Ministerul Educației al Culturii și a Cercetării Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Ușoară,Bălți

Referat
Disciplina:,, Securitatea și securitatea în muncă.”
Specialitatea:,,Modelarea, proiectarea și tehnologia
confecțiilor din țesături.”
Tema: Bolile profesionale.

Elaborat: Turcu Cristina

Grupa M-613

Verificat: Pogor Carolina.

Profesor

Bălți-2019
 Cuprins
 Bolile Profesionale
 Clasificarea bolilor profesionale
 Dispozitii generale din lege
 Obiectivele asigurarii
 Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala

Bibliografie
http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Bolile-profesionale-
Clasificar24.php

Bolile Profesionale

               Bolile profesionale, in sensul legii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii
unei meserii sau profesii, afectiuni cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali,
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale
organismului in cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent intre
angajator si angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse in conditiile
enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, in timpul efectuarii practicii. Aceasta ar
fi definitia standard, dar, in linii mari, bolile profesionale sunt afectiuni pe care le contracteaza un
subiect ca o consecinta a exercitarii unei profesii.

             Lista acestor boli este foarte lunga, iar pe masura ce industria se dezvolta apar altele, noi.
Vedetele sunt pneumoconiozele, dintre acestea cea mai des intalnita fiind silicoza. Principala sursa a
pneumoconiozelor este reprezentata de exploatarile miniere. O alta boala profesionala este Sindromul
Raynaud cauzat de vibratii. Acest sindrom se manifesta prin spasme vasculare si albirea degetelor la
frig. Des intalnite sunt pierderea auzului, intoxicatia cu plumb, mercur, mangan, crom sau nichel,
precum si intoxicatia cu solventi organici, la cei care lucreaza in vopsitorii, fabrici de incaltaminte, de
jucarii sau de mobila. Intoxicarea cu solventi organici are cele mai diverse implicatii asupra sanatatii -
de la sange, sistemul nervos central, sistemul nervos periferic si pana la dezvoltarea embriofetala.

 Pentru ca o boala profesionala sa poata fi declarata,cercetata si luata in evidenta, este necesar ca

aceasta sa faca parte din cele 24 de tipuri de boli mentionate.Acest fapt nu inseamna ca in cazul
aparitiei unui nou tip de boala profesionala necuprinsa in cele prevazute la textul mentionat, bolnavul
este pus in situatia de a nu beneficia de protectia conferita de legislatia in vigoare. De aceea se
consideran ca enumerarea  are caracter exemplificativ si nu limitativ.

Bolile legate de profesiune sunt boli cu determinare multifactoriala, dintre care unii factori sunt
de natura profesionala. Acestea nu se declara, dar vor fi inregistrate in evidenta speciala a
unitatii care asigura asistenta medicala a persoanelor ce au contractat respectivele boli.

Pentru ca o boala sa fie cuprinsa in categoria celor profesionale, trebuie sa fie diagnosticata
caatare.Cercetarea in vederea stabilirii diagnosticului se face de catre un medic
specialistc Acest medic este obligat sa ceara, iar agentii economici, organele de protectie a muncii si
personalul medico-sanitar din toate categoriile de unitati sanitare, economice si social-culturale sunt
obligate sa puna la dispozitia medicului de medicina muncii datele si documentatia necesara cercetarii
cauzelor acestor imbolnaviri

Inspectoratul teritorial va fi sesizat in mod obligatoriu asupra bolilor profesionale sau asupra
suspiciunilor de boli profesionale depistate cu  prilejul oricarei  prestatii medicale ;  in acelasi sens se
dispune ca declararea bolilor profesionale sa fie obligatorie. Aceste boli se comunica
inspectoratului, indiferent daca sunt sau nu urmate de incapacitate temporara de munca.

Asadar, o declarare de boala profesionala cuprinde mai multe etape. Prima se refera la
depistarea ei, a doua la cercetarea pentru depistarea concreta a diagnosticului si cea de-a treia, cea
de confirmare a acesteia. Numai astfel parcurse aceste etape, se va putea spune ca o boala este
profesionala si se va putea dispune declararea acesteia ca atare.

Protectia muncii nu are ca scop doar identificarea celor care au contractat boli profesionale. Ea
actioneaza si pentru cercetarea cauzelor care au stat la originea lor si au favorizat imbolnavirea,
precum si pentru a inlatura cauzele altor imbolnaviri. Rezultatul cercetarilor bolilor profesionale se va
materializa intr-un proces-verbal, care va confine aceleasi mentiuni ca in cazul accidentului de munca.
In plus, se vor mentiona factorii determinanti, conditiile care au favorizat aparitia bolii si masurile ce
se impun pentru prevenirea unor situatii similare.

Procesul-verbal incheiat se va inmana conducerii unitatii, precum si medicului care a semnalat

imbolnavirea, pentru evidenta imbolnavirilor profesionale din unitate si pentru a urmari realizarea
in termen a masurilor prescrise.

In situatia confirmarii caracterului profesional al imbolnavirii,medicul de medicina muncii de la

centrul de medicina preventivateritorial, va completa fisa de declarare a bolilor profesionale.

Bolile profesionale depistate cu ocazia examenului medical la incadrare sau a altor examinari
ale persoanelor care lucreaza intr-un loc de munca unde nu exista noxa care poate genera aceasta
imbolnavire, se declara si se cerceteaza de catre centrul de medicina preventiva pe teritoriul caruia se
afla ultima unitate de unde provin si unde exista noxa profesionala care ar putea
produce imbolnavirea respective.

Pe baza procesului-verbal mentionat anterior, unitatea sanitara care a depistat bolnavul, il va

lua in evidenta pentru aplicarea masurilor terapeutice si de supraveghere necesare.

Pastrarea si existenta unei evidente a bolilor profesionale are o mare insemnatate, pentru ca
evidenta bolilor profesionale,precum si a bolilor multifactoriale, constituie documentatia de baza
in evaluarea starii de sanatate a angajatilor in raport cu factorii descrisi, precum si in vederea stabilirii
unor masuri eficiente de profilaxie.

Clasificarea bolilor profesionale

Neoplazii

Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil monomer,
Pulberi de lemn (esente tari), Compusi de crom (VI))

Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel)

Neoplasm laringian (Azbest)

Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest, Arsen si compusii sai, Compusi de nichel, Produsi de
dezintegrare ai radonului, Dioxid de siliciu liber cristalin, Bisclormetileter, Beriliu, Cadmiu)

Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante)

Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen, Produsi de gazeificare a carbunelui,
uleiuri minerale)

Mezoteliom: mezoteliom pleural, mezoteliom peritoneal (Azbest)

Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice)

Leucemii: leucemia limfoida, leucemia mieloida, alte leucemii cu celule specifice (Radiatii ionizante,
Benzen)
Boli de sange non-maligne

Anemie hemolitica dobandita (Naftalina, INT, Hidrogen arseniat)

Anemii aplastice (Benzen, Radiatii ionizante)

Anemia secundara (Plumb)

Agranulocitoza (Benzen, Radiatii ionizante)

Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi)

Afectiuni psihice si comportamentale

Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca)

Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante)

Boli ale sistemului nervos

Parkinsonism secundar (Magneziu)

Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi)

Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale
nervului radial (Miscari repetitive, Vibratii, Pozitii extreme ale incheieturii mainii)

Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi, Acrilamida, Sulfura de carbon, Plumb,
Mercur, Radiatii)

Polineuropatie (Vibratii)

Encefalopatia toxica (Plumb, Mercur, Solventi organici)

Boli ale ochiului si anexelor

Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali)

Cheratite (Radiatii UV)

Cataracte (Radiatii infrarosii, INT, Dinitrofenol, Etilen oxid, Naftalina)

Nistagmus (Iluminat inadecvat)

Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale)

Boli ale urechii

Hipoacuzie, surditate (Zgomot peste LMA, Substante chimice ototoxice)

Boli ale sistemului circulator

Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare)

Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit)

Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor superioare)
Boli ale sistemului respirator

Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune)

Azbestoza (Azbest)

Silicoza, silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin)

Aluminoza pulmonara (Aluminiu)

Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti)

Berilioza (Beriliu)

Sideroza (Pulberi de fier)

Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu)

Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte)

Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale (Azbest)

Pneumonii interstitiale (Metale grele)

Rinite alergice (Alergeni profesionali)

Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti respiratori
profesionali)

Bisinoza (Bumbac, in, canepa)

Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale, tutun, dejectii de
animale)

Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fan mucegait, bagasa, dejectii de animale, malt, ciuperci etc.)

Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom, Arsen si compusi)

Bolile ficatului

Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice)

Boli ale pielii si tesutului subcutanat

Dermita alergica de contact (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele,
adezivi, metale, cosmetice, alti agenti)

Dermita iritativa de contact (Sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere,
acizi, baze, ciment, saruri metalice, zgura si vata de sticla, alti agenti)

Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice,
cauciuc, vopsele, adezivi, metale, saruri metalice, cosmetice, sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si
lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, zgura si vata de sticla, alti agenti)
Urticarie (Latex, Epitelii animale, Temperaturi extreme)

Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv

Sinovite si tenosinovite, bursite, epicondilite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale
articulatiilor, Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si
traumatizarea articulatiilor)

Artroze cronice, periartrite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor, Suprasolicitare
si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor, Vibratii,
Microclimat nefavorabil)

Boli ale aparatului urinar

Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate)

Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor

Expunerea profesionala la agenti chimici

Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici

Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice (Microclimat cald)

Hipotermie, degeraturi (Microclimat rece)

Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau scazute)

Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindrom Raynaud, sindrom

nervos (Vibratii)

Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante)

Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Campuri electrice si magnetice, Radiatii

electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa)

In cazul in care s-a constatat, potrivit legii, existenta accidentului de munca sau a bolii
profesionale, salariatui se poate afla intr-una din urmatoarele situatii :

• sa beneficieze de concediu medical

• sa se pensioneze de invaliditate gr. I, II sau III, doar in acest ultim caz avand dreptul de a
munci sa aiba nevoie, indiferent de faptul ca si-a reluat munca ori
s-a pensionat)de dispozitive medicale destinate corectarii si recuperarii deficientelor
organice sau functionale, ori corectarii unor deficiente fizice.

In cazul acordarii concediului medical, exista posibilitatea instituirii unei indemnizatii care este
reglementata de lege,in ceea ce ne priveste, pentru calcularea indemnizatiilor de
asigurari sociale de stat in caz de boala, accidente de munca si
imbolnaviri   profesionale,   precum   si   pentru   prevenirea imbolnavirilor, se ia in considerare
salariul de baza din luna in care s-a acordat concediul medical.

Dispozitii generale din lege

Art. 1. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurari
sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala
impotriva urmatoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacitatii de munca si
decesul ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Art. 2. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaza un ansamblu de servicii
si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea:
a) promovarii sanatatii si a securitatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si a bolilor
profesionale;

b) diminuarii si compensarii consecintelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale.

Art. 3. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele

principii:

a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract
individual de munca;

b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;

c) fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din contributii
diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care incheie asigurarea,
potrivit prevederilor prezentei legi;

d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor de munca si al

bolilor profesionale;

e) solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca si
boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, diminuarea
sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;

f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute de lege;

g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor;

h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente

de munca si boli profesionale prin prezenta lege.

Raporturile de asigurare si riscurile asigurate

Art. 5. - Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de
durata acestuia, inclusiv functionarii publici;

b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt
asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);

c) somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d) persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari de servicii si
care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute pe
economia nationala;

e) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.

Art. 6. - (1) Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract de asigurare, persoanele
asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii si care se afla in una sau mai multe dintre
urmatoarele situatii:

a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

b) administratori sau manageri;

c) membri ai asociatiei familiale;

d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

e) persoane angajate in institutii internationale;

f) proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;

g) persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private
in domeniul forestier;

h) membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;

i) persoane care desfasoara activitati in unitati de cult recunoscute potrivit legii;

j) alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele
mentionate anterior.

Art. 13. - Dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
se naste de la data stabilirii raporturilor de asigurare si inceteaza o data cu aceste raporturi.

Art. 14. - In cazul in care din culpa angajatorului nu s-a platit contributia de asigurare pentru
accidente de munca si boli profesionale, costul prestatiilor si al serviciilor de asigurare prevazute de
prezenta lege se suporta de angajator.

Art. 15. - (1) In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, in timpul activitatii profesionale,
dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se mentine si ulterior incetarii raporturilor de munca si a
contractelor de asigurare.

(2) In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, ulterior incetarii raporturilor de munca si a
contractelor de asigurare, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat
face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali
specifici locului de munca.

Art. 16. - Riscurile asigurate in conditiile prezentei legi sunt accidentele de munca si bolile profesionale
cercetate, declarate, inregistrate si evidentiate potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr.
90/1996, republicata.

Obiectivele asigurarii

Art. 17. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale are urmatoarele obiective:

a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

b) reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale

bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitatii de munca a acestora;

c) acordarea de prestatii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare, in
conditiile prevazute de prezenta lege.

Art. 18. - Asiguratorul are obligatia de a-si organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor
prevazute la art. 17, precum si de a pastra confidentialitatea tuturor informatiilor la care are acces in
scopul realizarii acestor obiective.

Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 19. - Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul
la urmatoarele prestatii si servicii:

a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;

b) reabilitare si reconversie profesionala;

c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;

d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca;

e) compensatii pentru atingerea integritatii;

f) despagubiri in caz de deces;

g) rambursari de cheltuieli.

Art. 20. - (1) Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele 6 luni, pe baza carora s-
a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale in lunile respective.

(2) In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor de
asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima
luna de activitate si care a fost luat in calcul la stabilirea contributiei de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale.

(3) Pentru calculul indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se
utilizeaza numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dupa caz, se
solicita alte drepturi de asigurari sociale.

(4) La stabilirea numarului de zile lucratoare din luna in care se acorda dreptul de asigurari pentru
accidente de munca si boli profesionale se vor avea in vedere prevederile legale cu privire la zilele de
sarbatori legale in care nu se lucreaza.

Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca

Art. 23. - Asiguratii au dreptul la tratament medical corespunzator leziunilor si afectiunilor cauzate
prin accidente de munca sau boli profesionale, dupa cum urmeaza:

a) asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloace de transport specializate si in unitati

sanitare;

b) tratament medical ambulatoriu, prescris de medic;

c) analize medicale si medicamente;

d) servicii medicale, cu prioritate in spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale;

e) tratament de recuperare functionala in unitati speciale;

f) servicii de chirurgie plastica si reparatorie;

g) servicii de fizioterapie;

h) cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului.

Art. 24. - In vederea diminuarii sau compensarii urmarilor deficientelor de sanatate suferite prin
accidente de munca si boli profesionale, asiguratii au dreptul la:

a) materiale sanitare pentru corectarea auzului si vazului;

b) proteze, orteze si aparate ortopedice;

c) mijloace auxiliare: scaun, carucior cu rotile, precum si alte asemenea mijloace;

d) orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a caror lista se stabileste
de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului.
Art. 28. - (1) Personalul medical si unitatile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator
in colaborare cu casele de asigurari de sanatate sau, dupa caz, direct cu unitati specializate, precum si
cu unitati medicale proprii.

(2) Tarifele serviciilor medicale se stabilesc intre partile contractante pe baza prevederilor
contractului-cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala

Art. 30. - Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmatoarele prestatii si servicii de
reabilitare si reconversie profesionala:

a) cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si
aptitudinale in vederea reconversiei profesionale;

b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie;

c) plata unei indemnizatii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

Art. 33. - (1) Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate
temporara de munca datorita unui accident de munca sau unei boli profesionale.

(2) In cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de munca certificatul medical se vizeaza in mod
obligatoriu, prin grija angajatorului, de catre directiile de sanatate publica judetene si a municipiului
Bucuresti, respectiv de inspectoratul teritorial de munca in a carui raza se afla sediul angajatorului sau
domiciliul asiguratului.

Art. 34. - (1) Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 100% din
media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni.

(2) In cazul asiguratilor prevazuti la art. 6 cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de
munca reprezinta 100% din venitul lunar asigurat.

Art. 35. - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al
bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi
de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Art. 36. - Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de
zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.

Art. 37. - (1) In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a
asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile.

(2) Medicul asiguratorului poate decide, dupa caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea
programului recuperator, reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate
propune pensionarea de invaliditate.

(3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform
procedurilor stabilite de Fondul National, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de
recuperare.

Art. 38. - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si
bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.

Art. 39. - In situatia in care mediul expert al asigurarilor sociale din sistemul public de pensii decide
incadrarea intr-un grad de invaliditate, indemnizatia se va acorda pana la sfarsitul lunii urmatoare
celei in care s-a dat avizul de pensionare, fara a se depasi durata maxima de acordare a concediului
medical, prevazuta la art. 37.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca

Art. 40. - (1) Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot
desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt
loc de munca.

(2) Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul
salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare
din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.

Art. 41. - Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare
a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in
aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.

Compensatii pentru atingerea integritatii

Art. 43. - Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor
de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente, daca acestea:

a) reduc capacitatea de munca sub nivelul de 50%; sau

b) nu reduc capacitatea de munca, dar constituie o mutilare.

Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Art. 51. - (1) Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate
de munca sau cu decesul asiguratilor.

(2) Comunicarea trebuie realizata de indata ce angajatorul a luat cunostinta despre accident.

(3) Obligatia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmasilor
acestora, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.

Art. 52. - Daca in urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de intreprindere
constata ca exista riscul unei imbolnaviri profesionale, acesta are obligatia de a semnala de indata
cazul asiguratorului.

Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Art. 58. - Angajatorii au obligatia de a furniza toate informatiile solicitate de asigurator in legatura cu
riscurile de la locurile de munca.

Art. 59. - Angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte masurile tehnice si organizatorice luate de
angajatori pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aduse la cunostinta in
cadrul instructajului de protectie a muncii.

Art. 60. - Angajatii au dreptul, fara ca acest lucru sa atraga consecinte asupra lor, de a sesiza
autoritatea de stat competenta, asiguratorul sau comitetele de sanatate si securitate in munca,
constituite conform art. 31 din Normele generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul
ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului sanatatii nr. 578/DB/5.840/1996, asupra
neluarii de catre angajator a unor masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale.

Art. 61. - Asiguratorul are obligatia de a promova si de a stimula activitatea de prevenire a

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, in scopul:

a) mentinerii integritatii fizice si psihice a persoanelor asigurate;

b) imbunatatirii conditiilor de munca;

c) eliminarii sau reducerii riscurilor de accidente de munca si boli profesionale.

Art. 62. - Asiguratorul realizeaza obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor
profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunzator numarului de
asigurati.

Art. 63. - Personalul tehnic al asiguratorului, care desfasoara activitati de prevenire a accidentelor de
munca si a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenta potrivit legii, precum si
personalul medical specializat in medicina muncii au urmatoarele atributii:

a) acorda consultanta si asistenta tehnica si medicala de medicina muncii cu privire la masurile si

mijloacele de prevenire;

b) initiaza si elaboreaza studii si analize si asigura documentatia privind riscurile si conditiile de munca
din unitati, in vederea fundamentarii unor masuri de prevenire;

c) propun finantarea, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, a unor
proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea stiintifica a masurilor de prevenire
necesare;

d) elaboreaza si propun angajatorilor instructiuni de prevenire si proceduri de lucru specifice unor

locuri de munca;

e) participa la cercetarea accidentelor de munca ce au ca urmare incapacitatea temporara de munca,

in comisiile de cercetare numite de angajatori;

f) controleaza aplicarea si respectarea masurilor de prevenire convenite cu angajatorii;

g) elaboreaza si propun forme si mijloace de educare si informare pentru prevenirea accidentelor de

munca si a bolilor profesionale;

h) tin evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

i) propun asiguratorului majorari sau reduceri ale contributiei, pentru stimularea activitatii de
prevenire;

j) acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului incheierea unor conventii cu angajatorii, in scopul
imbunatatirii activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Art. 64. - In exercitarea atributiilor sale personalul tehnic si medical specializat este autorizat:

a) sa dispuna de acces liber in sediile angajatorilor sau la locurile de munca organizate de acestia si sa
fie insotit de persoanele desemnate de angajator;

b) sa beneficieze de concluziile cercetarii accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, efectuata

de autoritatile de stat competente;

c) sa sesizeze autoritatile de stat cand constata incalcari ale legislatiei in vigoare privind protectia
muncii;

d) sa propuna angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protectie a muncii in functie de

riscurile de la locurile de munca;

e) sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare si ale examenelor medicale periodice ale
persoanelor asigurate;

f) sa solicite orice informatii si documente necesare realizarii sarcinilor de prevenire a accidentelor de

munca si a bolilor profesionale;
g) sa recomande angajatorului masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Legea dispune si in cazul existentei unui element de extraneitate astfel :

Lucratorul salariat sau independent care isi are resedinta pe teritoriul unui stat membru, altul

decat statul competent si care este victima unui accident de munca sau a unei boli profesionale
beneficiaza, in statul in care isi are resedinta :

a) de prestatii in natura acordate, in numele institutiei competente de catre institutia de

la locul de resedinta, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplica, ca si cum ar fi

afiliat la aceasta;

b) de prestatii in bani acordate de institutia competenta potrivit dispozitiilor legislatiei pe

care o aplica.

 Totusi, pe baza acordului dintre institutia competenta si institutia de la locul de resedinta, aceste
prestatii pot fi acordate de aceasta din urma, in numele primei institutii, potrivit dispozitiilor legislatiei
statului competent.

In caz de resedinta in afara statului competent lucratorul poate avea dreptul, in statul sau de
resedinta

- La prestatiile in natura acordate de institutia de la locul de resedinta, conform

dispozitiilor legislatiei pe care o aplica si la prestatiile in bani acordate direct de institutia competenta.

Prestatiile acordate pe baza unui formular fac obiectul unei rambursari pe baza de facturi.

Pentru a beneficia de prestatii in bani pe teritoriul statului de resedinta, lucratorul salariat sau
independent se adreseaza institutiei de la locul de resedinta, avand asupra sa certificatul de incetare a
activitatii sau certificatul privind incapacitatea de munca, eliberat de medicul curant.

In eventualitatea in care medicii curanti din tara de resedinta nu elibereaza astfel de documente,
persoana interesata se adreseaza direct institutiei de la locul de resedinta care intocmeste certificatul
privind incapacitatea de munca (articolul 61, paragraful 2, regulamentul nr. 574/72).

Institutia de afiliere, la primirea respectivelor documente, realizeaza examinarea dosarului si ia o

decizie pe care o transmite casei de la locul de resedinta al persoanei interesate, prin intermediul
formularului E 117 [Acordarea de prestatii in bani in caz de maternitate si incapacitate de munca] sau
al formularului E 118 [Notificarea nerecunoasterii sau incheierii incapacitatii de munca].

Prestatiile in bani sunt acordate direct de institutia de afiliere. Totusi, articolul 52, litera b) din
regulamentul nr. 1408/71 prevede ca institutia de la locul de resedinta si institutia competenta pot
incheia un acord conform caruia prestatiile in bani vor fi acordate, pe cheltuiala institutiei competente,
de catre institutia de la locul de resedinta. Aceasta procedura este destul de rar utilizata. Daca cele
doua institutii in cauza au recurs la ea, institutia de la locul de resedinta cunoaste cuantumul
prestatiilor ce trebuie acordate, precum si periodicitatea acestora, prin intermediul

formularului E117 pe care sunt mentionate aceste informatii.

Institutia de la locul de resedinta realizeaza ulterior controlul administrativ si medical al

lucratorului, daca acesta din urma era asigurat pe langa serviciile sale.

De indata ce constata ca persoana in cauza este apta de munca, e avertizeaza lucratorul si institutia
competenta prin intermediul formularului E 118 « Notificarea nerecunoasterii sau incheierii
incapacitatii de munca». Institutia competenta poate refuza acordarea prestatiilor in bani pe motivul
ca persoana interesata nu s-a supus formalitatilor prevazute de legislatia tarii de resedinta [a se vedea
punctul 7 din formularul E 115], sau ca aceasta este apta de munca. Ea notifica decizia sa lucratorului
si informeaza institutia de la locul de resedinta cu privire la aceasta decizie.

Institutia competenta are facultatea de a dispune efectuarea controlului lucratorului de un medic

desemnat la alegea sa (articolul 61, paragraful 5, din regulamentul nr. 574/72)

Lucratorii frontalieri – Regula speciala

Lucratorul frontalier poate, de asemenea, obtine prestatii pe teritoriul statului competent.

Aceste prestatii sunt acordate de institutia competenta potrivit dispozitiilor legislatiei acestui

stat, ca si cum persoana respectiva si-ar avea resedinta in acest stat.

Lucratorul frontalier poate, de asemenea, obtine prestatii in natura ale asigurarii pentru accidente de
munca pe teritoriul statului competent. Prestatiile sunt acordate de institutia competenta conform
dispozitiilor legislatiei pe care o aplica aceasta, ca si cum persoana interesata si-ar avea resedinta pe
teritoriul sau. In cazul medicamentelor, bandajelor, ochelarilor, aparaturii usoare, analizelor si
examenelor de laborator, acestea nu pot fi eliberate sau efectuate decat pe teritoriul unde au fost

prescrise si conform legislatiei statului respectiv (articolul 60, regulamentul nr. 574/72)

Prestatii in caz de boala profesionala daca persoana interesata a fost expusa

aceluiasi risc in mai multe state membre