumatorului.’’ Sunteţi de
acord cu această afirmaţie? Argumentaţi.
3. Conform principiului legal caveat emptor – permiteţi cumpărătorului să se ferească –
consumatorilor le revine responsabilitatea pentru calitatea produselor pe care le cumpără. Ce
responsabilităţi revin guvernului în protecţia consumatorilor?
4. Majoritatea fimelor insistă din ce în ce mai mult asupra îmbunătăţirii calităţii bunurilor puse
în vînzare, precum şi a serviciilor sumplimentare, acordate cumpărătorilor după procurarea
produselor. Enumeraţi trei drepturi ale consumatărului?
5. Comportamentul consumatorului este rational, el urmărește să obțină maxim satisfacție cu
minim cheltuieli?
COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI
RAȚIONAL
5

Identificarea ideii de producție
Pentru prima dată Angela Sobol a produs fulgi de pentru o alimentație sănătoasă, potrivită celor mici,
porumb bio în satul Vărvăreuca, raionul Florești, în produsele ”Art-ProEco” SRL având un termen de
aprilie 2014. Dar ar fi putu să n-o facă nici odată, valabilitate de până la 6 luni, mult mai mic în
dacă n-ar fi fost necesitatea de a diversifica meniul comparatiție cu fulgii de cereal produși cu utilizarea
copilului său. În magazine majoritatea produselor conservanților și a altor aditivi. Angela Sobol
pentru copii sunt extrem de dulci și conținn diferite garantează calitatea produselor oferite și datorită
grăsimi vegetale. faptului că singură și-a hrănit copilașul cu aceste
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE produse încă de la o vârstă fragedă.
PRODUCȚIE Toate ingredientele utilizate sunt de origine
Afacereaa a fost înființată odată cu crearea autohtonă, făina fiind adusă de un furnizor din
companiei “Art-ProEco” SRL. Acest proiect a fost raionul Bălți, care asigură o livrare săptămânală, iar
posibil datorită unui proiect de finanțare a Uniunii lecitina fiind procurată de la o întreprindere locală
Europene și Programul Națiunilor Unite pentru initiate de un professor de la ASM, care este
Dezvoltare, în urma căruia tânăra antreprenoare a specialist în domeniu și o produce într-un laborator
beneficiat de un creditului nerambursabil în valoare performant. Se lucrează cu diferiți distribuitori ceea
de 15 mii de euro. ce permite produselor să ajungă în mai multe colțuri
UN UTILAJ DE ÎMPACHETARE ale țării.
Mai mult decât atât, în anul următor întreprinderea a
aplicat la programul IFAID 6, datorită căruia a fost
procurat utilajul pentru împachetarea fulgilor. Timp
de două luni s-a lucrat asupra produsului, unul din
scopurile de bază fiind ieșirea pe piață cu un produs
100% natural și sănătos.
A fost creată marca comercială “Ronți” care la
moment oferă consumatorilor locali patru tipuri de
produse: fulgi de cereal dulci, fulgi de cereale fără
gluten , fulgi de cereal cu cacao și fulgi de cereal Pentru a-și diferenția produsul între alte produse ale
fără zahăr. La moment în întreprindere activează concurenților, tânăra antreprenoare a adăugat fulgi
șase persoane. La fabricarea fulgilor “Ronți” totul fără gluten, care se bucură de popularitate mare.
este copt, nimic nu e prăjit și nu se permite utilizarea Pentru a-și spori vânzările, firma a recurs și la o
uleiului ci doar a lecitinei. Ingredientele utilizate în publicitate inedită, participă ori de câte ori este
procesul de producție sunt: Făina de grâu, făina de posibil ala expozițiile Fabricat în Moldova
porumb, zahărul, apa, sarea și lecitina. Unul din DE LA TRECUT LA PREZENT
principiile de bază a companiei este de a nu utiliza în Angela recunoaște că mai e mult de lucru la
procesul de producție coloranți, aditivi, capitolul ambalare și marketing, însă fulgii au un
aromatizatori artificiali și alte subsatnțe auxiliarea. public fidel care își dorește o alimentație sănătoasă.
Este un produs sută la sută natural care poate fi
oferit chiar și copiilor, începând cu vârsta de 7 luni
Acest caz ilustrează unele aspecte ale economie, spre exemplu, factorii de producție. Idntificați
Factorii de producție utilizați în producerea fulgilor de porumb.
1. Natura _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. Munca _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. Capital _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
4. Neofactorul ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Capitolul 5
Clasificarea firmelor din localitate

Utilizînd informația despre firmele din localitate, clasificați-le ca întreprinderi individuale,
parteneriate, societăți pe acțiuni, francize sau organizații non-profit. Plasați cite un asterics (*)
după denumirea firmei care are filiale sau reprezentanțe în alte țări, și două astericsuri (**) – a
organizațiilor care sunt ele însele filiale ale unor firme.
Întreprinderi individuale
.
Parteneriate
.
Societăți pe acțiuni
.
Francize
.
Organizații non-profit
.
1. Ce caracteristici commune au întreprinderile individuale? Prin ce diferă ele?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Ce caracteristici commune au societățile pe acțiuni? Prin ce diferă ele?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Ce caracteristici comune au francizele cu întreprinderile individuale? Dar cu parteneriatele?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4. Prin ce se caracterizează organizațiile non-profit?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. Puteți da exemple de firme internaționale pentru fiecare tip de structură organizatorică?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Comportamentul producătorului rațional

Caracteristicile antreprenorilor – Analiza calităților personale
“În secolul următor oamenii nu vor mai ține seama de cît de atent și precaut am supraviețuit în
ultima treime a secolului al XX-lea. Însă ei vor celebra dorința noastră de a ne asuma riscuri, de a
ne lua un angajament, de a mări universul și de a schimba pentru totdeauna modul de a privi la
lumea noastră – debarcînd un om pe lună. Provocarea noastră de astăzi este de a restabili o societate
în care “ șansa aventurii periculoase” să fie, într-adevăr, deschisă pentru toți.”
(Walter Cunningham, astronaut NASA).
1. Comentariile de mai sus au vre-o conexiune la domeniul antreprenoriatului și activitatea de
afaceri?
2. Ce caracteristici personale vă pot ajuta să deveniți un antreprenor de succes? Completați testul
de autoevaluare, încercuind la fiecare întrebare un singur număr de la 0 la 10.
1. Manifestați inițiativă?
__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Niciodată nu mi-a spus cineva să Niciodată nu fac eforturi dacă nu
fac ceva Sunt obligat
2. Cât de mult îi apreciați pe alți oameni?

__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Foarte mult. Foarte puțin.
3. Vă asumați responsabilități?
__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Întotdeauna îmi asum Îi las întotdeauna pe alții să-și
responsabilități și contribui la buna asume resposabilitățile
finalizarea a acțiunilor
4. Sunteți un bun organizator?

__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Planific întotdeauna înainte de a Niciodată nu fac eforturi dacă nu
începe ceva sunt obligat
5. Cît de intens obișnuiți să munciți?

__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Îmi place să muncesc din greu Munca intensă este pierdere de timp
6. Sunteți capabil de a lua decizii?

__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Pot să iau decizii bune foarte repede Evit să iau decizii, deoarece cred că voi
face greșeli
7. Vă puteți concentra asupra unei sarcini?
__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Niciodată nu mi-a spus cineva să Niciodată nu fac eforturi dacă nu
fac ceva Sunt obligat
8. Vă place să vă asumați riscuri?
__________________________________________________________________________
__
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Îmi place să-mi asum riscuri Prefer să joc în siguranță
Capitolul 5
Inițierea unei afaceri – de la proiectare la acțiune

Ce pași ar trebui să faceți dacă ați dori să începeți o afacere proprie? Selectați una dintre ideile
de afaceri de mai jos sau folosiți o idee proprie. Apoi răspundeți la întrebările care urmează ca
un prim pas spre elaborarea unui plan de afaceri.
Magazin de Magazin audio și Servicii de Coacerea

încălțăminte video spălare a prăjiturilor
sportivă automobilelor
Chioșc de chifle și Servicii de Servicii de Magazin de
tartine supraveghere îngrijire a tricouri
Cofetărie copii animalelor
1. Ce afacere v-ar plăcea să începeți?
2. Cum puteți determina cererea pentru bunurile sau serviciile pe care doriți să le vindeți?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Veți avea nevoie de o clădire sau de un spațiu pentru birou? Dacă da, ce fel de?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4. De ce instrumente, mobilă și alte echipamente veți avea nevoie pentru a începe afacerea?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. Veți dori să angajați oameni? Ce abilități veți solicita? Unde și cum puteți găsi persoanele
necesare?
__ anunțuri în ziare __ anunțuri în reviste __ anunțuri pe internet
__ foi informative __ panouri __ anunțuri radio/TV
__ anunțuri verbale __ cataloage __ nici un fel
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6. Care vor fi strategiile de marketing ale firmei?
Finanțarea unei afaceri este următorul pas în elaborarea planului de afaceri, care va fi abordat
în următorul capitol.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Finanțarea unei afaceri este următorul pas în elaborarea planului de afaceri, care va fi abordat
în următorul capitol.
Compararea formelor de organizare a afacerilor

Cele trei forme de organizare a afacerilor – proprietate unică, parteneriat și corporație –
posedă diverse avantaje și dezavantaje. Clasificați fiecare dintre caracteristicile diferitor forme
de afaceri de mai jos ca avantaj sau dezavantaj, indicînd numărul caracteristicii respective în
tabel. Unele caracteristici pot fi valabile pentru diverse forme de proprietate.
ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ 1. Răspundere nelimitată.
1. Răspundere nelimitată
Avantaje 2. Oamenii pot cumpăra și vinde cotele lor
de proprietate fără ca afacerea să se
lichideze.
Dezavantaje 3. Nu este supus unei impozitări speciale.
4. Presupune impozitare dublă.
PARTENERIATE
5. Necesită consultațiile unui avocat
pentru organizare.
Avantaje
6. Responsabilitate limitată.
Dezavantaje
7. Proprietarii și managerii firmei nu sunt
unii și aceiași oameni.
SOCIETĂȚI PE ACȚIUNI
8. Există limite în creșterea afacerii.
Avantaje
9. Afacerea se închide în cazul decesului
unuia dintre proprietari.
Dezavantaje
10. Fondurile pentru lansarea afacerii
provin de la mai multe persoane.
11. Proprietarul poate fi întotdeauna

“șeful”.
12. Întreprinderea are posibilități mari de

creștere.
13. E relativ dificil pentru a transfera

proprietatea de la o persoană la alta.
14. Este relativ mai simplă transferarea

proprietății de la o persoană la alta.
15. Durata nelimitată a afacerii.
16. Cel mai simplu mod de organizare a

afacerilor.
Capitolul 5
Sanda Moraru, designer de tricouri, este un . de success. Deși firma sa de

tricouri este una dintre multele firme mici din localitate, totuși Sanda își asumă un .
de a activa pe piață. Ca și alte firme mici, activează cu success deoarece reușește să .
Deoarece Sanda este unicul proprietar, ea are libertatea și flexibilitatea de a face ajustări rapid la
schimbările pieții.
Avantajele întreprinderii individuale sunt:
1.
2.
3.
Lui Mihai Barbu, prietenul Sandei, îi plac tricourile pe care le vinde firma și s-a oferit să-i
devină partener. Mihai nu are bani, însă el are cunoscuți în magazinele de tricouri situate în centrul
orașului. Cu toate că Mihai nu poate contribui cu bani la activitatea firmei, el aduce în firmă
___________________________ . Dacă Sanda și Mihai ar crea un
parteneriat, în timp ei ar putea atrage și alți investitori și ar putea să re- organizeze firma într-o
societate cu răspundere . Pentru a crea posibilități continue de creștere a firmei,
afacerea ar putea fi transformată în .
O altă cale pentru Sanda de a-și “dezvolta” afacerea și a distribui riscurile ar fi să acorde drept de
. .altor tineri întreprinzători. Sanda ar putea să acorde licențe magazinelor,
aflate în proprietatea altor indivizi, pentru dreptul de comercializare a tricourilor.
În cazul unei societăți pe acțiuni Sanda ar putea să angajeze personal și manageri profesioniști.
Societățile pe acțiuni se află în proprietatea . și sunt autorizate de către stat.
Deciziile strategice majore sunt luate de către . Cel mai
important avantaj al firmei organizate ca societate pe acțiuni ar fi ___________________________
_______________________iar pentru acționarii acesteia _________________________________.
ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile din B.
Coloana A Coloana B
. 1. Consiliul director a. a. Descoperă noi posibilități de afaceri și își asumă riscul
valorificării acestora.
. 2. Dividente b. Licență care permite funcționarea unei firme ca parte a unei
rețele mai largi.
. 3. Antreprenor c. Persoane care suportă riscul ce ține de funcționarea unei
societăți de acțiuni.
. 4. Procură d. Avantaj al societății pe acțiuni care permite funcționarea
acesteia după plecarea unuia din proprietari.
. 5. Asigurare e. Profitul distribuit proprietarilor unei societăți pe acțiuni.
. 6. Acționari f. Atestă dreptul la o cotă din proprietatea societății pe acțiuni.
. 7. Franciză g. Autorizație de vot în numele unui acționar.
. 8. Durată nelimitată h. Mod de organizare a afacerii care presupune administrarea
firmei de către specialiști angajați.
. 9. Acțiune i. Repartizarea și diminuarea riscului financiar prin achitarea
unor cotizații periodice.
. 10. Societate de j. Organ de administrare al unor societăți pe acțiuni.
acțiuni

ALEGERE MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai bine
afirmația:
. 1. Antreprenoriatul este: . 3. Care din următoarele afirmații NU este

adevărată cu referire la micul busines?
a. întotdeauna profitabil
a. firmele mici au o rată a eșecului mai mare
b. pentru cei cu studii superioare decât firmele mari.
b. firmele mai mici creează majoritatea noilor
c. un stil de comportament locuri de muncă
c. majoritatea firmelor mici încep cu sume mari
d. însoțit de risc de bani, dar dau faliment
d. firmele mici au o capacitate mai mare de a se
. 2. Economia este într-o permanent adapta la schimbările de pe piață
schimbare, cauza principală constă în
a. identificarea și dezvoltarea unor posibilități . 4. Întreprinderea individual este:

și metode noi;
b. valorificarea doar a unor șanse de moment; a. dificil și costisitor de organizat
c. eliminarea completă a riscului b. formă de organizare cu cea mai mare cotă de
d. dezvoltarea doar a micilor afaceri în firme
detrimentul societăților mari. c. o afacere cu mai mult de un singur
proprietar
d. aplicată la organizarea marilor firrme.
. 5. Un avantaj al parteneriatului este că
___8. Într-o societate pe acțiuni
a. generează mai mulți bani pentru inițierea și
creșterea afacerii a. acționarii gestionează campania
b. fiecare partener poartă o răspundere b. directorii sunt proprietari
nelimitată c. proprietarii și managerii sunt persoane diferite
c. partenerii se înțeleg bine între ei d. nu se emit certificate de acționari
d. afacerea continuă chiar dacă unul dintre
parteneri moare
. 9. O corporație este o “persoană”
6. Patricia a inițiat o afacere care juridică, ceea ce înseamnă că
presupune procurarea echipamentului și a
materiei prime și achitarea unei plăți a. dificil de organizat
pentru dreptul de utilizare a tehnologieide b. adună capital limitat
fabricație și a mărcii comerciale. Patricia c. este cea mai răspândită formă de organizare
gestionează o: a afacerilor
a. cooperative d. răspunde în limitele capitalului depus de
b. franciză fondatori.
c. organizație non-profit
d. nici una de mai sus
___10. Dacă cumpărați o acțiune
__7. Junior Achievement Moldova este un a. nu există nici un risc de a vă pierde banii
exemplu de b. veți obține un venit mai mare decât
investiția
a. cooperative c. nu aveți nici un drept la viitoarele profituri
b. societate pe acțiuni ale companiei.
c. organizație de stat d. puteți pierde doar banii cheltuiți pentru
d. nici una de mai sus procurarea acțiunii
Capitolul 5
1. Libera inițiativă încurajează antreprenoriatul, iar antreprenoriatul – creșterea economică. Luați

atitudine și argumentați.
2. Ați dori să aveți propria dumneavoastră afacere? Argumentați. Dacă ar fi să începeți o afacere,
ați prefer să cumpărați o firmă existentă sau să porniți de la zero? Explicați.
3. Aveți un restaurant de success specializat în mâncăruri din întreaga lume. Ați dori să construiți
mai multe restaurante în orașele din apropiere.
a. Care sunt avantajele formării unei societăți pe acțiuni cu un sediu central pentru întreaga rețea?
b. Care sunt avantajele francizării ideii dumneavoastră?
c. Care sunt riscurile fiecărei opțiuni?
d. Care opțiune ar avea cele mai mari șanse de success?
4. Alegeți o idee de afaceri și descrieți riscurile inițierii acesteia. Cum po fi reduse unele din
aceste riscuri? Explicați.
5. Horia și Beatrice au creat o firmă de baby-sitting (îngrijire a copiilor mai mici). Horia și
Beatrice vor face publicitate serviciilor și vor colecta solicitări, vor telefona personalul petru
îndeplinirea comenzilor. Pentru aceste servicii, fiecare “angajat” va plăti câte 10% din banii
câștigați.
a. Care au fost întrebările la care au răspuns Beatrice și Horia, inițiind și dezvoltând afacerea?
b. Să presupunem că doriți să inițiați o afacere similară în localitate. Răspundeți la întrebările pe
care le-ați formulat mai sus. Ar avea afacerea success? Argumentați.
c. În ce condiții ar putea Horia și Beatrice să-și extindă afacerea?

1.caiet Economie Aplicata X

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.caiet Economie Aplicata X

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECONOMIA APLICATĂ CLASA A X-a

CAIET pentru elevi

Program pentru liceu

Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi

Această publicație apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației,

Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova

Arelia Tomșa Doc., conf.univer., ASEM

UNITATEA I. ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A DECIZIILOR.. ........................................................ 5

UNITATEA II. SISTEME DE ORGANIZARE A ECONOMIEI. ..................................................16

UNITATEA III. ACTORII ȘI CIRCUITUL ECONOMIC. ...........................................................21

UNITATEA IV. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI RAȚIONAL........................ 28

UNITATEA V. COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI RAȚIONAL..............................35

Noutăți din Economie

b. Ce îi stimulează pe managerii magazinelor să acorde atenție preferințelor consumatorilor?

c. Acționează oare aceiași stimulenți în toate ramurile economiei de piață? Explicați.

b. Care sânt “învinșii’’?

c. Cine alege “învingătorii’’ și “învinșii’?

1. Enumerați obțiunile posibile.

2. Descrieți avantajele și dezavantajele fiecărei obțiuni.

Enumerarea obțiunilor și identificarea avantajelor și dezavantajelor ne ajută să înțelegem costurile

3. Ce vei decide tu? Argumentează.

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Cum ilustrează această istorie antreprenoriatul ca factor de producție?

Costurile de oportunitate în viața noastră

Costuri de oportunitate merg la școală

Costurile ale mediului ambiant

8. Presupunem că o companie utilizează materiale reciclabile în loc de cherestea pentru a preoduce

a. Care este salriul maxim pe care l-ar putea primi Maria?__________________________

b. Ce notă ar obține Maria dacă ar lucra 10 ore pe săptămână?_______________________

a. Care este costul de oportunitate al unui avion?__________________________________

Beneficii sau costuri marginale

Reieșind din grapfic, care este timpul optim- --- 6

7. Luați atitudine față de afirmația de mai jos. Argumentați.

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

LABORATOR DE APLICATll ECONOMICE

Răspundeți la următoarele întrebari.

2. Dar pizza, privită în întregime?

Economie în plină desfășurare. Concepte aplicate.

2. Cum ilustreaza acest fragment spiritual antreprenorial? Argumentați.

Noutăți din Economie

1. Există oare vreo asemanare între concurența în economie și concurența în sport?

3. Cum beneficiază consumatorii de concurența între producătorii de încălțăminte?

S i steme de organizare a economiei

Noutăți din Economie

1. Definiți noțiunea de antreprenor.

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

___1. Care afirmație NU corespunde cu

Sistemul de organizare a economiei

SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

Actorii și circuitul economic 3

Noutăți din Economie

1. Definiți noțiunea de nevoi.

3. Cum să facem deosebire între nevoi și dorințe?

4. Care este importanța delimitării nevoilor de dorințe?

5. Pentru satisfacerea nevoilor ce resurse sunt necesare?

Actorii și circuitul economic

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Noutăți din Economie

Actorii și circuitul economic

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE