Noxe profesionale

Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli
profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative între doza noxei respective
absorbita de organism si efectul produs asupra acesteia. Relatia doza-efect a fost
stabilita pentru un mare numar de factori nocivi, impunându-se limite maxim admise.
Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza
negativ starea de sanatate a organismului personalului muncitor, determinând sau
favorizând starea de boala sau scaderea capacitatii de munca.
Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine
cunoscuti si studiati din punctul de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar si
sunt identificati o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii.

Clasificarea noxelor profesionale:

· noxe profesionale care apartin organizarii muncii - organizare nefiziologica,

nerationala - intensitate mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efortul
fizic) sau efortul neuro-psiho-senzorial; durata exagerata a muncii peste durata normala
a zilei de lucru; ritm de munca nefiziologic, prea rapid si timp îndelungat; regim de
munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos
necorespunzatoare fiziologic); efort static prelungit al anumitor grupe musculare;
alternanta necorespunzatoare din punct de vedere fiziologic a celor trei schimburi de
munca; pozitii vicioase sau fortate prelungite; munca monotona cu suprasolicitari etc;
· noxe profesionale ce apartin mediului de munca: factori fizici, chimici, fizico-chimici,
biologici;
· noxele profesionale ce apartin relatiei om-masina;
· noxele profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca
(relatia om-om).

Dupa criteriul specificitatii noxelor profesionale:

· noxe profesionale generate exclusiv la locul de munca de anumite procese
tehnologice;
· noxe profesionale care sunt prezente si în mediul înconjurator în general, dar
concentratiile sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari în mediul înconjurator pentru
a produce îmbolnaviri la persoanele neexpuse profesional;
· noxele profesionale prezente si la locul de munca si în mediul înconjurator în general,
care pot genera îmbolnaviri si la persoanele neexpuse profesional dar majoritatea
îmbolnavirilor se înregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe;
· noxe profesionale prezente predominant în mediul înconjurator general, dar putând
constitui uneori si o noxa profesionala.
Actiunea noxelor profesionale - este complexa, ele putând exercita actiunea în 4 directii:

· ca factori etiologici principali cauzând boli profesionale, relatia noxa profesionala -

etiologia bolii este 100% (expunere la plumb - colica saturnina, expunere la mercur -
intoxicatie cronica cu mercur)

· ca factori etiologici favorizanti, secundari, în acest caz apar bolile legate de profesiune
(în aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia bolii împreuna cu alti factori
etiologici neprofesionali, cum ar fi: bronsita cronica la un fumator care lucreaza la
expunere de noxe pneumotrope);

· ca factori de agravare a unor boli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de

carbon, agraveaza evolutia unei hepatite cronice preexistente);

· ca factori ce împiedica vindecarea unor boli cronice (vindecarea unei bronsite acute
este împiedicata de o expunere la iritanti respiratori).
Din considerente practice legislatia limiteaza numarul bolilor profesionale. În tara
noastra se aplica un sistem limitativ, în care s-a stabilit o lista a bolilor profesionale si a
meseriilor în care acestea pot sa apara, lista care se revizuieste periodic
Lista bolilor profesionale declarabile în România este publicata în NGPM 2002.

Clasificarea bolilor profesionale se face dupa mai multe criterii:

· intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice
· pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice
· boli prin expunere la energie radianta
· boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute
· boli prin expunere la zgomot sau vibratii
· boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta

· alergii profesionale
· dermatoze profesionale
· cancerul profesional

· boli infectioase si parazitare

· boli prin suprasolicitare
· alte boli

Clasificare dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv

· boli cronice provocate de doze mici care actioneaza timp îndelungat
· boli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului nociv, dar în
doze mari

Dupa modul de actiune al factorului nociv asupra organismului se pot distinge:

* boli cu actiune generala care afecteaza întregul organism
· boli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ

Diagnostic
Diagnosticul bolilor profesionale
Diagnosticul unei boli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de baza:
1. Stabilirea expunerii profesionale
- Subiectiv: prin anamneza profesionala, care cuprinde date relatate de bolnav în
legatura cu întregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni avute, riscuri
profesionale existente la fiecare loc de munca, perioada de expunere de la începutul
activitatii profesionale pâna în momentul examinarii)
- Obiectiv: prin documente oficiale (carnete de munca, adeverinte) din care reiese
profesiunea si durata activitatii la fiecare loc de munca si buletine de analiza privind
determinarea de noxe la locul de munca

2. Tabloul clinic
- Simptome: rezulta din motivele prezentarii la medic si istoricul bolii, se completeaza cu
antecedentele personale si heredocolaterale
- Semne: rezulta în urma examenului clinic al pacientului

3. Examene de laborator si paraclinice

- Indicatori de expunere: reprezinta identificarea toxicelor incriminate în organism sau a
produsilor de metabolism (biotransformare) ale toxicelor
- Indicatori de efect biologic: reprezinta modificari de constante biochimice sau
hematologice produse sub actiunea toxicelor, modificari morfologice sau functionale ale
diferitelor aparate si sisteme

Erorile de diagnostic survin în urma:

- necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale
- interpretarii gresite a manifestarilor clinice, istoricului bolii sau examinarii obiective
superficiale
- interpretari eronate a datelor de laborator sau erori rezultate din prelevarea incorecta,
efectuarea incorecta a probelor functionale si analizelor paraclinice

Semnalarea si declararea bolilor profesionale

Conform legislatiei în vigoare semnalarea bolilor profesionale se poate face de catre
orice medic, prin completarea fisei de semnalare BP1, care este trimisa la Directia de
Sanatate Publica, Biroul de Medicina Muncii din judetul unde îsi are sediul
întreprinderea.
Consecutiv anchetei la locul de munca realizate de catre medicii de medicina muncii din
cadrul DSP, se infirma sau se confirma cazul de boala profesionala, prin completarea
fisei de declarare a cazului de îmbolnavire profesionala BP2.

Tratamentul bolilor profesionale

Tratamentul se bazeaza pe trei principii:
1. Tratamentul etiologic:
- întreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaza în cazuri acute prin
scoaterea din mediul nociv si îndepartarea toxicului neabsorbit înca, iar în cazuri
cronice prin spitalizare/concediu medical, schimbarea temporara sau permanenta a
locului de munca
- eliminarea toxicului absorbit în organism
2. Tratamentul patogenic: actiuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului
si a evolutiei bolii
3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adreseaza simptomelor si
disfunctionalitatilor aparatelor si sistemelor organismului