Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)

http://puiu-exam.blogspot.com/2012/06/v-behaviorurldefaultvmlo.html
1.Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa financiară
între totalitatea sectoarelor instituţionale fluxurile circulare ale venitului
2.Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul unui
an PIB
3.Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4.Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5.Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6.Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7.Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor de
productie PIB potential
8.Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie ciclicitate
9.Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea  nivelului activităţii economice recesiune economica
10.  Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11.  Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12.  Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13.  Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj (frictional)
14.  Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor rata naturala a somajului
15.  Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină
reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16.  Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17.  Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18.  Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19.  Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20.  Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei  curba lui
Filips
21.  Venitul statului obtinut ca efect al  emiterii de moneda suplimentare…senioraj
22.  Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale cheltuieli de consum
23.  O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24.  Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate inclinarea
marginala spre consum
25.  Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26.  Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor  investitie
nete
27.  Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii brute
28.  Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate multiplicatorul
investitional
29.  Mijloc de schimb acceptat în mod legal moneda
30.  Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31.  Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare cerere monetara
32.  Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în întreaga
economie masa monetara
33.  Rata din depozite pe care  băncile comerciale sunt obligate sa  le  deţina în banca centrală rata
rezervelor obligatorii
34.  Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului  ratei dobânzii politica
monetar creditara
35.  Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36.  Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si  venit naţional , pentru care investiţiile sunt egale
cu economiile cererea IS
37.  Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si  venit naţional , pentru care cererea de monedă
este egală cu oferta de monedă cererea LM
38.  Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39.  Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile  publice realizate exigent bugetar
40.  Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transferuri
41.  Tip de politică economică care foloseste  modificarea cheltuielilor  şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42.  Curba care ilustrează dependenta  dintre rata de  impozitare şi masa impozitelor colectate curba Lafer
43.  Economia încadrată în circuitul economic mondial economie deschisa
44.  Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea  sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de  plăţi
şi încasări in devize balanta de plati
45.  Valoarea  exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export net
46.  Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47.  Reducerea puterii de cumparare  a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48.  Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49.  Curs de schimb determinat de cererea şi  oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50.  Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica pozitiva
       Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1.      În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.A
2.      PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3.      Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4.      Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in  PIB al R.Moldova.F
5.Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6.Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7.PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8.Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor
şi serviciilor produse.F
9.Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10.  În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11.  Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12.  Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13.  Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14.  Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15.  Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare
a monedei scade.A
16.  Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17.  Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18.  Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19.  Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru  a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.F
20.  Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21.  Curba ofertei agregate în modelul keynesist  este orizontală.A
22.  Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23.  Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.F
24.  Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25.  Creşterea ratei de  impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26.  Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.F
27.  Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28.  Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29.  Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională
a cantităţii de bunuri şi servicii produse. A
30.  Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31.  Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.A
32.  Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.A
33.  Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.A
34.  Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35.  Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa
bunurilor si serviciilor care se află în echilibru.A
36.  De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.A
37.  În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă. A
38.  În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.F
39.  Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.F
40.  Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.F
41.  Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42.  Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.F
43.  Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei
inflaţiei.A
44.  Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de
capital.A
45.  Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.F
46.  Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.A
47.  Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48.  Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.F
49.  În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţiaA
50.  Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.A

TESTE –GRILĂ (MACRO)

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu   se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
c. vor creşte cheltuielile de consum;
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul
PIB a diminuat de la 114,5 până la 108,3  PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia
125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
C. VALOAREA UNUI COS FIX DE PRODUSE SI SERVICII DE CONSUM
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
c/ excesul ofertei fortei de munca
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
a. preturile vor creste mai repede decit salariul nominal
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele
măsuri de politică economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
d. toate raspunsurile sunt corecte
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a. inflatiei cererii;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la
resursele energetice, este cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
b. inflaţiei ofertei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
d. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
a. inghetarea salariilor si preturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
a. planificate;
49. Curba cererii agregate exprimă:
a. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre
dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere:
a. a volumului de producţie;
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere:
c. a nivelului preţurilor;
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta
de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticiparii unei reduceri in rata inflatiei
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport
cu venitul 
    disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
c. dintre marimea impozitelor si a achizitiilor publice;
65. Consumul  este reprezentat prin  următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o
unitate,
economiile:
d. vor creşte cu 0,2;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei.
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor ,majora cu 36 mii. lei;
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. constructia depozitului pentru productia finita
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
a. apare investitia nedorita in stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când:
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
d. toate cele enumerate mai sus
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân
nemodificate:
a.             oferta de bani creste;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
b. restringerea capacitatilor de creditare ale bancilor comerciale;
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
d. nici un raspuns corect;
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
a. majoreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m.
Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă când:
a. politica monetară este eficientă;
 88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului  şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de  echilibru pe piaţa bunurilor şi cea
monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
91. Majorarea impozitelor va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşte venitul real fara afectarea nivelului pretului nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
c. economiile nationale vor creste.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de productie si a nivelului de ocupare a fortei de munca.
102.  Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
c. deprecierea monedei străine;
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
d. toate raspunsurile corecte
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
c. creşterea exportului net;
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
e. corect a si d.

                                  PROBLEME (MACRO)

1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete  10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice  12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m.
şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1.Cheltuielile globale;
2.Venitul global;
3.PIB.
         A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60
         B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55
          C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor)
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1.                                                Valoarea PIB;
2.                                                Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3.                                                Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
R-ns: A:met  veniturilor
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti ;i intr individ= 592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
            B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270
                  3.     În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m..  Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net  -80 u.m., exportul 260 u.m.,
amortizarea  170 u.m.
Determinaţi:  
1.PIN;                                      
2.Volumul importului;
3.Investiţiile nete;                     
4.Investiţiile brute.
              A: PIN= PIB – A= 6000-170=5830                               
              B:Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310                     
Investiţiile brute.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480
                  4.    În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m..
Determinaţi: 
1.                  PNN;    
2.                  Exportul net;    
3.                  Amortizarea;     
PNN = PNB-A=5000-A=   5000-200=4800
Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40   
Amortizarea= Ib-In=1000-800=200    
5.  Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
           4600 u.m., cheltuielile guvernamentale  2100 u.m., exportul net  125 u.m., exportul  570 u.m.,      
    amortizarea  270 u.m.
           Determinaţi: 
1.                 Mărimea investiţiilor;        
2.                 Volumul importului;        
3.                 PIN.
Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175        
Volumul importului=E-Xn=570-125=445        
PIN.=PIB-A=9000-270=8730
 6.   O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum  1500 u.m.,
   investiţii private brute  400 u.m., impozite colectate  400 u.m., cheltuieli publice  420 u.m., din ele
   80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor.  Să se calculeze valoarea P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240
7.  Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii  1600 u.m.; plăţi de transfer  300 u.m.;
     impozite directe  200 u.m.;  cheltuieli de consum  1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
      menajelor.
           VPd=C+S
           S=VPd-C
  VPd=VP-imp-plati neimpozabile
  VPd=1600-200-300=1100
  S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
8.  Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de    timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10

      Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;       
2. PIB real pentru anul „n”;        
3.  Indicele de deflaţie .
A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67
IP= ∑P1Qo /  ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 =
15+5+20+10) = 75/50 =1,5
C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 * 100 = 149,99
9.  Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două   perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
    Determinaţi:
1.           Indicele Laspeyres;
2.           Indicele Paasche;
3.           Indicele Fischer.
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo /  ∑PoQo  = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1,47
Indicele Paasche= ∑P1Q1 /  ∑PoQ1= 2227/1569=1,42 
Indicele Fischer= radical din(1,47*1,42) = 1,44
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni,  din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia   
      ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată  3/4 caută un loc de muncă şi
sunt  
      dispuşi să se angajeze  imediat.
                    Determinaţi:
 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real. 
              Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%
                Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5      Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5
11.  Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă (L) 84889 95453
Angajaţi (E) 80796 87524

 
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
       A: U – numărul şomerilor
     2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
           ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82%
     2007: U1=95453 – 87524= 7929
           ru=(7929/95453)*100%=8,31%
            B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea
            nivelului economiei, etc.
            C: nu, deoarece,  8,31%>5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu
economie
                 de piaţă.   
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul  şomerilor 10 mil.
persoane. 
      După o lună,  din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
      înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
   Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;   
3. Numărul şomerilor peste 1 lună; 
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
              A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
              B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil  pers
              C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
              D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%

13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005,  5,3
%  în 2006, 5,0 % în
       2007   şi  4,8 % în 2008, PIB real în 2008  constituind 1479, 4 mil.u.m.
       Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;            
2.  PIB potenţial pentru anul 2008. 
           A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la
                devierea PIB
 Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
            Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
             β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5  
2005: - 3*(6,6% - 6%)= - 3*0,6%=0,018, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
           1,8%(0,018*100%)
            Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
             Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us – şomaj structural, Un – şomaj natural,
Uc
                                           – şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
            B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
                 PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3,6%;
                 PIBr/PIBp – 1=3,6%; PIBr/PIBp=4,6%
                 PIBp=PIBr/4,6%=1479,4 mil/0,046=32160,87 mil
          Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
                   [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil
14.  În tabel sunt  prezentate date referitoare  la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia  activa
în 
       condiţiile ocupării depline,  nivelul şomajului alcătuind  6%.
                                                                                                             mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000  3000
2007 3800  3705
2008 4125  3712,1

    Determinaţi cu  referinţă la datele pentru anul 2007:

Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB

1.      

efectiv şi potenţial;
2.      Rata şomajului.
     A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
          Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
     B:  (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
           (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%);    -95/3800=-3*(Ur-6%)

           -0,025=-3(Ur-6%)  

            Ur-6%=0,0083;  Ur=6,0083%         

15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
       Determinaţi:
1.      Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
      faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6%
              Decalajul= - 2*(10-6)=-8%
     Abaterile PIBr de la PIBp =8%
 B: PIBr=600mil
     Uc=Ur-Un-10-6=4%
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:

Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
A: Inflaţia – creşterea  mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate
     ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
    ri=IPC-100%
     IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
     ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)
D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)
17. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata Inflaţie/dezinflaţie Rata nominală a Rata reală

inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100 1 Inflaţie
2 112 1,12 Inflaţie 12 10,88
3 134 1,34 Inflaţie 17 15,66
4 120 1,20 Dezinflaţie 15 13,8
5 150 1,50 inflaţie 18 16,5
Determinaţi:
1.                        Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
2.                        Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3.                        Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
               A: rata inflaţiei (ri)=IPC/100%
               B: inflaţia – creşterea preţurilor în general
                    Dezinflaţie – reducerea preţurilor
              C: d’r=d’n –ri
                    d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher
                    d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale
                    ri(πۚ )-rata inflaţiei
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului  3.6%, şomajul
natural 
      5,4%, rata inflaţiei anticipate  4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj  0,5.
               În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
               R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
                           π=πۚ –β(U-Un)±e
                           Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ  - ritmul inflaţiei aşteptate;  U – nivelul
şomajului
                                     real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e-
                                     schimbările de şok ale i
                          e=0;
                           π=πۚ –β(U-Un)
                          π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%
19.  O economie este descrisă de curba lui Phillips:  π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
                 Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce  cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi  grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
        A: Un=0,05=5%
        B: π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0

        π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)

        -4=-0,7*(U-0,05);  -4=-0,7*U
        U=5,7 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5,7 puncte procentuale
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar
       înclinaţia marginală spre consum   0,8.
               Determinaţi:
1.            Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2.            Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50
u.m.)?
 C=Ca+CI*Vd
CI=    C/     Vd
1.      C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2.      transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare  sunt descrise prin  
      funcţia C = 123+0,8(Y-T).
      Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este  egal cu 1220 u.m.
  C=123+0.8(Y-T)         
  Vd=1220u.m.  
  Vd=C+S
  Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220u.m.
1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
      tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil(V) consum (C) (S) spre economii(S’)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.25
1200 1060 140 0.25
1400 1220 180 0.25
           Determinaţi:
1.      Cheltuielile de consum; W
2.      Economiile;Vd-C
3.      Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI
C=Ca+CI*Vd                       SI=1-CI
Vd=C+1                               CI=   C/   V
SI=    S/    Vd                        SI=    S/     V
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă  C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome
alcătuiesc        
       I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.

Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100
Determinaţi:
1.     Cheltuielile de consum;
2.     Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3.     Multiplicatorul investiţional.
 AD=C+G+I+Xn
Multiplicatorul investitional        raportul dintre    Vd si   I determina de cate ori sporul de I
se cuprind in sporul de Vd
K=    Vd/    I ;       Vd=C+S;    S=I;   Vd=C+I;   I=Vd-C
Yd mil.u.m. C I AD=C+I K= I=Vd-C
Vd/  I
I=Vd-C
80 61 22 83 - 19
90 68 22 90 3.3 22
100 75 22 98 3.3 25
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
      mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T)
In=245mil lei
G=420mil lei
T=200(impoite)mil lei
VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD
Ib=In=A
Vn=Y
Ib=In+A;  A=O             Ib=In=245mil lei
VN=PIB=C+In+G+Xn;    Xn=0           VN=225+0.7(VN-200)+420+245
0.3VN=750
VN=2500lei
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin
următorii
      parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
      Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
C=10+0.8Y;   I=60mld u.m.;   G=100mld u.m.; 
PIB=AD=C+G+I+Xn                   PIN=PIB-A
PIN=PIB=V    
PIN=C+G+I+Xn-A;  Xn=0;  A=0;                PIN=C+G+I=10+0.88PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60
PIN=850 mld u.m.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se  
      reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y;  I = 0,2Y. Conform prognozelor,
      cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui  50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
      Determinaţi    PIB prognozat pentru anul viitor.
C = 8 + 0,5Y;  I = 0,2Y. Conform prognozelor,cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 
50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
      Determinaţi    PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y;  I=0.2Y;  PIB=Y;  G=50mld u.m.;   Xn=PNBa=3000u.m.
PIB=AD=G+C+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
 0.3PIB=63
PIB=210mld u.m.
27.  Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
                Y = 3 270 – 3P.  PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul  3 000 u.m. 
  Determinaţi:
1.           PNB de echilibru în perioada scurtă;
2.           Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
Prezentaţi grafic situaţia dată.
AD0:Y=3300-3P;    AD1:Y=3270-3P;    PNB1=PNB0=3000u.m.
PNB=PIB=AD
1. 0: 3000=3300-3P           Pe=100
    1:3000=3270-3P            Pe=90
2.  ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10%    -   situatie de def

3. P

 100             P0e
   
  50

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd  - 20.  Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
    Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor,  gospodăriile
vor 
     majora  economiile cu 20 u.m.?
1.      30=0.25Vd-20
VN=Vd;     Vd=200u.m.
2.      S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20                VN=280u.m.
 30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de
       stat este echilibrat,  cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
     Determinaţi:
1. Funcţia de consum;                        
2. Venitul  de echilibru;
3. Venitul disponibil;                         
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
                               C’+S’=1
                                     C=Ca+C’*Vd
                                      1) Ca=300
                                        C’+S’=1              C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7              C=300+0,7(Y-T)
                                      2) AD=AS=V    AD= C+G+I+Xn; Xn=0
                                          V=300*0,7V+300+600
                                          0,3V=1200
                                          V= 4000  venitul de echilibru
                                        4) V=300+0,7V+300+(600+100)
                                            0,3V=1300
                                             V=4333,33 u.m.
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul   
      naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile        
      I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de  impozitare pe
      venit este egală cu 0,25.
      Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. 
         imp=Rimp*V
          Rimp=imp/venit
          AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
          Ve=Vo-153
                           Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,24
                           Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
                            0,1 Vo=252
                            Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate   4000
       mln.u.m., cota impozitară  15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a.       400 mln.u.m.;
b.      550 mln.u.m.;
c.       607,5 mln.u.m.;
d.      650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome
V - venit
t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m.
R-s: d) 650 mln u.m
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci  PIB va creşte cu:
a.       75 mii u.m.;
b.      100 mii u.m.;
c.       175 mii u.m.;
d.      400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’      -  efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
R-s: d) 400 mln
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).
      Determinaţi:
1.      Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2.      Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
                     1) T1=To-1mln u.m
                                              AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0
                                               Ve=100+0,6[Ve-(To-1)];   To=0
                                               Ve=100-0,6Ve+0,6
                                                1,6Ve=100,6              Ve= 62,877 – se va majora (direct)
                                               2) G1=Go+1
                                                AD=Ve=C+G+I+Xn;   I,Xn=0
                                                Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1;         T,Go=0
                                                 Ve=100+0,6Ve-1
                                                 0,4Ve=99              Ve=274,5 – se va micsora (invers)
35.  În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul
       a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia
        marginală spre consum?
PNB=PIB        ΔPIB=ΔG*1/1-C’
C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7
ΔG=60
1-C’=ΔG/ΔPIB
ΔPIB=PIB1-PIBo=200
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală  spre consum alcătuieşte  0,8, iar 
       înclinaţia marginală spre import  0.
       Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează  cheltuielile guvernamentale cu 2
mld.
       u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul  efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
       marginală spre  consum   0,8;  venitul  de echilibru Y* = 3700 u.m..
1.      Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2.      Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),         pentru ca
economia să atingă starea de echilibru?
1)         ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40   trebuie sa se majoreze
Ve-Y=ΔG*1/1-C’
2) ???
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
      cheltuielile publice 1000 u.m.,  bugetul de stat este echilibrat.
    Determinaţi:
                                                           Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile  
                         publice,  dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 
1) Ve=C+G+I+Xn;    Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1000+1500
2) Ve=1000u.m.;  C’=0,75
 12000-10000=ΔG.....           ΔG=+500u.m
Ve=12000u.m.
0,25Ve=3000
       39.  Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd;  G = 600u.m.;  I =
390u.m.;
                T = 400 u.m.
    Determinaţi:
1.      PIB de echilibru;                            
2.      Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3.      Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 
PIB de echilibru;     
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 
Mod. PIB = mod.G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modijicarea G cu
un mil. lei
        40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor  184,5 u.m.,
achiziţiile
      guvernamentale  307,5 u.m., taxa  impozitelor pe venit  0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se
afla
        în  echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
      Cum statul trebuie să schimbe valoarea   achiziţiilor guvernamentale şi taxa  impozitului pe
venit ca  
      să asigure utilizarea deplină a capacităţilor  de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5;    0,4V = 492;    V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246  - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8);   mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246;   t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);
         41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este
de 510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii,  % speculativ
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Determinaţi:
1.      Cererea monetară totală;
2.       Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda = 10%
3.      Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.;
= dobinda = 9%;
4.       Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..dobinda = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta
monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
R Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1.      Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu  2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Td = Om = 350 – dobinda=14%
2.      Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400  
      mlrd.u.m.?
Om= 400= Ld – dobinda= 12%
43. În economie s-a stabilit  echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere  scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
 influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
A monetara LM Mics VN Majdobinda
B bunurilor IS Mics, VN Misc.dobinda
c bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda
              44. În economie s-a stabilit  echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentu Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
l este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda
b monetara LM Mics, VN Maj.dobinda
c monetara LM Maj. VN Misc.dobinda

45. Economia unei  ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri = : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m.,
veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din
ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..

Determinaţi:
1.       Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2.       Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3.       Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a)      Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0,  50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b)      Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este
funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y;     Nx= 50+10 -0,1Y;      Nx` = 60-0,1Y;
c)      Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0;        PIB = 600;
d)      Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind
exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu  Nx'').
Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y;       Nx'' = 40 – 0,1Y,
e)      Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat?
Nx = 0;           40-0,1Y(PIB) = 0       PIB=400,
f)        Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.

        Nx
                                    e)       a)
                                             
                     400    500      Y
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu  zero pentru un 
venit egal cu :
Nx = 0;           100-0,2Y= 0;  Y = 500u.m
a)      .
b)       500 u.m.

48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent,
balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în
rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612

1.       Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2.       Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3.       Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel  soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;
Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m,
 50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,  
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a)      Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
 0,25V = 212,5 – 5i;
M=L;
100=0,2V-10i;            100=170-4i-10i          14i=70                        i=5
0,25V=212,5-5i          V=850-20i                  V=850-20i      V=750
b)      Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
c)      Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?C”=0,85
Mod.PIB= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel  soldul contului curent.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
 Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m
52..  Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
   a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?
Curba S – arată oferta de lei a razidenților dinRM care doresc să cumpare bunuri și valori
dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidenților dinUSA care doresc să cumpere bunuri și
servicii din  RM;
   b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balanței de plăți este 0.
   c. presupunem un regim de curs fix cu rata  stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
      partea Bancii   Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balanței de plăți este pozitivă.
   d. nivelul  cursului de schimb este  stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
      partea Bancii   Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
OF – există un deficit al balanței de plați (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micșoreze excesul
de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină.
   e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al
cursului?     
Pe termen lung deficitul balanței de plăți nu poate fi susținut pt că rezervele de valută străină se
epuizează. Pt a menține rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influențeze D și S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldoveneșto în USA este
imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a
importulor poate printr-o politică contracționistă.   
                                       

     rata deschimb$/leu
                                                                                  S
  
                              
F-----------------G--------H
                             
N------------------- E
                              A-------------
B---------C

                                                                     D
                                                                 Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
    sa obtina   profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?

54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA
este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
Inflația = 80*5% = 4 lei ;
1 lira = 80+4 = lei
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor (I) Curs de Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B schimb calculat în funcţie de
real= Curs PPP= I* B/A
nom*B/A
1.        1340 73.0 81.9 1503,4 1686,69
2.        1430 75.1 84.0 1599,5 1789,05
3.        1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4.        1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5.        1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6.        1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7.        1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8.        1770 108.7 108.2 1761,86 1753,75
9.        1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10.    1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11.    1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12.    1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76

a.      să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

Curs real = curs nominal * B/A ;
b.      sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.
56.             În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a.       descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.
1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b.      În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c.        În care cadran avem inflaţie.4,2
d.       În care cadran avem subocupare.3,1
   

           
                            Rata dobanzii interne                               

                                                                       3      BP= 0

                                                                
4                                                                                                                                    

                                                                 1     2

                                                    
                                                     0              Y*        venitul  Y         
        57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
 C = 170 + 0,75Yd              
I = 350 - 20r           
G = 500                                                      
T = 0,2Y                                                     
Nx = 280                                                   
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă
                  58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2            
     Determinaţi:
-         Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M;            0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580            650-10r-8r=580          -18r=-70         r=3,89
0,4V= 650 -10r           V=1625 – 25r             V=1625-25r    V = 1527,75
-         Consumul şi economiile
 C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,67;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
-         Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
-         Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
C” = 0,8;
Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580;          -8r = -231,1;   r = 28,89
C