Econometrie

Virginia18
Atanasiu
CAPITOLUL: 2
Modele de fructificare ale unui capital în regim de DS, şi respectiv în regim de DC:
M1 = DS şi M2 = DC. Plăţi eşalonate. Efectul inflaţiei asupra valorii unui
capital.
2.1. Modele de fructificare ale unui capital în regim de DS, şi respectiv în regim de
DC: M1 = DS şi M2 = DC
Notaţii uzuale:
t = (durata exprimată în ani a operaţiunii financiare considerate, de plasament sau de

împrumut);
S0 = (suma iniţială, adică de la momentul „0”, considerat moment iniţial al plasamentului

sau al împrumutului) = (valoarea iniţială a operaţiunii) = (capitalul iniţial);
St = (suma finală, adică de la momentul „t”, considerat moment final al plasamentului sau
al împrumutului) = (valoarea finală a operaţiunii) = (capitalul final) = (capitalul disponibil la
momentul t ani);
i = (dobânda unitară anuală) = (dobânda produsă de 1 u.m. pe durata 1 an), considerată

constantă pe durata celor t ani;
p = (procentul anual) = (dobânda produsă de 100 u.m. pe durata 1 an), considerat evident
şi el la rândul lui constant pe durata celor t ani;
Relaţia existentă între p şi i:
p
p = 100i  i = = (este a suta parte din procentul p corespunzător ei, adică lui i)
100
Numai p se exprimă în procente; i nu se exprimă în procente.
DSt = DS(S0, t(ani), p = 100i) = (este DS produsă de cele S0 u.m. pe durata celor t ani ce
formează operaţiunea, calculată cu p sau cu i) = (dobânda acumulată la momentul t ani) =
(dobânda totală a operaţiunii);
DCt = DC(S0, t(ani), p = 100i) = (este DC produsă de cele S0 u.m. pe durata celor t ani ce
formează operaţiunea, calculată cu p sau cu i) = (dobânda acumulată la momentul t ani) =
(dobânda totală a operaţiunii).
Dacă t  1 an, atunci D = (dobânda aplicată) = (este DS), adică operaţiunea se

desfăşoară în regim de DS.
Dacă t > 1 an, atunci D = (dobânda aplicată) = (este DC), adică operaţiunea se desfăşoară
în regim de DC.
19 Virginia Atanasiu
M1 = DS: M2 = DC:
St = S0(1 + it(ani)), St = S0(1 + i)t,
DSt = St – S0 sau DSt = S0x i x t(ani). DCt = St – S0.
p p
p(%)  i = p(%)  i =
100 100
t(ani)  1 an  „DS” t(ani) > 1 an  „DC”
Pentru t = 1 an, DS = DC, în condiţiile de mai sus.
Observaţia1 de la M2: vizează D (dobânda) calculată anual.
Formula lui St de la M2 este valabilă în regim de DC, dacă dobânda este calculată anual,
adică dobânda este calculată pentru fiecare an, în care banii sunt în cont (sau în depozit).
Se mai spune că formula lui St de la M2 este valabilă în regim de DC, cu capitalizare (sau
fructificare) anuală.
Remarcă: anual înseamnă o singură dată pe an.
Observaţia2 de la M2: vizează D (dobânda) calculată zilnic, astfel:
Se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată zilnic, adică dobândă calculată

pentru fiecare zi, în care banii sunt în cont (sau în depozit), caz în care t(ani) din M2 se înlocuieşte
i
cu t(zile) în M2, iar i (= (dobânda unitară anuală)) din M2 se înlocuieşte cu = (dobânda
365
unitară pe zi), obţinându-se pentru St din M2 următoarea formulă:
i t
St = S0(1 + ),
365
despre care spunem că este valabilă în regim de DC, cu capitalizare (sau fructificare) zilnică;
t(zile) = (numărul de zile, pentru care se calculează dobânda).
Remarci: zilnic înseamnă de 365 de ori pe an; 1 an = 365 zile.;
t(ani) înseamnă timpul exprimat în ani;
t(zile) înseamnă timpul exprimat în zile.
Observaţia3 de la M2: vizează D (dobânda) calculată semestrial, astfel:
De asemenea, se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată semestrial, adică

dobândă calculată pentru fiecare semestru, în care banii sunt în cont (sau în depozit), caz în care
t(ani) din M2 se înlocuieşte cu t(sem.) în M2, iar i (= (dobânda unitară anuală)) din M2 se înlocuieşte
i
cu = (dobânda unitară pe semestru), obţinându-se pentru St din M2 următoarea formulă:
2
Matematici Economice. Teorie şi Aplicaţii.
i t
St = S0(1 + ),
2
despre care spunem că este valabilă în regim de DC, cu capitalizare (sau fructificare)
semestrială; t(sem.) = (numărul de semestre, pentru care se calculează dobânda).
Remarci: semestrial înseamnă de 2 de ori pe an; 1 an = 2 sem.;
t(sem.) înseamnă timpul exprimat în semestre.
Observaţia4 de la M2: vizează D (dobânda) calculată trimestrial, astfel:
De asemenea, se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată trimestrial, adică

dobândă calculată pentru fiecare trimestru, în care banii sunt în cont (sau în depozit), caz în
care t(ani) din M2 se înlocuieşte cu t(trim.) în M2, iar i (= (dobânda unitară anuală)) din M2 se
i
înlocuieşte cu = (dobânda unitară pe trimestru), obţinându-se pentru St din M2 următoarea
4
formulă:
i t
St = S0(1 + ),
4
despre care spunem că este valabilă în regim de DC, cu capitalizare (sau fructificare)
trimestrială; t(trim.) = (numărul de trimestre, pentru care se calculează dobânda).
Remarci: trimestrial înseamnă de 4 de ori pe an; 1 an = 4 trim.;
t(trim.) înseamnă timpul exprimat în trimestre.
Observaţia5 de la M2: vizează D (dobânda) calculată lunar, astfel:
De asemenea, se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată lunar, adică dobândă

calculată pentru fiecare lună, în care banii sunt în cont (sau în depozit), caz în care t(ani) din M2 se
i
înlocuieşte cu t(luni.) în M2, iar i (= (dobânda unitară anuală)) din M2 se înlocuieşte cu =
12
= (dobânda unitară pe trimestru), obţinându-se pentru St din M2 următoarea formulă:
i t
St = S0(1 + ),
12
despre care spunem că este valabilă în regim de DC, cu capitalizare (sau fructificare) lunară;
t(lună.) = (numărul de luni, pentru care se calculează dobânda).
Remarci: lunar înseamnă de 12 de ori pe an; 1 an = 12 luni;
t(luni) înseamnă timpul exprimat în luni.

2.2. Plăţi eşalonate
În general, sub această denumire, este vorba de a plasa anumite sume de bani, la anumite
intervale de timp şi cu anumite procente.
Sumele plasate (sau plătite) la intervale de timp egale cu anul s.n. anuităţi.
Sumele plasate (sau plătite) la intervale de timp egale cu semestrul s.n. semestrialităţi.
Sumele plasate (sau plătite) la intervale de timp egale cu trimestrul s.n. trimestrialităţi.
Interesează sau prezintă interes 2 elemente definitorii ale acestor operaţiuni, şi anume:
1. valoarea finală acumulată sau valoarea finală a tuturor plăţilor, evaluată la sfârşitul
ultimului an de plasament (sau de plată)
şi:
2. valoarea actuală sau actualizată a tuturor plăţilor, evaluată la începutul efectuării

acestora.
ANUITĂŢI ANTICIPATE CONSTANTE ŞI IMEDIATE (adică ce încep imediat, sau

echivalent fără amânare sau întârziere), desfăşurate în regim de DC
Exemple:
Aplicaţia1: Să presupunem că o anumită datorie a fost eşalonată pe timp de 10 ani, cu

începere imediată, plătind anual anticipat suma de 106 u.m., cu un procent anual de 5%.
Care este valoarea finală a datoriei, precum şi valoarea actuală a datoriei eşalonate în
acest mod?
Soluţie:
STOT”0”
↓ p(i) p(i) p(i)
0 ↑ 1 ↑ 2 9 ↑ 10 ani
| | | | |
S1 S2 S3 S10
↑
STOTfin
p 5
p(%) = 5(%)  i = = = 0,05; S1 = S2 = ... = S10 = S = 106 u.m..
100 100
? = STOTfin = (valoarea finală, adică de la momentul final „10 ani” a datoriei) = (val. fin.
(adică de la momentul 10 ani) totală a operaţiunii formate din cele 10 plăţi desfăşurate în regim
de DC) = (valoarea finală, adică de la momentul final „10 ani” a şirului de 10 anuităţi anticipate
constante şi imediate) = (suma valorilor finale, adică de la momentul final „10 ani” a fiecărei
operaţiuni de plată în parte, din cele 10 sau suma valorilor finale, adică de la momentul final „10
10
ani” a fiecărei anuităţi în parte, din cele 10) = S
t 1
" fin .""10"
t = S1(1 + i)10 + S2(1 + i)9 + S3(1 +
i)8 +
+ ... + S10(1+ i)1 = S(1 + i)10 + S(1 + i)9 + S(1 + i)8 + ... + S(1 + i) =
(1  i )10  1 (1  i )10  1
= S(1 + i)[1 + ... + (1 + i)9 + (1 + i)9] = S(1 + i) = S(1 + i) =
(1  i )  1 i
(1  0,05)10 1 (1,05)10  1 1,6288946268  1
= 106 x (1 + 0,05) x = 106 x 1,05 = 106 x 1,05 x 0,05
0,05 0,05
=
= 106 x 1,05 x 12,5778925355 = 13.206.787,162326 u.m. = 13.206.787 u.m..
? = STOT”0” = (valoarea actuală, adică de la momentul actual „0 ani” a datoriei) = (val.

actuală. (adică de la momentul „0 ani”) a operaţiunii formate din cele 10 plăţi desfăşurate în
regim de DC) = (valoarea actuală, adică de la momentul actual „0 ani” a şirului de 10 anuităţi
anticipate constante) = (este suma a cărei valoare finală peste 10 ani, în regim DC, calculată cu
procentul anual 5% este egală cu valoarea finală determinată mai sus) = 13.206.787(1 + i)-10 =
= 13.206.787(1 + 0,05)-10 = 13.206.787(1,05)-10 = 13.206.787 x (1,6288946268)-1 =
= 13.206.787 x 0,6139132535 = 8.107.821,5758775 u.m.. = 8.107.822 u.m.
Aplicaţia2: Ce sumă unică ar trebui plasată acum pentru a înlocui plata a 12 anuităţi
anticipate a câte 20.000 u.m. fiecare, cu începere imediată, cu procentul anual de 4,2%?
Soluţie:
ACUM
↓
STOT”0”
↓ p(i) p(i) p(i)
0 ↑ 1 ↑ 2 11 ↑ 12 ani
| | | | |
S1 S2 S3 S12
p 4,2
p(%) = 4,2(%)  i = = = 0,042; S1 = S2 = ... = S12 = S = 20.000 u.m..
100 100
? = STOT”0” = (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totală a operaţiunii formate din
cele 12 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (valoarea actuală, adică de la momentul actual
„0 ani” a şirului de 12 anuităţi anticipate constante) = (suma valorilor actuale, adică de la
momentul actual „0 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament în parte, din cele 12 sau suma
valorilor actuale, adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei anuităţi în parte, din cele 12) =
10
= S
t 1
"act ." "0"
t = S1 + S2(1 + i)-1 + S3(1 + i)-2 + ... + S12(1 + i)-11 = S + S(1 + i)-1 + S(1 + i)-2 + ... +
1  (1  i ) 12
-11 -1 -2 -11
1  (1  i ) 12
+ S(1 + i) = S[1 + (1 + i) + (1 + i) + ... + (1 + i) ] = S =S 1 i ) 1 =
1  (1  i ) 1 1
1 i
1  (1  i ) 12
1 i 1  0,042
= S 1 i 1 = S [ 1  (1  i ) 12 ] = 20.000 x 0,042 [1 – (1 + 0,042)-12] = 20.000 x
i
1 i
1,042
0,042
x
x [1 – (1,042)-12] = 20.000 x 24,8095238095[1 – (1,6383724163)-1] = 496.190,47619 x [1 –

- 0,6103618384] = 496.190,47619 x 0,3896381616 = 193.334,7449451 u.m. = 193.335 u.m.
Aplicaţia3: Despre ce pagubă este vorba, dacă o societate va plasa anual anticipat în
perpetuitate, despăgubiri în valoare de 107 = 10.000.000 u.m., cu procentul anual de 8%, cu
începere imediată?
Soluţie:
0 1 2 n–1 n (ani)  
| | | | |
S1 S2 S3 Sn
Dacă numărul de plăţi sau plasamente este foarte mare scriem n   şi spunem că
acestea se fac în perpetuitate sau că sunt perpetue.
În acest caz, nu prezintă interes (nu are sens practic) decât valoarea actuală, deoarece
valoarea finală este infinită sau nemărginită, n tinzând către infinit.
p 8
p(%) = 8%  i = = = 0,08; S1 = S2 = S3 = ... = Sn = S = 107 = 10.000.000
100 100
u.m..
? = STOT”0”; ∞ = (paguba despre care este vorba) = (val. actuală (adică de la momentul 0 ani)
a operaţiunii formate din plasamentele sau plăţile anticipate şi perpetue desfăşurate în regim de
DC) = lim S ”0”; n, unde:
n   TOT
? = (val. actuală (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele n plasamente
sau plăţi anuale anticipate şi perpetue desfăşurate în regim de DC) = STOT”0”; n =
1 i
=S [ 1  (1  i )  n ], conform calculelor din aplicaţia precedentă.
i
Prin urmare:
1 i 1  i lim
STOT”0”; ∞ = lim S ”0”; n = lim
n   TOT n
S [ 1  (1  i)  n ] = S n
[ 1  (1  i )  n ] =
i i
1 i 1 1  i 1  i 1  0, 08 1,08
=S [1 - lim
n   (1  i) n
]=S (1 – 0) = S = 107 0,08 = 107 0,08 = 107 x 13,5 =
i i i
↑
se ştie că:
a > 1  an 

1 + i > 1  (1 +i)n 
= 135.000.000 u.m..(← valoarea totală a pagubei în cazul plăţilor anuale anticipate imediate).
Deci, valoarea totală a pagubei este de 135.000.000 u.m., în cazul plăţilor imediate.
Aplicaţia4: Înainte de a ieşi la pensie cu 25 de ani în urmă, o persoană s –a decis să

depună la fiecare început de an, câte 12.000 u.m., cu procentul anual de 10% pentru a constitui
un fond suplimentar pentru anii de pensionar. Care este fondul disponibil la data pensionării şi
ce sumă constantă ar putea ridica la fiecare început de an, tot restul vieţii (presupus în
perpetuitate), cu procentul anual de 15%?
Rezovare: data pensionării

i i i ↓
0 ↑ 1 ↑ 2 24 ↑ 25 ani
| | | | |
S1 S2 S3 S25 FA
p 10
p(%) = 10(%)  i = = = 0,1;
100 100
S1 = S2 = ... = S25 = S = 12.000 u.m. u.m..
? = FA = (fondul disponibil la data pensionării) = STOTfin = (val. fin. (adică de la

momentul 25 ani) a operaţiunii formate din cele 25 plasamente desfăşurate în regim de DC) =
(valoarea finală, adică de la momentul final „25 ani” a şirului de 25 anuităţi anticipate
constante) = = (suma valorilor finale, adică de la momentul final „20 ani” a fiecărei operaţiuni
de plasament în parte, din cele 25 sau suma valorilor finale, adică de la momentul final „25 ani”
25
a fiecărei anuităţi în parte, din cele 25) = S
t 1
" fin ."" 25"
t = S1(1 + i)25 + S2(1 + i)24 + S3(1 + i)23
+ ... + + S25(1 + i)1 = S(1 + i)25 + S(1 + i)24 + S(1 + i)23 + ... + S(1 + i) =
(1  i ) 25  1 (1  i ) 25  1
= S(1 + i)[1 + ... + (1 + i)23 + (1 + i)24] = S(1 + i) = S(1 + i) =
(1  i )  1 i
(1  0,1) 25 1 (1,1) 25  1 10,8347059434  1
= 12.000 x (1 + 0,1) x = 12.000 x 1,1 = 13.200 x 0,1
0,1 0,1
=
9,8347059434
= 13.200 x 0,1
= 13.200 x 98,3470594339 = 1.298.181,1845272 u.m. = 1.298.181,1
u.m., care constituie valoarea actuală a tuturor plăţilor sau rentelor perpetue (sau a tuturor
cheltuielilor sau alocărilor imediate după acumulare)
data pensionării
↓ i’ i’ i’
25 ani ↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 n -1 n ani 
S1’ S2’ S3’ S n’
↑
FA
p' 15
p’(%) = 15(%)  i’ = = = 0,15;
100 100
S1’ = S2’ = S3’ = ... = Sn’ = S’ = ? ← rata perpetuă, pe care pensionarul o va putea ridica
tot restul vieţii sale, presupunând că durata de viaţă de pensionar este suficient de mare!
Egalând cele 2 fonduri, obţinem:
valoarea finală acumulată la momentul „25 de ani”

↓
1.298.181,1 u.m = FA = STOT”0”; ∞ = lim S ”0”; n, unde:

n   TOT
↑
valoarea actuală a tuturor plăţilor sau rentelor perpetue ridicate imediat după
acumulare ↑
↑
adică de la sfârşitul celor 25 de ani sau de la sfârşitul perioadei de acumulare de fonduri,
care se identifică cu momentul iniţial de alocare sau de cheltuire a lor imediat după acumulare
sau plăţi anuale anticipate şi perpetue desfăşurate în regim de DC) = STOT”0”; n =
1  i'
= S’ [ 1  (1  i ' )  n ], conform calculelor din aplicaţia2.
i'
1  i' 1  i ' lim

STOT”0”; ∞ = lim
n
STOT”0”; n = lim
n
S’ [ 1  (1  i ' )  n ] = S’ n
[ 1  (1  i ' )  n ] =
i' i'
1  i' 1 1  i' 1  i' 1  0,15 1,15
= S’ [1 - lim
n   (1  i ' ) n
] = S’ (1 – 0) = S’ = S’ 0,15 = S’ 0,15
i' i' i'
↑
se ştie că:
a > 1  an 

1 + i’ > 1  (1 +i’)n 
Deci:
1,15 1.298.181,1  0,15

1.298.181,1 u.m = FA = A | (A) = lim
n
A n| (A) = S’ 0,15  S’ = 1,15
=
1.94.727,165
= 1,15
= 169.327,96956521 u.m. = 169.327,97u.m..
↑
suma anuală, pe care
pensionarul o va putea
ridica la fiecare
început de an tot restul
vieţii sale sau pe
întreaga perioadă de
pensionare
De reţinut, în cazul anuităţilor anticipate formulele de mai jos:
STOTfin = (valoarea finală, adică de la momentul final „n ani” a şirului de n anuităţi

anticipate constante şi imediate) = (suma valorilor finale, adică de la momentul final „n ani” a
fiecărei operaţiuni de plată sau de plasament în parte, din cele n, desfăşurate în regim de DC sau
suma valorilor finale, adică de la momentul final „n ani” a fiecărei anuităţi anticipate constante
1 i
şi imediate în parte, din cele n) = S [ (1  i ) n  1 ].
i
STOT”0”; n = (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totală a operaţiunii formate din cele
n plasamente sau plăţi, desfăşurate în regim de DC) = (valoarea actuală, adică de la momentul
actual „0 ani” a şirului de n anuităţi anticipate constante şi imediate) = (suma valorilor actuale,
adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament sau de plată în parte, din
cele n sau suma valorilor actuale, adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei anuităţi
1 i
anticipate constante şi imediate în parte, din cele n) = S [ 1  (1  i )  n ].
i
STOT”0”; ∞ = (val. actuală (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din

plasamentele sau plăţile anticipate constante imediate şi perpetue desfăşurate în regim de DC)=
1 i
= lim STOT”0”; n = S
n
.
i
Observaţie:
Dacă numărul de plăţi sau plasamente este foarte mare scriem n   şi spunem că
acestea se fac în perpetuitate sau că sunt perpetue.
În acest caz, nu prezintă interes (nu are sens practic) decât valoarea actuală, deoarece
valoarea finală este infinită sau nemărginită, n tinzând către infinit.
ANUITĂŢI POSTICIPATE CONSTANTE ŞI IMEDIATE (adică ce încep imediat, sau

echivalent fără amânare sau întârziere), desfăşurate în regim de DC
Exemple:
Aplicaţia1: Se doreşte constituirea unui fond peste 12 ani, prin depuneri la finele fiecarui
an din această perioadă, a unor sume în valoare de 2 x 105 u.m., cu procentul anual de 3,5%.
Care este valoarea finală a fondului astfel acumulat?
Rezolvare:
S1 S2 S11 S12
| | | | |
0 ↓ 1 ↓ 2 11 ↓ 12 ani
i i i ↑
FA
p 3,5
p(%) = 3,5(%)  i = = = 0,035;
100 100
S1 = S2 = ... = S12 = S = 2 x 105 u.m..
? = FA = STOTfin = (valoarea finală, adică de la momentul final „12 ani” totală a fondului
acumulat în modul descris în cadrul problemei) = (val. fin. (adică de la momentul 12 ani) a
operaţiunii formate din cele 12 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (valoarea finală, adică
de la momentul final „12 ani” a şirului de 12 anuităţi posticipate constante şi imediate) = (suma
valorilor finale, adică de la momentul final „12 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament în parte,
din cele 12 sau suma valorilor finale, adică de la momentul final „12 ani” a fiecărei anuităţi în
12
parte, din cele 12) = S
t 1
" fin ." "12"
t = S1(1 + i)11 + S2(1 + i)10 + S3(1 + i)9 + ... + S11(1+ i)1 + S12 =
= S(1 + i)11 + S(1 + i)10 + S(1 + i)9 + ... + S(1 + i) + S=
(1  i )12  1 (1  i )12  1 (1  0,035)12  1

= S[1 + ... + (1 + i)10 + (1 + i)11] = S =S = 2 x 105 x =
(1  i )  1 i 0,035
(1,035)12  1 1,5110686573  1 0,5110686573
= 2 x 105 x = 2 x 105 x 0,035
= 10 6
x 0,035
= 2 x 105 x
0,035
x 14,6019616385 = 2.920.392,3276934 u.m. = 2.920.392,3 u.m..
posticipate a câte 10.000 u.m. fiecare, cu începere imediată, cu procentul anual de 5%?
Rezolvare:
ACUM
↓
STOT”0”
↓ p(i) p(i) p(i)
0 ↑ 1 ↑ 2 14 ↑ 15 ani
| | | | |
S1 S2 S14 S15
p 5
p(%) = 5(%)  i = = = 0,05;
100 100
S1 = S2 = ... = S15 = S = 10.000 u.m..
? = STOT”0” = (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totală a operaţiunii formate din
cele 15 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (valoarea actuală, adică de la momentul actual
„0 ani” a şirului de 15 anuităţi posticipate constante şi imediate) = (suma valorilor actuale,
adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament în parte, din cele 15 sau
suma valorilor actuale, adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei anuităţi în parte, din cele
15
15) = S
t 1
"act ." "0"
t = S1(1 + i)-1 + S2(1 + i)-2 + ... + S15(1 + i)-15 = S(1 + i)-1 + S(1 + i)-2 + ... + S(1
+
1  (1  i ) 15
+ i)-15 = S(1 + i)-1[1 + (1 + i)-1 + (1 + i)-2 + ... + (1 + i)-14] = S(1 + i)-1 =
1  (1  i ) 1
1  (1  i ) 15 1  (1  i ) 15
1 1 i 1
= S(1 + i)-1 1i ) 1 = S1 + i)-1 1  i  1 = S [ 1  (1  i ) 15 ] = S [
1 1 i i i
1 i 1 i
1  (1  i ) 15 ] =
1
= 10.000 x 0,05 [1 – (1 + 0,05)-15] = 200.000 x [1 - (1,05)-15] = 200.000 x [1 – (2,0789281794)-1] =
= 200.000 x [1 - 0,4810170981] = 200.000 x 0,5189829019 = 103.796,58038127 u.m. =
= 103.796,58 u.m.
Aplicaţia3: Cu 20 de ani înainte de a ieşi la pensie, un cetăţean se hotărăşte să - şi

constituie un fond suplimentar, depunând la fiecare sfârşit de an, o anumită sumă de bani, cu
procentul anual de 8% pentru ca apoi toată viaţă (socotită în perpetuitate!) să poată ridica,
începând cu primul an de pensie posticipat, suma de 120.000 u.m., evaluată cu procentul anual
de 12%. Ce sumă va trebui să depună în fiecare an din cei 20 de ani de activitate?
Rezolvare:
data
pensionării
i i i ↓
0 ↑ 1 ↑ 2 19 ↑ 20 ani
| | | | |
S1 S2 S19 S20
↑FA
p 8
p(%) = 8(%)  i = = = 0,08; S1 = S2 = ... = S20 = S = ? u.m. u.m..
100 100
? = FA = (fondul disponibil, adică fondul suplimentar la data pensionării) = STOTfin =

= (val. fin. (adică de la momentul 20 ani) totală a operaţiunii formate din cele 20 plasamente
desfăşurate în regim de DC) = (valoarea finală, adică de la momentul final „20 ani” a şirului de
20 anuităţi posticipate constante şi imediate) = (suma valorilor finale, adică de la momentul
final „20 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament în parte, din cele 20 sau suma valorilor finale,
adică de la momentul final „20 ani” a fiecărei anuităţi în parte, din cele 20) = STOTfin =
20
= S
t 1
" fin ."" 20"
t = S1(1 + i)19+ S2(1 + i)18 + S3(1 + i)17 + ... + S19(1 + i)1 + S20 =
= S(1 + i)19 + S(1 + i)18 + S(1 + i)17 + ... + S(1 + i) + S = S[1 + ... + (1 + i)18 + (1 + i)19] =
(1  i ) 20  1 (1  i ) 20  1 (1  0,08) 20  1 (1,08) 20  1 4,6609571438  1
=S =S =S =S =S =
(1  i )  1 i 0,08 0,08 0,08
3,6609571438
=S 0,08
= S x 45,7619642981 = S x 45,7619642981 u.m., care constituie valoarea
actuală a tuturor plăţilor sau rentelor perpetue (sau a tuturor cheltuielilor sau alocărilor
imediate după acumulare).
data pensionării
↓ i’ i’ i’
20 ani ↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 n -1 n ani 
S1’ S2’ Sn-1’ Sn’
↑
FA
p' 12
p’(%) = 12(%)  i’ = = = 0,12;
100 100
S1’ = S2’ = S3’ = ... = Sn’ = S’ = 120.000 u.m. ← rata perpetuă, pe care pensionarul o va
putea ridica tot restul vieţii sale, presupunând că durata de viaţă de pensionar este suficient de
mare (în problemă, se presupune că persoana în chestiune are o viaţă de pensionar foarte
lungă!. Altfel, problema nu mai are sens practic).
Egalând cele 2 fonduri, obţinem:
valoarea finală acumulată la momentul „20 de ani”

↓
S x 45,7619642981 = FA = STOT”0”;  = lim

n   STOT
”0”; n
, unde:
↑
valoarea actuală a tuturor plăţilor sau rentelor perpetue ridicate imediat după
acumulare ↑
↓
adică de la sfârşitul celor 20 de ani sau de la sfârşitul perioadei de acumulare de fonduri,
care se identifică cu momentul iniţial de alocare sau de cheltuire a lor imediat după acumulare
1
sau plăţi anuale posticipate şi perpetue desfăşurate în regim de DC) = STOT”0”; n
= =S‘ [
i'
1  (1  i ' )  n ].
? = STOT”0”; n = (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele n
plasamente desfăşurate în regim de DC) = (valoarea actuală, adică de la momentul actual „0 ani”
a şirului de n anuităţi posticipate constante şi imediate) = (suma valorilor actuale, adică de la
momentul actual „0 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament în parte, din cele n sau suma
valorilor actuale, adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei anuităţi în parte, din cele n) =
n
S
t 1
"act ." "0"
t = S1‘(1 + i’)-1 + S2‘(1 + i’)-2 + ... + Sn‘(1 + i’)-n = S‘(1 + i’)-1 + S‘(1 + i’)-2 + ... +
1  (1  i ' )  n
+ S‘(1 + i’)-n = S‘(1 + i’)-1[1 + (1 + i’)-1 + (1 + i’)-2 + ... + (1 + i’)-(n – 1)] = S‘(1 + i’)-1 =
1  (1  i ' ) 1
1  (1  i ' )  n 1  (1  i' )  n
1 1  i'
= S‘(1 + i’)-1 1 i ') 1 = S‘(1 + i’)-1 1  i '1 = S‘  [ 1  (1  i ' )  n ] =
1 1  i' i'
1  i' 1  i'
1
= S‘ [ 1  (1  i ' )  n ].
i'
1 1 lim
STOT”0”; ∞ = lim S ”0”; n = lim
n   TOT n
S’ [ 1  (1  i ' )  n ] = S’ n
[ 1  (1  i ' )  n ] =
i' i'
1 1 1 1 1
= S’ [1 - lim n   (1  i ' ) n
] = S’ (1 – 0) = S’ = 120.000 x 0,12 = 106 u.m..
i' i' i'
↑
se ştie că:
[a > 1  an   ]  [1 + i’ > 1   (1 +i’)n   ]
Egalitatea de mai sus devine:
S x 45,7619642981 = FA = STOT”0”; ∞ = lim S ”0”; n = 106,

n   TOT
şi ca urmare, suma anuală (anuitatea) anticipată, imediată şi constantă, ce trebuie plasată în

fiecare an din cei 20 de ani este:
10 6
S= = 21.852,208823158 u.m = 21.852,209 u.m..
45,7619642981
Observaţie: Dacă persoana îşi propune cheltuirea acestui fond FA STOTfin = FA = =STOT”0”;
∞
= 106 u.m., în 20 de ani, posticipat anual cu acelaşi procent anual de p’(%) = 12(%), atunci
anuitatea sau renta posticipată, constantă şi imediată, de care ar dispune ar fi:
S1’’ = S2’’ = S20’’ = S’’ = ?
p' 12
„fin” = „20 ani”; p’(%) = 12(%)  i’ = = = 0,12;
100 100
data pensionării
↓ i’ i’ i’
20 ani ↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 19 20 ani
S1’’ S2’’ S19’’ S20’’
↑
n  20
FA = STOT ”0”
= S
t 1
"act ." "0"
t = S1’’(1 + i’)-1 + S2’’(1 + i’)-2 + ... + S20’’(1 + i’)-20 = S’’(1 + i’)-1
+ + S’’(1 + i’)-2 + ... + S (1 + i’)-20 = S’’(1 + i’)-1[1 + (1 + i’)-1 + (1 + i’)-2 + ... + (1 + i’)-19] =
’’
1  (1  i ' ) 20 1  (1  i ' ) 20

1  (1  i ' ) 20
= S‘(1 + i’)-1 = S‘(1 + i’)-1 1 i ') 1 = S‘(1 + i’)-1 1  i '1 =
1  (1  i ' ) 1 1
1  i' 1  i'
1 1  i' 1 1
= S‘  [ 1  (1  i ' ) 20 ] = S‘ [ 1  (1  i ' ) 20 ] = S‘ 0,12 [ 1  (1,12) 20 ] 
1  i' i' i'
120.000
1 0,12 120.000
 ‘
S = FA x 0,12  20 = 10
6
 20 =
1
1 =
1  (1,12) 1  (1,12) 1  0,1036667651
9,6462930933
=
120.000
= 0,8963332349 = 133.878,78004254 u.m. = 133.878,78 u.m.
Aplicaţia4: O persoană dispune la data pensionării de un fond de bani egal cu

1.298.181,1 u.m. Ce sumă constantă ar putea ridica la fiecare sfârşit de an, tot restul vieţii
(presupus în perpetuitate) cu procentul anual de 15%? Se consideră că durata de viaţă de
pensionar este foarte mare!
Rezolvare:
p 15
S = ?; p(%) = 15(%)  i = = = 0,15.
100 100
DATA
PENSIONĂRII
| | | | |
0 1 2 n–1 n (ani)  
S S S S
↑ ↓ aplicaţia3
1 S
FB = 1.298.181,1 u.m. = S = 0,15  S = 1.298.181,1 (0,15) = 194.727,165 u.m..
i
↑
valoarea actuală
(adică la data pensionării sau la momentul „0 ani”)
a tuturor plăţilor sau rentelor posticipate,
constante şi perpetue, ridicate imediat după acumulare
De reţinut, în cazul anuităţilor posticipate formulele de mai jos:
STOTfin = (valoarea finală, adică de la momentul final „n ani” a şirului de n anuităţi

posticipate constante şi imediate) = (suma valorilor finale, adică de la momentul final „n ani” a
fiecărei operaţiuni de plată sau de plasament în parte, din cele n, desfăşurate în regim de DC sau
suma valorilor finale, adică de la momentul final „n ani” a fiecărei anuităţi posticipate
(1  i ) n  1
constante şi imediate în parte, din cele n) = S .
i
STOT”0”; n = (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totală a operaţiunii formate din cele
n plasamente sau plăţi, desfăşurate în regim de DC) = (valoarea actuală, adică de la momentul
actual „0 ani” a şirului de n anuităţi posticipate constante şi imediate) = (suma valorilor
actuale, adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei operaţiuni de plasament sau de plată în
parte, din cele n sau suma valorilor actuale, adică de la momentul actual „0 ani” a fiecărei
1
anuităţi posticipate constante şi imediate în parte, din cele n) = S [ 1  (1  i )  n ].
i
STOT”0”; ∞ = (val. actuală (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din

plasamentele sau plăţile posticipate constante imediate şi perpetue desfăşurate în regim de
1
DC)= lim STOT”0”; n = S .
n
i
2.3. Efectul inflaţiei asupra valorii unui capital
Aplicaţia1: Într - un an inflaţia măsurată prin IPC (indicele preţurilor de consum) este de
3% anual.
a) Determinaţi efectul inflaţiei asupra puterii de cumpărare a unei familii cu un buget
anual de cheltuieli de S = 39.600 RON.
b) Care este efectul inflaţiei asupra puterii de cumpărare a aceleiaşi familii, dacă
membrii ei beneficiază în respectivul an şi de o creştere anuală de 1% a veniturilor, adică a
bugetului, pe lângă existenţa inflaţiei de 3% înregistrată în acelaşi an.
(IPC reprezintă indicatorul standard de măsurare a inflaţiei pe ansamblul economiei)
Observaţie: Inflaţia permite cuantificarea modificării puterii de cumpărare la un

moment dat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Ca o consecinţă a inflaţiei, moneda are
o valoare mai mică de la un an la altul.
Soluţie:
a) Într - un an în care indicele de creştere a preţurilor (ICP) asociat inflaţiei este de 3%,
pentru a face faţă inflaţiei, familia ar trebui să câştige cu 3% mai mult, adică bugetul de
cheltuieli al familiei corespunzător aceluiaşi an ar trebui să fie mai mare decât cel preconizat
de S RON pentru respectivul an, şi anume egal cu:
3 not .
S + DS(S, 3%, 1 an) = 39.600 + x 39.600 x 1 = 39.600 + 1.188 = 40.788 RON 
100
S’.
Prin urmare, scăderea puterii de cumpărare a familiei este dată (este reprezentată) de
diferenţa de mai jos:
bugetul de cheltuieli al familiei, calculat într-un an cu inflaţie de 3%

↓ ↓ bugetul anual de cheltuieli al familiei, fără prevederea inflaţiei (inflaţia există,
dar familia nu a putut s - o prevadă)
S’ - S = 40.788 – 39.600 = 1.188 RON.
b) Într - un an în care familia beneficiază şi de o creştere anuală de 1% a veniturilor,

adică a bugetului, pe lângă existenţa inflaţiei de 3%, corepunzătoare respectivului an, acesta
(adică bugetul anual de cheltuieli al familiei) va creşte cu 1%, devenind egal cu cel de mai jos, şi
reprezentând noul buget anual de cheltuieli al familiei:
1 not .
S + DS(S, 1%, 1 an) = 39.600 + x 39.600 x 1 = 39.600 + 396 = 39.996 RON  S”,
100
Prin urmare, scăderea puterii de cumpărare a familiei este dată de diferenţa următoare,
şi anume:
bugetul de cheltuieli al familiei, calculat într-un an cu inflaţie de 3%

↓
↓
S’ - S” = 40.788 – 39.996 = 792 RON.
↑ “bugetul” anual de cheltuieli al familiei, care înseamnă noul buget de cheltuieli
al familiei, calculat ca mai sus, într-un an, în care familia beneficiază şi de o creştere anuală de
1% a veniturilor sale, pe lângă existenţa unei inflaţii de 3%, corepunzătoare respectivului an,
necontrolate, sau neprevăzute, şi pe care familia nu a inclus-o în calcule, adică nu a ţinut seama
de ea.
Remarcă: Aplicaţia1 de mai sus arată modul în care inflaţia reduce puterea de
cumpărare a unei familii. Deci este vorba de o pierdere a puterii de cumpărare a unei familii,
nu despre un câştig a puterii ei de cumpărare, atunci când într-un an apare (există, se
manifestă) inflaţia necontrolată.
Observaţie:
Bugetul familial este format din veniturile pe care le realizează membrii unei familii pe un
timp determinat, precum şi din cheltuielile prevăzute a fi făcute de ei pe perioada de timp
considerată.
Veniturile unei familii pot proveni din salarii, dividende, dobânzi etc..
Din banii de buget familia trebuie să-şi acopere toate cheltuielile pe care le prognozează
ca le va face în acelaşi interval de timp şi eventual să-şi depună restul de bani într-un cont în
bancă sau la C.E.C..
Cheltuielile se referă la întreţinere, alimentaţie, telefon, transport, îmbrăcăminte, alte

cheltuieli gospodăreşti, divertisment etc..
Este evident ca aceste cheltuieli nu pot depăşi veniturile sau, dacă acest lucru se întâmplă
atunci familia trebuie să-şi ierarhizeze cheltuielile pe bază de priorităţi, renunţând la cele mai
puţin importante.
Aplicaţia2: O persoană depune într-un cont de economii suma de S = 14.650 RON pe un

an de zile, cu o dobândă unitară anuală de 3,5%, dobânda fiind calculată zilnic (regim de DC).
Ignorând taxele, care este câştigul sau pierderea din puterea de cumpărare într-un an în care
indicele de creştere a preţurilor (ICP) asociat inflaţiei este de 4,2% anual?
Soluţie:
p 3,5 i
p(%) = 3,5%  i = = = 0,035 = (dobândă unitară anuală)  =
100 100 365
0,035
=
365
= 0,0000958904 = (dobândă unitară pe zi sau zilnică) = (dobândă unitară pe o perioadă de 1
zi).
Suma totală acumulată în cont după un an (t = 365 zile), în regim de DC (cu dobânda
calculată zilnic) este:
i t not .
S”fin” = S(1 + ) = 14.650 x 1,03561797 = 15.171,80 RON  S’.
365
Într - un an în care indicele de creştere a preţurilor (ICP) asociat inflaţiei este de 4,2%,
pentru a face faţă inflaţiei, persoana ar trebui să câştige cu 4,2% mai mult, adică să dispună de
o sumă mai mare decât cea de S RON prognozată pentru respectivul an, şi anume egală cu:
4,2
S + DS(S, 4,2%, 1 an) = 14.650 + x 14.650 x 1 = 14.650 + 615,3 = 15.265,3 RON
100
not . not .
  S”.
Diferenţa de mai jos reprezintă scăderea puterii de cumpărare a respectivei persoane:
bugetul anual de cheltuieli personal

↓
bugetul de cheltuieli al persoanei, calculat într-un an cu inflaţie de 4,2%

↓ ↓
S” - S’ = 15.265,3 RON - 15.171,80 RON = 93,5 RON
↑
“bugetul” anual de cheltuieli al persoanei, care înseamnă noul buget anual de cheltuieli al
persoanei, calculat ca mai sus, într-un an, în care persoana realizează o depunere la bancă cu
3,5% a veniturilor sale de S RON, în regim de DC (cu dobânda calculată zilnic) şi în care se
înregistrează o inflaţie anuală de 4,2%, necontrolată, sau neprevăzută, şi pe care persoana nu a
inclus-o în calcule, adică nu a ţinut seama de ea.
Remarca1:
Aşadar, puterea de cumpărare a persoanei a scăzut în pofida dobânzii câştigate.
Dobânda totală câştigată prin plasament de către persoană este:
D = S’ – S = 15.171,80 RON - 14.650 RON = 521,9 RON.
Remarca2: Aplicaţia2 de mai sus arată modul în care inflaţia reduce valoarea veniturilor
obţinute din dobânzi.
Situaţia poate fi chiar mai rea atunci când trebuie plătită taxă pe dobânda obţinută,
deoarece dobânda de care va beneficia persoana în acest caz va fi şi mai mică.
Observaţie:
Bugetul personal este un plan pe care îl poate alcătui orice individ, în care sunt
prevăzute veniturile şi cheltuielile pe o perioada dată.
Fiecare individ trebuie să - şi suplimenteze veniturile prin mai multe activităţi care să îi
fie retribuite.
Aici iniţiativa personală este decisivă în a trăi mai bine.
Lucrul bine făcut te conduce la o poziţie mai bună pe scara ierarhiilor şi – ţi oferă un
venit suplimentar.
2.4. Probleme diverse rezolvate
Aplicaţia1: Pentru a face o investiţie peste 6 ani, o firmă face depozite de S = 3.000 EUR
la sfârşitul fiecărui an, timp de 6 ani, cu o dobândă unitară anuală de 8% (regim de dobândă
compusă, cu capitalizare anuală sau cu dobânda calculată anual). Determinaţi valoarea finală a
acestor anuităţi posticipate şi dobânda totală câştigată.
Soluţie:
FA
0 1 2 5 6 ani
| | | | |
S1 S2 S5 DC S6
DC
DC
↓
p(i)
p 8
p(%) = 8%  i = = = 0,08; S1 = S2 = S3 = ... = S6 = S = 3.000 EUR;
100 100
FA = (fondul acumulat la momentul final, adică la momentul „6 ani”) = (valoarea finală

not .
totală a şirului de 6 anuităţi constante posticipate)  STOTfin = (val. fin. (adică de la momentul 6
ani) a operaţiunii formate din cele 6 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (suma valorilor
6
finale ale fiecărei operaţiuni în parte) = S
t 1
t
fin "6"
= S1(1 + i)5 + S2(1 + i)4 + ... + S5(1 + i)1 + S6 =
5 4 1 4 (1  i ) 6  1
5
= S(1 + i) + S(1 + i) + ... + S(1 + i) + S= S[1 + ... + (1 + i) + (1 + i) ] = S =
(1  i )  1
(1  i ) 6  1 (1,08) 6  1 1,5868743229  1
=S = 3.000 = 3.000 0,08
= 3.000 x 7,3359290368 =
i 0,08
= 22.007,7871104 EUR = 22.007,79 EUR.
Dobânda totală câştigată:
D = (valoarea finală totală) – (valoarea iniţială totală) = FA – (S1 + S2 + S3 + S4 + S5 +

+ S6) = FA – (S + S + S + S + S + S) = FA – 6S = 22.007,79 – 6 x 3.000 = 22.007,79 – 18.000 =
= 4.007,79 EUR.
Aplicaţia2: Timp de 5 ani, la fiecare 3 luni (adică trimestrial), ziarul Dilema Veche face
depozite de 4.325 RON într-un cont cu o dobândă unitară anuală de 6% (în regim de dobândă
compusă, cu capitalizare la sfârşitul fiecăror 3 luni, deci cu dobânda calculată trimestrial şi
posticipat, sau cu dobânda calculată de 3 ori pe an posticipat). Scopul este să se obţină o sumă
pentru a achiziţiona o nouă presă de tipar.
a) Determinaţi valoarea finală totală a trimestrialităţilor posticipate şi dobânda totală

acumulată.
b) Determinaţi valoarea actuală a plăţilor trimestriale posticipate care ar trebui depusă
astăzi în depozit pentru a obţine aceeaşi valoare finală totală cu cea de la a).
Soluţie:
p
a) 1 an = 4 trimestre  5 ani = 5 x 4 trimestre = 20 trimestre; p(%) = 6%  i =
100
6 i 0,06
= = = 0,06 = (dobândă unitară anuală)  = = 0,015 = (dobândă unitară
100 4 4
trimestrială) = (dobândă unitară pe o perioadă de 3 luni); S1 = S2 = S3 = ... = S20 = S = 4.325
RON.
STOT”0” (pentru b))
↓
0 1 2 19 20 trim
| | | | |
↓ S1 ↓ S2 S19 ↓ S20
i i i
FA
4 4 4
DTOT
↓
(pentru a))
FA = (fondul acumulat la momentul final, adică la momentul „20 trim.”) = (valoarea

not .
finală totală a şirului de 20 trimestrailităţi constante posticipate)  STOTfin = (val. fin. (adică
de la momentul 5 ani = 20 trimestre) a operaţiunii formate din cele 20 plasamente desfăşurate în
20
regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) = S
t 1
t
fin " 20"
=
i 19 i 18 i 1 i 19 i 18
= S1(1 + ) + S2(1 + ) + ... + S19(1 + ) + S20 = S(1 + ) + S(1 + ) + ... +
4 4 4 4 4
i i 20
(1  ) 20  1 (1  ) 1
i 1 i 18 i 19 4 4
+ S(1 + ) + S = S[1 + ... + (1 + ) + (1 + ) ]=S =S =
4 4 4 i i
(1  )  1
4 4
(1  0,015) 20  1 (1,015) 20  1 1,3468550066  1
= 4.325 = 4.325 = 4.325 0,015
=4.325 x
0,015 0,015
23,1236671033 = = 100.009,86022193 RON = 100.009,86 RON.
Dobânda totală acumulată este:
Valoarea finală totală

↓ ↓ valoarea iniţială totală
D = FA – 20S = 100.009,86 – 20 x 4.325 = 100.009,86 – 86.500 = 13.509,86 RON.
b) Valoarea actuală a plăţilor trimestriale posticipate o notăm cu:
def .
STOT”0”  (suma care investită pe cei 5 ani (= 20 trimestre) cu dobândă unitară anuală
de 6% în regim de DC (deci cu capitalizare la sfârşitul fiecăror 3 luni, sau cu dobânda calculată
de 3 ori pe an, sau încă cu dobânda calculată trimestrial) conduce la valoarea finală de la
punctul a)).
Deci avem:
FA
i 20 100.009,86 100.009,86
STOT ”0”
(1 + ) = FA  STOT ”0”
= i 20 = 20 = =
4 (1  ) (1  0,015) (1,015) 20
4
100.009,86
= 1,3468550066 = 74.254,359303126 RON = 74.254,36 RON.
Aplicaţia3: O persoană depune într-un cont individual de pensii suma de S = 2.500 RON,
de 2 ori pe an (la începutul lui ianuarie şi la începutul lui iulie, adică anticipat semestrial) timp
de 17 ani până la pensie. Care este valoarea viitoare finală a fondului, dacă dobânda unitară
anuală este de 5%? (regim de dobândă compusă, cu capitalizare la 6 luni).
Soluţie:
Ian Feb Mar Apr. Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 luni
| | | | | | | | | | | | |
S1 S2  [depuneri anticipate]
1 an = 2 semestre (= 2 x 6 luni = 12 luni)  17 ani = 17 x 2 sem = 34 semestre;
p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05 = (dobândă unitară anuală) 
100 100
i 0,05
 = = 0,025 = (dobândă unitară semestrială) = (dobândă unitară pe o perioadă de
2 2
6 luni); S1 = S2 = S3 = ... = S34 = S = 2.500 RON.
0 1 2 33 34 sem
| | | | |
S1 ↓ S2 ↓ S3 S34 ↓ FA
i i i
2 2 2
FA = (fondul acumulat la momentul final, adică la momentul „34 sem.”) = (valoarea

not .
finală a şirului de 34 semestrialităţi constante anticipate)  STOTfin = (val. fin. (adică de la
momentul 17 ani = 34 semestre) totală a operaţiunii formate din cele 34 plasamente desfăşurate în
34
regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) = S
t 1
t
fin  "34"
=
i 34 i 33 i 1 i 34 i 33 i 1
= S1(1 + ) + S2(1 + ) + ... + S34(1 + ) = S(1 + ) + S(1 + ) + ... + S(1 + ) =
2 2 2 2 2 2
i i 34
(1  ) 34  1 (1  ) 1
i i 32 i 33 i 2 i 2
= S(1 + )[1 + ... + (1 + ) + (1 + ) ] = S(1 + ) = S(1 + )
2 2 2 2 i 2 i
(1  )  1
2 2
=
(1  0,025) 34  1 (1,025) 34  1 2,3153221327  1
= 2.500(1 +0,025) = 2.500 x 1,025 = 2.562,5 0,025
=
0,025 0,025
1,3153221327
= 2.562,5 0,025
= 2.562,5 x 52,6128853099 = 134.820,51860662 RON = 134.820,5
RON.
Observaţie:
Dobânda totală acumulată este:
valoarea finală totală

D = FA – 34S = 134.820,5 – 34 x 2.500 = 134.820,5 – 85.000 = 49.820,5 RON.
Aplicaţia4: Dan şi Iulia au divorţat recent. Judecătorul a acordat custodia fiului lor, Iuliei
şi a stabilit ca Dan să plătească o pensie alimentară de S = 2.500 $ la începutul fiecărui an,
timp de 12 ani. Ce sumă ar trebui să depună într-un cont Dan, cu o dobândă unitară anuală de
3%, pentru a acoperi plăţile anuale?
Soluţie:
STOT”0”
↓
0 1 2 11 12 ani
| | | | |
S1 ↓ S2 ↓ S3 S12 ↓
i i i
p 3
p(%) = 3%  i = = = 0,03 = (dobândă unitară anuală); S1 = S2 = S3 = ... =
100 100
=S12= S = 2.500$;
se cere
↓
not . def .
? = (valoarea actuală totală a plăţilor anuale anticipate)  STOT”0”  (suma valorilor
12
actuale ale fiecărei operaţiuni în parte) = S
t 1
"0"
t = S1 + S2(1 + i)-1 + ... + S12(1 + i)-11 = S + S(1 +
1  (1  i ) 12
1  (1  i ) 12
+ i)-1 + ... + S(1 + i)-11 = S[1 + (1 + i)-1 + ... + (1 + i)-11] = S =S 1 i ) 1 =
1  (1  i ) 1 1
1 i
1  (1  i ) 12
1 i 1  0,03 12
= S 1 i 1 = S [1  (1  i ) 12 ] = 2.500 0,03 [1  (1  0,03) ] =2.500
i
1 i
1,03
[1  (1,03) 12 ] =
0,03
= 85.833,(3)[1 – 1,4257608868-1] = 85.833,(3)(1 – 0,7013798802) = 85.833,(3) x 0,2986201198 =
25.631,560282833 = 25.631,56 $.
Observaţie:
Dobânda de care beneficiază este:
D = 2.500 x 12 - 25.631,56 = 30.000 – 25.631,56 = 4.368,44 $.
Aplicaţia5: O persoană depune într-un cont de economii următoarele sume:
- 2.463 $ pe 10 Ianuarie,
- 1.320 $ pe 18 Februarie,
- 840 $ pe 3 Martie.
Determinaţi suma totală acumulată pe 10 Aprilie, dacă dobânda este calculată zilnic
(adică în regim de dobândă compusă) pentru fiecare sumă în parte, iar dobânda unitară anuală
este de 3,5%. Se consideră zilele calendaristice corespunzătoare anului de 365 zile.
Soluţie:
p 3,5 i
p(%) = 3,5%  i = = = 0,035 = (dobândă unitară anuală)  =
100 100 365
0,035
= = 0,0000958904 = (dobândă unitară pe zi sau zilnică) = (dobândă unitară pe o
365
perioadă de 1 zi).
i
365
↑
10 Ian. 18 Feb. 3Mar. 10 Apr.

| | | |
S1 S2 S3
DC
DC
DC
S1 = 2.463 $,
S2 = 1.320 $, → cele 3 sume depuse
S3 = 1.320 $.
Se cere:
↓
not .
? = (suma totală acumulată la momentul final, adică la momentul 10 Aprilie) 
not . „fin” def . „fin” „fin” „fin”
 S  (suma valorilor finale a fiecărei depuneri în parte) = S1 + S2 + S3 , unde:
10 ianuarie
31 zile
10 februarie

28 zile  31 + 28 + 31 = 90 zile
10 martie
31 zile
10 aprilie
i 90
S1„fin” = S1(1 + ) = 2.463(1 + 0,0000958904)90 = 2.463 x (1,0000958904)90 = 2.463 x x
365
1,0086670656 = 2.484,3469826952 = 2.484,35 $
18 Februarie
28 zile
18 Martie

31 – 18 = 13 zile  28 + 13 + 10 = 51 zile
31 Martie
1 zi
1 Aprilie
10 zile
10 Aprilie
i 51
S2„fin” = S2(1 + ) = 1.320(1 + 0,0000958904)51 = 1.320 x (1,0000958904)51 = 1.320 x x
365
1,0049021524 = 1.326,4708411257 = 1.326,47 $
3 Martie
31 – 3 = 28 zile
31 Martie

1 zi  28 + 10 = 38 zile
1 Aprilie
10 zile
10 Aprilie
i 38
S3„fin” = S3(1 + ) = 840(1 + 0,0000958904)38 = 840 x
365
x (1,0000958904)38 = 840 x 1,0036503067 = 843,0662576342 = 843,07 $
Suma totală acumulată pe 10 Aprilie este:
S„fin” = S1„fin” + S2„fin” + S3„fin” = 2.484,35 $ + 1.326,47 $ + 843,07 $ = 4.653,89 $, iar

dobânda totală aferentă este:
valoarea finală totală

„fin”
D=S – (S1 + S2 + S3) = 4.653,89 – (2.463 + 1.320+ 840) = 4.653,89 – 4.623 = 30,89 $.
Aplicaţia6: Un capital de 300.000 u.m. este plasat într-un cont cu rata anuală a dobânzii de
5%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 3 luni, precum şi ? = (dobânda acumulată). Răspuns:
303.750 u.m., şi respectiv 3.750 u.m..
Rezolvare:
p 5
S0 = 300.000 u.m.; p(%) = 5%  i = = = 0,05;
100 100
3
(3
1
t(luni) = 3luni = ani = t(ani) = ani = 0,25 ani  1 an  D = (dobânda aplicată) =
12 4
DS
1
[1 an = 12 luni  1 lună = ani]
12
? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t

ani”); ? = DSt = (dobânda acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda totală de la momentul „t
ani”);
St = S0(1 + it(ani)) = 300.000(1 + 0,05 x 0,25) = 300.000(1 + 0,0125) = 300.000 x 1,0125 =

= 303.750 u.m;
DSt = St – S0 = 303.750 - 300.000 = 3.750 u.m..
3%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 2 ani, precum şi ? = (dobânda acumulată). Răspuns:
21.218 u.m., şi respectiv 1.218 u.m..
Rezolvare:
p 3
S0 = 20.000 u.m.; p(%) = 3%  i = = = 0,03; t(ani) = 2 ani > 1 an  D=
100 100
= (dobânda aplicată) = DC:

ani”); ? = DSt = (dobânda acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda totală de la momentul „t
ani”);
St = S0(1 + i)t = 20.000 x (1 + 0,03)2 = 20.000 x (1,03)2 = 20.000 x 1,0609 = 21.218 u.m.;
DCt = St – S0 = 21.218 - 20.000 = 1.218 u.m..
2%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 2 ani, precum şi ? = (dobânda acumulată). Răspuns:
15.606 u.m., şi respectiv 606 u.m..
Rezolvare:
p 2
S0 = 15.000 u.m.; p(%) = 2%  i = = = 0,02; t(ani) = 2 ani > 1 an  D=
100 100
= (dobânda aplicată) = DC:

ani”); ? = DCt = (dobânda compusă acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda compusă totală
de la momentul „t ani”);
St = S0(1 + i)t = 15.000 x (1 + 0,02)2 = 15.000 x (1,02)2 = 15.000 x 1,0404 = 15.606 u.m.;
DCt = St – S0 = 15.606 - 15.000 = 606 u.m..
2,5%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 5 luni, precum şi ? = (dobânda acumulată). Răspuns:
101.041,6 u.m, şi respectiv 1.041,6 u.m..
1
Rezolvare: [1an = 12 luni  1lună = ani]
12
p 2,5 5
S0 = 100.000 u.m.; p(%) = 2,5%  i= = = 0,025; t(luni) = 5luni = ani =
100 100 12
= t(ani)  1 an  D = (dobânda aplicată) = DS:

ani”); ? = DSt = (dobânda simplă acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda simplă totală de
la momentul „t ani”);
5 12  0,125 12,125
St = S0(1 + it(ani)) = 100.000(1 + 0,025 x ) = 100.000( ) = 100.000 x
12 12 12
=
1.212.500
=
12
= 101.041,(6)  101.041,6 u.m;
DSt = St – S0 = 101.041,6 - 100.000 = 1.041,6 u.m..
Aplicaţia10: Un capital plasat în regim de DC a ajuns în 2 ani la o valoare cu 25 u.m. mai

mare decât dacă ar fi fost plasat în regim de DS. Să se afle valoarea capitalului la momentul
plasării, dacă procentul dobânzii a fost în ambele situaţii (adică atât pentru operaţiunea
desfăşurată în regim de DS, cât şi pentru operaţiunea desfăşurată în regim de DC) de 5% anual.
Răspuns: 10.000 u.m..
Rezolvare:
? = S0 = (capitalul iniţial, adică valoarea capitalului la momentul plasării); t(ani) = 2 ani;

p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05;
100 100
St(DC) = (capitalul final calculat în regim de DC) = S0(1 + i)t;
St(DS) = (capitalul final calculat în regim de DS) = S0(1 + it(ani));
St(DC) = St(DS) + 25 (conform ipotezei)  S0(1 + i)t = S0(1 + it(ani)) + 25 
 S0(1 + 0,05)2 = S0(1 + 0,05 x 2) + 25  S0(1,05)2 = S0(1 + 0,1) + 25  S0(1,1025) = S0(1,1)+
10.000 ) ( 25
25 250.000
+ 25  S0(1,1025 – 1,1) = 25  S0(0,0025) = 25  S0 = = =
0,0025 25
= 10.000u.m.
Aplicaţia11: Plasând la fiecare început de an, timp de 15 ani, suma de S = 200.000 u.m. cu
un procent anual de 5%, la ce valoare se ridică fondul acumulat la sfărşitul ultimului an de
plată, precum şi valoarea actuală a întregii operaţiuni. Răspuns: 4.531.495 u.m., şi respectiv
2.179.730 u.m..
Rezolvare:
p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05; S1 = S2 = S3 = ... = S15 = S = 200.000 u.m;
100 100
(Val. fin. (adică de la momentul 15 ani) a operaţiunii formate din cele 15 plasamente
15
desfăşurate în regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) = S t 1
t
fin "15"
=
= S1(1 + i)15 + S2(1 + i)14 + S3(1 + i)13 + ... + S15(1 + i)1 = S(1 + i)15 + S(1 + i)14 + S(1 + i)13 + ... +
(1  i )15  1 (1  i )15  1
+ S(1 + i)1 = S(1 + i)1[1 + ... + (1 + i)13 + (1 + i)14] = S(1 + i) = S(1 + i) =
(1  i )  1 i
(1  0,05)15 1 (1  0,05)15  1
= 200.000(1 + 0,05) = 200.000(1,05) = 4.531.495 u.m..
0,05 0,05
p(i) p(i) p(i)

↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 14 15 ani
S1 S2 S3 S15 DC
DC
DC
DC
(Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele 15 plasamente
desfăşurate în regim de DC) = (este suma a cărei valoare finală peste 15 ani, în regim DC,
calculată cu procentul anual 5% este egală cu valoarea finală determinată mai sus) =
= 4.531.495(1 + i)-15 = 4.531.495(1 + 0,05)-15 = 4.531.495(1,05)-15 = 2.179.730 u.m..
Aplicaţia12: Despre ce pagubă este vorba, dacă o societate va plasa anual anticipat în
perpetuitate, despăgubiri în valoare de 107 = 10.000.000 u.m., cu procentul anual de 8%, cu
începere imediată? Dar cu începere peste 2 ani? Răspuns: valoarea totală a pagubei este de
135.000.000 u.m., în cazul plăţilor imediate, şi respectiv valoarea totală a pagubei este de
115.740.740 u.m., în cazul amânat, adică al plăţilor amânate.
Rezolvare:
(I) Cazul plăţilor imediate:
0 1 2 n–1 n (ani) 
| | | | |
S1 S2 S3 Sn
↓
p (i)
p 8
p(%) = 8%  i = = = 0,08; S1 = S2 = S3 = ... = Sn = S = 107 = 10.000.000
100 100
u.m.;
(Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele n plasamente
desfăşurate în regim de DC) = (este suma a cărei valoare finală peste n (ani), în regim DC,
calculată cu procentul anual 8% este egală cu valoarea finală determinată mai jos);
(Val. fin. (adică de la momentul n (ani) a operaţiunii formate din cele n plasamente
desfăşurate în regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) =
n
= STOT =  S t
fin fin "n"
= S(1 + i)n + S(1 + i)n - 1 + S(1 + i)n -2
+ ... + S(1 + i) 1 = S(1 + i)1[1 + ... + (1 +
t 1
(1  i ) n  1 (1  i ) n  1
+ i)n - 2 + (1 + i)n - 1] = S(1 + i) = S(1 + i)  (Val. actuală. (adică de la
(1  i )  1 i
momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele n plasamente desfăşurate în regim de DC) =
(1  i ) n  1 (1  i ) n  n  (1  i )  n
= STOT”0”; n
= S(1 + i) x x (1 + i)-n = S(1 + i) x = S(1 + i) x
i i
(1  i )0  (1  i )  n 1  (1  i )  n
 = S(1 + i)  (paguba despre care este vorba) = STOT”0”; ∞ = =
i i
n 1
lim S(1 + i) 1  (1  i ) = S(1 + i) 1 lim [1 – (1 + i)-n] = S(1 + i) 1 [1 - lim ] = S(1 + i)
n n n   (1  i) n
i i i
1 1 1 i 1 i 1  0,08
(1 - -  ) = S (1 – 0) = S = 107 0,08 = ↑
i i i
↑
a > 1  an 
1,08
= 107 0,08 = 107 x 13,5 = 135.000.000 u.m..(← valoarea totală a pagubei în cazul plăţilor
imediate).
(II) Cazul plăţilor amânate:
1 2 3 n – r (plasamente)
0 1 2 n-1–r n–r
↓ ↓ ↓ ↓ ↓
r+1 r+2 n–1 n (ani)  
| | | | | | | |
0 1 2 r (ani)
S1 S2 S3 Sn –- r
↓
p(i)
La noi:
p 8
r = 2 ani ← amânarea sau întârzierea plăţilor; p(%) = 8%  i = = = 0,08;
100 100
S1 = S2 = S3 = ... = Sn - r = S = 107 = 10.000.000 u.m..
(Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totală a operaţiunii formate din cele n - r
plasamente desfăşurate în regim de DC) = (este suma a cărei valoare finală peste n (ani), în regim
DC, calculată cu procentul anual 8% este egală cu valoarea finală determinată mai jos);
(Val. fin. (adică de la momentul n (ani) totală a operaţiunii formate din cele n - r plasamente
nr
= S
t 1
t
fin "n"
= S(1 + i)n - r + S(1 + i)n – r - 1 + S(1 + i)n - r - 2 + ... + S(1 + i)1 =
(1  i ) n  r  1 (1  i ) n  r  1
= S(1 + i)1[1 + ... + (1 + i)n – r - 2 + (1 + i)n - -r - 1] = = S(1 + i) = S(1 + i)
(1  i )  1 i

 (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele n - r plasamente
(1  i ) n  r  1 (1  i ) n  r  n  (1  i )  n
desfăşurate în regim de DC) = S(1 + i) (1 + i)-n = S(1 + i) =
i i
(1  i )  r  (1  i )  n
= S(1 + i)  (paguba despre care este vorba) = lim n
S(1 + i) x
i
(1  i )  r  (1  i )  n 1 1 1
x = S(1 + i) lim n
[(1 + i)-r – (1 + i)-n] = S(1 + i) [(1 + i)-r - lim
n   (1  i) n
]=
i i i
1 1 1 i 1 i 1  0,08
= S(1 + i) [(1 + i)-r -  ] = S [(1 + i)-r – 0) = S (1 + i)-r = 107 0,08 (1 + 0,08)-2 =
i i i
1,08 1 135.000.000
= 107 0,08 (1,08)-2 = 135.000.000 x = = 115.740.740 u.m.. (← valoarea
(1,08) 2 1,1664
totală a pagubei în cazul plăţilor amânate 2 ani).
(sume anuale) posticipate a câte 20.000 u.m. fiecare, începând peste 3 ani, cu procentul anual
de 5%? Răspuns: 153.128,48 u.m..
Rezolvare:
ACUM
↓
0 1 2 11 12 (ani)
| | | | |
S1 S2 S11 S12
↓ ↓ ↓
p(i) p(i) p(i)
p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05; S1 = S2 = S3 = ... = S12 = S = 20.000 u.m..
100 100
(Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totalăa operaţiunii formate din cele 12
plasamente desfăşurate în regim de DC) = (este suma a cărei valoare finală peste 12 (ani), în
regim DC, calculată cu procentul anual 5% este egală cu valoarea finală determinată mai jos);
(Val. fin. (adică de la momentul 12 (ani) totală a operaţiunii formate din cele 12 plasamente
12
= STOTfin S
t 1
t
fin "12"
= S(1 + i)11 + S(1 + i)10 + S(1 + i)9 + ... + S(1 + i)1 + S = S[1 + ... + (1 + i) 10 + +
(1  i )12  1 (1  i )12  1
(1 + i)11] = S = S  (Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) a
(1  i )  1 i
(1  i )12  1
operaţiunii formate din cele 12 plasamente desfăşurate în regim de DC) = S (1 + i)-12 =
i
(1  i )1212  (1  i ) 12 (1  i ) 0  (1  i ) 12 1  (1  i ) 12 1  (1  0,05) 12
=S =S =S = 20.000 =
i i i 0,05
= 153.128,48 u.m.. (← suma unică, cerută de problemă)
Aplicaţia14: Să presupunem că se plasează la finele anului timp de 10 ani, cu începere

peste 5 ani şi cu un procent anual de 5%, suma de 104 = 10.000 u.m.. La ce valoare se va ajunge
cu ocazia ultimului plasament? Răspuns: 125.778,88 u.m..
p 5
Rezolvare: p(%) = 5%  i = = = 0,05; S1 = S2 = S3 = ... = S10 = S = 104 u.m;
100 100
amânarea de 5 ani
0 1 2 9 10
0 1 2 5 ani 6 7 14 15 ani
| | | | | | | |
S1 S2 S9 S10
↓
p(i)
(Val. fin. (adică de la momentul 15 ani) totală a operaţiunii formate din cele 10 plasamente
desfăşurate în regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) = STOTfin =
10
= S
t 1
t
fin "15"
= S1(1 + i)9 + S2(1 + i)8 + S3(1+ i)7 + ... + S10 = S(1 + i)9 + S(1 + i)8 + S(1 + i)7 + ... +
(1  i )10  1 (1  i )10  1 (1  0,05)10  1

+ S= S[1 + ... + (1 + i)8 + (1 + i)9] = S =S = 104 =
(1  i )  1 i 0,05
(1,05)10  1
= 104 = 125.778,88 u.m..
0,05
Aplicaţia15: Să se determine valoarea finală a unui şir de 7 depuneri efectuate la începutul

fiecărui an; fiecare depunere este de 105 u.m., la termen (adică în regim de DC), cu procentul
anual de 65%.
Rezolvare:
0 1 2 3 6 7 ani
| | | | | |
S1 S2 S3 S4 S7
↓
p(i)
p 65
p(%) = 65%  i = = = 0,65; S1 = S2 = S3 = ... = S7 = S = 105 u.m.
100 100
(Val. fin. (adică de la momentul 7 ani) totală a datoriei, adică a operaţiunii formate din cele
7 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) =
7
= STOTfin = S
t 1
t
fin "7"
= S1(1 + i)7 + S2(1 + i)6 + S3(1+ i)5 + ... + S10(1 + i)1 = S(1 + i)7 + S(1 + i)6 +
(1  i ) 7  1
+S(1 + i)5 + ... + S(1 + i)1 = S(1 + i)1[1 + ... + (1 + i)5 + (1 + i)6] = S(1 + i) = S(1 + i) x
(1  i )  1
(1  i ) 7  1 (1  0,65) 7  1 (1,65)10  1
x = 105(1 + 0,65) x = 105(1,65) = 8.198.127 u.m..
i 0,65 0,65
Aplicaţia16: Ce sumă ar trebui plasată lunar la început de lună, timp de 9 luni, cu

procentul anual de 4%, pentru ca la o lună de la ultima depunere să fie disponibilă suma de
2  10 4 u.m.?
Rezolvare:
0 1 2 8 9 luni
| | | | |
S1 S2 S3 S9
↓
p(i)
p 4
p(%) = 4%  i = = = 0,04; S1 = S2 = S3 = ... = S9 = S = ? u.m;
100 100
2  10 4 u.m = (Val. fin. (adică de la momentul 9 luni) totală a operaţiunii formate din cele
9 plasamente desfăşurate în regim de DS) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) =
9
9 8 7 1
= STOT = fin
S
t 1
t
fin "9"
= S1(1 + i x
12
) + S2(1 + i x
12
) + S3(1+ i x
12
) + ... + S9(1 + i x
12
)=
9 8 7 1 1
= S(1 + i ) + S(1 + i ) + S(1 + i ) + ... + S(1 + i ) = 9S + i (1 + 2 + ... + 9) =
12 12 12 12 12
1 9(9  1) 4 1 9  10 2 1 1 1
= 9S + 0,04 = 9S + = 9(S +  ) = 9S(1 +  ) = 9S(1 +
12 2 100 12 2 10 12 10 6
1
)
60
2  10 4
61 1 2  10 4  20 4  10 5
 2 x 104 = 9S( )  S= 61  S = 2 x 104 x 60 x = = =
60 9 9  61 3  61 183
60
= 2.185,7923497268 u.m.  2.186 u.m..
Aplicaţia17: O datorie a fost eşalonată pe timp de 10 ani cu începere peste 5 ani, plătind
anual anticipat suma de 106 u.m., cu un procent anual de 5%. Care este valoarea finală a
datoriei, precum şi valoarea actuală a datoriei, eşalonate în acest mod ? Răspuns: 13.206.778
u.m., şi respectiv 6.352.696,1 u.m..
Rezolvare:
amânarea de 5 ani
0 1 2 9 10
0 1 2 5 ani 6 7 14 15 ani
| | | | | | | |
S1 S2 S3 S10
↓
p(i)
p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05; S1 = S2 = S3 = ... = S15 = S = 106 u.m.
100 100
(Val. fin. (adică de la momentul 15 ani) totală a datoriei, adică a operaţiunii formate din cele
10 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în
10
parte) = STOT fin
= S
t 1
t
fin "15"
= S1(1 + i)10 + S2(1 + i)9 + S3(1+ i)8 + ... + S10(1 + i)1 = S(1 + i)10 +
(1  i )10  1
+S(1 + i)9 + S(1 + i)8 + ... + S(1 + i)1 = S(1 + i)1[1 + ... + (1 + i)8 + (1 + i)9] = S(1 + i) =
(1  i )  1
(1  i )10  1 (1  0,05)10  1 (1,05)10  1
=S(1 + i) x = 106(1 + 0,05) x = 106(1,05) = 13.206.778
i 0,05 0,05
u.m..
(Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) totală a datoriei, adică a operaţiunii formate din
cele 10 plasamente desfăşurate în regim de DC) = (este suma a cărei valoare finală peste 15 ani, în
regim DC, calculată cu procentul anual 5% este egală cu valoarea finală determinată mai sus) =
=STOT”0” = 13.206.778 (1 + i)-15 = 13.206.778(1 + 0,05)-15 = 13.206.778(1,05)-15 = 6.352.696,1 u.m..
Aplicaţia18: Dacă plasăm la fiecare început de an, timp de 15 ani, suma de S = 200.000
u.m., cu un procent anual de 5%, atunci la ce valoare se ridică fondul acumulat la sfârşitul
ultimului an de plată? De asemenea, care este valoarea actuală a întregii operaţiuni? Răspuns:
4.531.495 u.m., şi respectiv 2.179.730 u.m..
Rezolvare:
0 1 2 14 15 ani
| | | | |
S1 S2 S3 S15 FA
↓
p(i)
p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05;S1 = S2 = S3 = ... = S15 = S = 200.000 u.m.
100 100
FA = (fondul acumulat la sfârşitul ultimului an de plată) = (Val. fin. (adică de la

momentul 15 ani) a operaţiunii formate din cele 15 plasamente desfăşurate în regim de DC) =
15
(suma valorilor finale ale fiecărei operaţiuni în parte) = S
t 1
t
fin "15"
= S1(1 + i)15 + S2(1 + i)14 +
+ S3(1+ i)13 + ... + S15(1 + i)1 = S(1 + i)15 + S(1 + i)14 + S(1 + i)13 + ... + S(1 + i) 1 = S(1 + i)1[1 + ... +
13 14 (1  i )15  1 (1  i )15  1
(1 + i) + (1 + i) ] = S(1 + i) = S(1 + i) = 200.000(1 + 0,05) x
(1  i )  1 i
(1  0,05)15  1 (1,05)15  1
x = 200.000(1,05) = 4.531.495 u.m..
0,05 0,05
(Val. actuală. (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din cele 15 plasamente
desfăşurate în regim de DC) = (este suma a cărei valoare finală peste 15 ani, în regim DC,
calculată cu procentul anual 5% este egală cu valoarea finală determinată mai sus) =
= 4.531.495(1 + i)-15 = 4.531.495(1 + 0,05)-15 = 4.531.495(1,05)-15 = 2.179.730 u.m..
Aplicaţia19: Se depune într-un cont bancar suma de 17.500 u.m., pe o perioadă de 3 ani, cu
un procent anual al dobânzii p = 4%.
a) Ce dobândă rezultă la sfârşitul perioadei ?
b) Care este procentul anual al dobânzii simple, care face ca pentru aceeaşi sumă să se
obţină în 60 de zile o dobândă de 175 u.m. ?
Rezolvare:
S0 = 17.500 u.m.; t(ani) = 3 ani > 1 an  D = (dobânda aplicată) = DC;

p 4
p(%) = 4%  i = = = 0,04;
100 100
a) ? = DCt = (dobânda compusă acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda compusă

totală de la momentul „t ani”) = StDC – S0, unde:
DC  StDC [= (capitalul disponibil la momentul „t ani”, calculat în regim de „DC”) =

= (capitalul total de la momentul „t ani”, calculat în regim de „DC”)] = S0(1 + i)t = 17.500 x (1 +
+ 0,04)3 = 17.500 x (1,04)3 = 17.500 x 1,124864 = 19.685,12 u.m..
DCt = StDC – S0 = 19.685,12 - 17.500 = 2.185,12 u.m..
p b)
b) ? = pb)(%)  ? = ib) = ; DS (conform ipotezei lui b)); a)  S0 = 17.500 u.m;
100
t(zile)=
60
( 60
1
= 60 zile = ani = t(ani) = ani  1 an  D = (dobânda aplicată) = DS = 175 u.m.
360 6
↑
1
: [1 an = 360 zile  1 zi = ani];
360
p b) 1
DS  175 = DSt = S0 x i x t(ani) = 17.500 x x  175 x 100 x 6 = 17.500 x pb)
100 6

175  100  6 17.500  6
(17.500
 pb) = = = 6(%).
17.500 17.500
Aplicaţia20: Se depune pe o perioadă de 9 luni o anumită sumă de bani, cu procentul

anual p = 5%, rezultând o sumă finală de de 17.596 u.m..
a) Care este suma iniţială depusă ?
b) Dacă aceeaşi dobândă de la punctul a) ar fi obţinută printr-o depunere cu acelaşi
procent timp de 1 an, ce sumă iniţială ar fi fost depusă ?
Rezolvare:
9
(3
3
t(luni) = 9 luni = ani = t(ani) = ani = 0,75 ani  1 an D = (dobânda aplicată) =
12 4
= DS: ↓
↓
1
[1 an = 12 luni  1 lună = ani];
12
p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05;
100 100
St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t ani”) =
= 17.596 u.m..
a) ? = S0 = (suma iniţială) = (valoarea sumei de la momentul zero „t = 0”, considerat

moment iniţial, adică la momentul plasării lui);
St 17.596 17.596 17.596

DS  St = S0(1 + it(ani))  S0 = = 1  0,05  0,75 = 1  0,0375 = 1,0375 =
1  it ( ani )
= 16.960 u.m..
b) De la a), avem: DSt = (dobânda acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda totală de

la momentul „t ani”) = St – S0 = 17.596 - 16.960 = 636 u.m.; tb) = 1 an = t(ani); b)  „DS”; ? = S0b);
p 5
a)  p(%)= 5%, ceea ce implică: i = = = 0,05; conform ipotezei de la a), avem că:
100 100
DSt = 636 u.m = Stb) – S0b) = S0b)(1 + i x t(ani); b)) - S0b) = S0b)(1 + 0,05 x 1 - 1) = S0b)(0,05)  S0b)=
636
= 0,05 = 12.720 u.m..
Aplicaţia21: O persoană depune la bancă suma de 24.000 u.m., pe o perioadă de 4 ani, cu un

procent anual al dobânzii p = 5%.
a) Ce sumă rezultă la sfârşitul perioadei ?
b) Dacă aceeaşi sumă iniţială ar fi valorificată în regim de DS cu acelaşi procent, pe ce

perioadă de timp ar trebui să fie înfiinţat depozitul, pentru ca valoarea contului să
devină 25.000 u.m. ?
Rezolvare:
S0 = 24.000 u.m.; t(ani) = 4 ani > 1 an  D = (dobânda aplicată) = DC;

p 5
p(%) = 5%  i = = = 0,05;
100 100
a) ? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t

ani”);
DC  St = S0(1 + i)t = 24.000(1 + 0,05)4 = 24.000(1,05)4 = 24.000(1,21550625) =

= 29.172,15 u.m..
p 5
b) S0 = 24.000 u.m.; DS; p(%) = 5%  i = = = 0,05; ? = t(ani); StDS = 25.000
100 100
u.m.  S0(1 + it(ani)) = 25.000  24.000(1 + 0,05 x t(ani)) = 25.000  1 + 0,05 x t(ani) =
25.000
(1000
25 25 25  24 1
= =  0,05 x t(ani) = -1  0,05 x t(ani) =  0,05 x t(ani) =
24.000 24 24 24 24

1
1 1 1 1 100 1 5
 t(ani) = x 0,05 = x 5 = x = x 20 = = 0,8(3) ani = 0,8(3) x
24 24 24 5 24 6
100
360 =
= 300 zile = t(zile).
Aplicaţia22: O persoană depune la bancă suma de 6.600 u.m. pe o perioadă de 10 luni, cu

un procent anual al dobânzii p = 3%.
a) Care este valoarea finală rezultată ?
b) Ce sumă fructificată (plasată) în regim de DC cu acelaşi procent timp de 2 ani ar fi
condus la aceeaşi valoare finală ?
Rezolvare:
S0 = 6.600 u.m.;
10
(2
5
t(luni) = 10 luni = ani = t(ani) = ani  1 an  D = (dobânda aplicată) = DS:
12 6
↓
1
[1 an = 12 luni  1 lună =ani];
12
p 3
p(%) = 3%  i = = = 0,03;
100 100
a) ? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t

ani”);
5 6  0,15 6,15
DS  St = S0(1 + it(ani)) = 6.600(1 + 0,03 x ) = 6.600 = 6.600 = 1.100 x
6 6 6
x 6,15 = 6.765 u.m.;
p 3
b) ? = S0, DC, p(%) = 3%  i = = = 0,03; t(ani) = 2 ani; StDC = Sta) 
100 100
 S0(1 + i)t = 6.765  S0(1 + 0,03)2 = 6.765  S0(1,03)2 = 6.765  S0(1,0609) = 6.765 
6.765
 S0 = = 6.376,661 u.m.
1,0609
a n 1  1
Observaţie: 1 + a + a2 + ...+ an = , cu a  1.
a 1
Aplicaţia23: Regina Foster doreşte să compare DS cu DC pentru o investiţie iniţială de
2.000$ pe durata 1 an.
(a) Determinaţi dobânda dacă procentul anual de DS este 6%.
(b) Determinaţi dobânda dacă procentul anual de DC este 6% cu fructificare semestrială
timp de 1 an (calculul dobânzii are loc la fiecare 6 luni timp de 1 an, sau echivalent calculul
dobânzii are loc de două ori pe an).
(c) Determinaţi diferenţa dintre dobânzile calculate la a) şi b).
(d) Determinaţi procentul anual efectiv al dobânzii pentru ambele operaţiuni,
desfăşurate atât în regim de DS, cât şi în regim de DC.
Rezolvare:
S0 = 2.000$; t(ani) = 1 an.
p 6
(a) p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 = (dobânda unitară anuală).
100 100
6
? = DSt = DS(S0, t(ani), p sau i) = S0 x i x t(ani) = 2.000 x x 1 = 20 x 6 = 120$.
100
p 6 i 0,06
(b) de la (a) avem că: i = = = 0,06  = = 0,03 =
100 100 2 2
= (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 1 an = 2 semestre = t(sem.).
i t ( sem .)
? = StDC = S0(1 + ) = 2.000(1 + 0,03)2 = 2.000 x (1,03)2 = 2.000 x 1,0609 =
2
2.121,8$.
p i
? = DCt = DC(S0, t(sem), sau ) = StDC - S0 = 2.121,8$ - 2.000$ = 121,8$.
2 2
(c) Diferenţa dintre dobânzile calculate la a) şi b) este egală cu:
? = DCt - DSt = 121,8$ - 120$ = 1,8$.
DC rezultă mai mare decât DS. Diferenţa de 1,8$ pare banală, dar DC va conduce la
diferenţe uriaşe în timp faţă de DS, aşa după cum vom putea constata în curând.
(d) Rata anuală efectivă a dobânzii este egală cu dobânda produsă pe durata 1 an
determinată ca la (a), respectiv ca la (b) raportată la investiţia iniţială, adică:
DS t
= 120$:2000$ = 0,06  6% = (procentul anual efectiv al dobânzii pentru
S0
operaţiunea desfăşurată în regim de DS).
DC t
= 121,8$:2000$ = 0,0609  0,061 (rotunjind la a treia zecimală)  6,1% =
S0
(procentul anual efectiv al dobânzii pentru operaţiunea desfăşurată în regim de DC,
fructificare semestrială).
Deşi ambele operaţiuni, desfăşurate atât în regim de DS, cât şi în regim de DC au

aceeaşi rată anuală nominală (de 6%), a doua operaţiune de investiţie (sau de plasament) are o
rată efectivă mai mare a dobânzii, din cauza modului de calcul al DC.
Aplicaţia24: 15.000$ sunt investiţi pentru 1 an. Determinaţi:

(a) valoarea finală (viitoare, totală), dacă plasamentul are loc cu 8% anual, în regim de
DS.
(b) valoarea finală (viitoare, totală), dacă plasamentul are loc cu 8% anual, în regim de
DC, fructificarea (sau capitalizarea) făcându-se la fiecare 6 luni, sau cu calculul dobânzii de 2
ori pe an, adică semestrial.
(c) diferenţa între cele 2 valori finale calculate la (a) şi (b).
Rezolvare:
S0 = 15.000$; t(ani) = 1 an.
p 8
(a) p = 8 = (procentul anual)  i = = = 0,08 = (dobânda unitară anuală).
100 100
8
? = DSt = DS(S0, t(ani), p sau i) = S0 x i x t(ani) = 15.000 x x 1 = 150 x 8 = 120$.
100
? = StDS = S0 + DSt = 15.000$ + 120$ = 15.120$.
p 8 i 0,08
(b) de la (a) avem că: i = = = 0,08  = = 0,04 = (dobânda unitară
100 100 2 2
semestrială); t(ani) = 1 an = 2 semestre = t(sem.).
i t ( sem .)
? = StDC = S0(1 + ) = 15.000(1 + 0,04)2 = 15.000 x (1,04)2 = 15.000 x 1,0816 =
2
16.224$.
(c) ? = StDC - StDS = 16.224$ - 15.120$ = 1.104$.
Aplicaţia25: Familia Simpson are nevoie peste 4 ani de 5.000$ pentru o plată în avans a
unei maşini noi. În acest scop, membrii familiei investesc 3.800$ în regim de DC cu 6% anual pe
durata celor 4 ani.
(a) Comparaţi valoarea finală calculată în regim de DC (fructificare anuală) cu valoarea
finală calculată în regim de DS la sfârşitul duratei de 4 ani a operaţiunilor?
(b) Familia va avea destui bani pentru atingerea scopului pe care şi l-a propus?
Rezolvare:
p 6
S0 = 3.800$; t(ani) = 4 ani; p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 =
100 100
(dobânda unitară anuală).
(a) ? = StDC = S0(1 + i) t = 3.800(1 + 0,06)4 = 3.800 x(1,06)4 = 3.800 x 1,26247696 =

( ani )
=4 .797,412448  4.797,41$.
6
? = DSt = DS(S0, t(ani), p sau i) = S0 x i x t(ani) = 3.800 x x 4 = 38 x 6 x 4 = 912$.
100
? = StDS = S0 + DSt = 3.800$ + 912$ = 4.712$.
Evident: StDC = 4.797,41$ > StDS = 4.712$, de unde rezultă avantajul plasamentului în
regim de DC, comparativ cu plasamentul desfăşurat în regim de DS, la durate de peste 1 an (mai
mari ca 1 an).
Observaţie:
? = StDC - StDS = 4.797,41$ - 4.712$ = 85,41$ > 0, de unde deducem concluzia de mai sus.
(b) Răspunsul este negativ (nu, dar aproape), deoarece la momentul 4 ani familia va
dispune de suma 4.797,41$ < 5.000$ = (valoarea necesară atingerii scopului propus). Deci
membrii familiei nu îşi vor atinge obiectivul propus la finele celor 4 ani. Ei ar mai avea nevoie
la acest moment de un fond suplimentar de bani egal cu 5.000$ - 4.797,41$ = 202,59$.
Aplicaţia26: Determinaţi rata unitară a dobânzii per perioadă şi numărul de perioade ce

compun o durată dată de plasament în regim de DC, dacă:
(a) rata anuală unitară a dobânzii este 5%, iar fructificarea (capitalizarea) are loc
semestrial pe durata a 3 ani;
(b) rata anuală unitară a dobânzii este 6%, iar fructificarea (capitalizarea) are loc lunar
1
pe durata a 2 ani;
2
(c) rata anuală unitară a dobânzii este 2%, iar fructificarea (capitalizarea) are loc
trimestrial pe durata a 3 ani.
Rezolvare:
p 5
(a) p = 5 = (procentul anual)  i = = = 0,05 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,05
 = = 0,025 = (dobânda unitară semestrială) sau procentul semestrial
2 2
sau p 5
corespunzător este egal cu 0,025 x 100 = 2,5%  = = 2,5%; t(ani) = 3 ani = 3 x 6
2 2
semestre = 18
semestre = t(sem.).
p 6
(b) p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,06
 = = 0,005 = (dobânda unitară lunară) sau procentul lunar corespunzător este
12 12
sau p 6
(6
1 1 2 2 1 5
egal cu 0,005 x 100 = 0,5%  == = = 0,5%; t(ani) = 2 ani = ani =
12 12 2 2 2 2
ani = 2,5ani = = 2,5 x 12luni = 30luni = t(luni.).
p 2
(c) p = 2 = (procentul anual)  i = = = 0,02 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,02
  = = 0,005 = (dobânda unitară trimestrială) sau procentul trimestrial
4 4
sau p 2
(2
1
corespunzător este egal cu 0,005 x 100 = 0,5%  = = = 0,5%; t(ani) = 3 ani = 3 x 4
4 4 2
trim. = 12 trim = t(trim.).
Aplicaţia27: O investiţie gestionată de Bank of America plăteşte pentru un depozit de

valoare iniţială 4.500$ un procent anual de 7%.
(a) Valoarea finală a depozitului peste 5 ani, calculată în regim de DC, cu fructificare
(capitalizare) semestrială.
(b) Dobânda acumulată la finele perioadei de la (a).
Rezolvare:
p 7
(a) S0 = 4.500$; t(ani) = 5 ani; p = 7 = (procentul anual)  i = = = 0,07 =
100 100
i 0,07
= (dobânda unitară anuală)  = = 0,035 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 5
2 2
ani = 5 x 2 semestre = 10 semestre = t(sem.).
i t ( sem .)
? = StDC = S0(1 + ) = 4.500(1 + 0,035)10 = 4.500 x (1,035)10 = 4.500 x
2
x 1,4105987606 = 6.347,694422795  6.347,69$ (rotunjind calculele la a doua zecimală).
p i
(b) DCt = DC(S0, t(sem.), sau ) = StDC - S0 = 6.347,69 - 4.500$ = 1.847,69$.
2 2
Aplicaţia28: În fiecare caz în parte, calculaţi dobânda câştigată printr-un depozit iniţial de
2.000$
(a) pe durata a 3 ani, în regim de DC, cu capitalizare (fructificare) anuală, cu procentul
anual de 4%;
(b) pe durata a 5 ani, în regim de DC, cu capitalizare (fructificare) semestrială, cu
procentul anual de 6%;
(c) pe durata a 6 ani, în regim de DC, cu capitalizare (fructificare) trimestrială, cu
procentul anual de 8%;
(d) pe durata a 2 ani, în regim de DC, cu capitalizare (fructificare) lunară, cu procentul
anual de 12%.
Rezolvare:
S0 = 2.000$.
p 4
(a) t(ani) = 3 ani; p = 4 = (procentul anual)  i = = = 0,04 = (dobânda
100 100
unitară anuală).
t ( ani )
? = StDC = S0(1 + i) = 2.000(1 + 0,04)3 = 2.000 x (1,04)3 = 2.000 x 1,124864 =
= 2.249,728$.
? = DCt = DC(S0, t(ani.), p sau i) = StDC - S0 = 2.249,728$ - 2.000$ = 249,728$.
p 6
(b) t(ani) = 5 ani; p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 = (dobânda
100 100
i 0,06
unitară anuală)  = = 0,03 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 5 ani = 5 x 2
2 2
semestre =
= 10 sem. = t(sem.).
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 2.000(1 + 0,03)10 = 2.000 x (1,03)10 = 2.000 x 1,3439163793 =
2
2.687,8327586882$  2.687,83$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p i
? = DCt = DC(S0, t(sem), sau ) = StDC - S0 = 2.687,83$ - 2.000$ = 687,83$.
2 2
p 8
(c) t(ani) = 6 ani; p = 8 = (procentul anual)  i = = = 0,08 = (dobânda
100 100
i 0,08
unitară anuală)  = = 0,02 = (dobânda unitară trimestrială); t(ani) = 6 ani = 6 x 4
4 4
trimestre = 24 trim. = t(trim.).
i t ( trim ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 2.000(1 + 0,02)24 = 2.000 x (1,02)24 = 2.000 x 1,6084372495 =
4
= 3.216,8744989505$  3.216,87$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p i
? = DCt = DC(S0, t(trim), sau ) = StDC - S0 = 3.216,87$ - 2.000$ = 1.216,87$.
4 4
p 12
(d) t(ani) = 2 ani; p = 12 = (procentul anual)  i = = = 0,12 = (dobânda
100 100
i 0,12
unitară anuală)  = = 0,01 = (dobânda unitară lunară); t(ani) = 2 ani = 2 x 12 luni
12 12
= 24 luni. =
= t(luni.).
i t ( luni ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 2.000(1 + 0,01)24 = 2.000 x (1,01)24 = 2.000 x 1,2697346485
12
= = 2.539,4692970638$  2.539,47$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p i
? = DCt = DC(S0, t(luni), sau ) = StDC - S0 = 2.539,47$ - 2.000$ = 539,47$.
12 12
Aplicaţia29: John Smith şi - a vândut camionul cu suma de 15.000$, pe care o depune într-
un cont de pensionare, în regim de DC cu capitalizare semestrială. Cât va avea în cont peste 15
ani, dacă fondurile vor creşte cu procentul anual:
(a) 6%; (b) 8%; (c) 10%?
Rezolvare: S0 = 15.000$; t(ani) = 15 ani.
p 6
(a) p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,06
  = = 0,03 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 15 ani = 15 x 2 semestre =
2 2
30 semestre = t(sem.).
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 15.000(1 + 0,03)30 = 15.000 x (1,03)30 = 15.000 x
2
x 2,4272624712 = 36.408,937067844$  36.408,94$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p 8
(b) p = 8 = (procentul anual)  i = = = 0,08 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,08
  = = 0,04 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 15 ani = 15 x 2 semestre =
2 2
30 semestre = t(sem.).
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 15.000(1 + 0,04)30 = 15.000 x (1,04)30 = 15.000 x 3,24339751
2
= = 48.650,962650413$  48.651$, cu calculele rotunjite la numere întregi.
p 10
(c) p = 10 = (procentul anual)  i = = = 0,1 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,1
  = = 0,05 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 15 ani = 15 x 2 semestre = 30
2 2
semestre = t(sem.).
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 15.000(1 + 0,05)30 = 15.000 x (1,05)30 = 15.000 x
2
x4 ,3219423752 = 64.829,13562726$  64.829,14$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
Aplicaţia30: O bancă oferă un certificat de depozit cu 2% anual, în regim de DC, cu

capitalizare semestrială timp de 3 ani. Determinaţi valoarea finală a unei investiţii de 3.500$.
p 2
Rezolvare: S0 = 3.500$; t(ani) = 3 ani; p = 2 = (procentul anual)  i = = =
100 100
i 0,02
= 0,02 = (dobânda unitară anuală)  = = 0,01 = (dobânda unitară semestrială);
2 2
t(ani) = 3 ani = 3 x 2 semestre = 6 semestre = t(sem.).
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 3.500(1 + 0,01)6 = 3.500 x (1,01)6 = 3.500 x 1,0615201506 =
2
= 3.715,3205271035$  3.715$, cu calculele rotunjite la numere întregi.
Aplicaţia31: Determinaţi valoarea finală şi dobânda acumulată pentru un capital de

12.000$ pe durata a 4 ani, în regim de DC, cu capitalizare anuală şi cu procentul anual de 8%.
Rezolvare:
p 8
100 100
(dobânda unitară anuală).
t ( ani ..)
? = StDC = S0(1 + i) = 12.000(1 + 0,08)4 = 12.000 x (1,08)4 = 12.000 x 1,36048896 =
=16.325,86752$  16.325,87$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
? = DCt = DC(S0, t(ani.), p sau i) = StDC - S0 = 16.325,87$ - 12.000$ = 4.325,87$.

14.800$ pe durata a 4 ani, în regim de DC, cu capitalizare semestrială şi cu procentul anual de
6%.
Rezolvare:
p 6
100 100
i 0,06
= (dobânda unitară anuală)  = = 0,03 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) =
2 2
= 4 ani = 4 x 2 semestre = 8 semestre = t(sem.).
i t ( sem .)
? = StDC = S0(1 + ) = 14.800(1 + 0,03)8 = 14.800 x (1,03)8 = 14.800 x
2
p i
? = DCt = DC(S0, t(sem), sau ) = StDC - S0 = 18.748,2$ - 14.800$ = 3.948,2$.
2 2

28.000$ pe durata unui 1 an, în regim de DC, cu capitalizare trimestrială şi cu procentul anual
de 10%.
Rezolvare:
p 10
S0 = 28.000$; t(ani) = 1 an; p = 10 = (procentul anual)  i = = = 0,1 =
100 100
i 0,1
= (dobânda unitară anuală)  = = 0,025 = (dobânda unitară trimestrială); t(ani) = 1
4 4
an = 1 x 4 trimestre = 4 trimestre = t(trim.).
i t ( trim ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 28.000(1 + 0,025)4 = 28.000 x (1,025)4 = 28.000 x
4
p i
4 4

3
20.000$ pe durata a ani, în regim de DC, cu capitalizare trimestrială şi cu procentul anual
4
de 5%.
Rezolvare:
3 p 5
S0 = 20.000$; t(ani) = an = 0,75 ani; p = 5 = (procentul anual)   i= =
4 100 100
=
i 0,05
= 0,05 = (dobânda unitară anuală)  = = 0,0125= (dobânda unitară trimestrială);
4 4
t(ani) = 0,75 ani = 0,75 x 4 trimestre = 3 trimestre = t(trim.).
i t ( trim ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 20.000(1 + 0,0125)3 = 20.000 x (1,0125)4 = 20.000 x
4
X 1,0509453369 = 21.018,906738281$  21.018,91$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p i
4 4

Rezolvare:
p 6
100 100
= (dobânda unitară anuală).
t ( ani ..)
? = StDC = S0(1 + i) = 32.350(1 + 0,06)4 = 32.350 x (1,06)4 = 32.350 x 1,26247696 =
? = DCt = DC(S0, t(ani.), p sau i) = StDC - S0 = 40.841,13$ - 32.350$ = 8.491,13$.

Rezolvare:
p 1
100 100
= (dobânda unitară anuală).
t ( ani ..)
? = StDC = S0(1 + i) = 18.000(1 + 0,01)10 = 18.000 x (1,01)10 = 18.000 x
? = DCt = DC(S0, t(ani.), p sau i) = StDC - S0 = 19.883,2$ - 18.000 $ = 1.883,2$.

3%.
Rezolvare:
p 3
100 100
i 0,03
2 2
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 12.300(1 + 0,015)8 = 12.300 x (1,015)8 = 12.300 x
2
p i
? = DCt = DC(S0, t(sem.), sau ) = StDC - S0 = 13.855,86$ - 12.300$ = 1.555,86$.
2 2

12.500$ pe durata a 5 ani, în regim de DC, cu capitalizare trimestrială şi cu procentul anual de
8%.
Rezolvare:
p 8
100 100
i 0,08
= (dobânda unitară anuală)  = = 0,02 = (dobânda unitară trimestrială); t(ani) = 5
4 4
ani = 5 x 4 trimestre = 20 trimestre = t(trim.).
i t ( trim ...)
? = StDC = S0(1 + ) = 12.500(1 + 0,02)8 = 12.500 x (1,02)8 = 12.500 x 1,171659381
4
=
p i
? = DCt = DC(S0, t(trim.), sau ) = StDC - S0 = 14.645,74$ - 12.500$ = 2.145,74$.
4 4

6%.
Rezolvare:
p 6
100 100
i 0,06
2 2
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 45.000(1 + 0,03)10 = 45.000 x (1,03)10 = 45.000 x
2
X 1,3439163793 = 60.476,237070485$  60.476,24$, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p i
2 2

8%.
Rezolvare:
p 8
100 100
i 0,08
2 2
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 82.000(1 + 0,04)8 = 82.000 x (1,04)8 = 82.000 x
2
p i
2 2
Aplicaţia41: Bill Jensen depune 8.500$ la Bank of America pentru o investiţie, plătind 5%
anual, în regim de DC, cu capitalizare (fructificare) semestrială pe durata a 6 ani.
Determinaţi valoarea finală şi dobânda acumulată la finele plasamentului.
Rezolvare:
p 5
100 100
i 0,05
(dobânda unitară anuală)  = = 0,025 = (dobânda unitară semestrială); t(ani) = 6
2 2
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 8.500(1 + 0,025)12 = 8.500 x (1,025)12 = 8.500 x
2
p i
2 2
Aplicaţia42: Vickie Ewing îşi depune economiile de 2.800 USD într - o investiţie în care
procentul anual este de 6%, în regim de DC, cu fructificare trimestrială pe durata a 5 ani.
Rezolvare:
p 6
100 100
i 0,06
(dobânda unitară anuală)  = = 0,015 = (dobânda unitară trimestrială); t(ani) = 5
4 4
ani = 5 x 4 trimestre = 20 trimestre = t(trim.).
i t ( trim ...)
? = StDC = S0(1 + ) = 2.800(1 + 0,015)20 = 2.800 x (1,015)20 = 2.800 x
4
p i
? = DCt = DC(S0, t(trim.), sau ) = StDC - S0 = 7.771,19$ - 2.800$ = 971,19$.
4 4
Aplicaţia43: Tom Blasting a investit 4.500 USD într-un plasament ce are loc cu procentul
anual de 8%, pe durata a 3 ani, în regim de DC, cu fructificare trimestrială.
Rezolvare:
p 8
100 100
i 0,08
(dobânda unitară anuală)  = = 0,02 = (dobânda unitară trimestrială); t(ani) = 3 ani
4 4
= 3 x 4 trimestre = 12 trimestre = t(trim.).
i t ( trim ...)
? = StDC = S0(1 + ) = 4.500(1 + 0,02)12 = 4.500 x (1,02)12 = 4.500 x 1,2682417946
4
=
p i
? = DCt = DC(S0, t(trim.), sau ) = StDC - S0 = 5.707,09$ - 4.500$ = 1.207,089$.
4 4
Aplicaţia44: Chi Tang, un om de afaceri din Taiwan depune 25.000 yuani într-o sucursală
din Hong Kong a lui Bank of America, cu procentul anual de 6%, pe durata a 4 ani, în regim de
DC, cu fructificare semestrială.
Determinaţi soldul contului şi dobânda acumulată la finele plasamentului.
Rezolvare:
p 6
S0 = 25.000yuani; t(ani) = 4 ani; p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 =
100 100
i 0,06
2 2
i t ( sem ..)
? = StDC = S0(1 + ) = 25.000(1 + 0,03)8 = 25.000 x (1,03)8 = 25.000 x
2
x 1,2667700814 = 31.669,25203469Y  31.669,25Y, cu calculele rotunjite la a doua zecimală.
p i
? = DCt = DC(S0, t(sem.), sau ) = StDC - S0 = 31.669,25Y - 25.000Y = 6.669,25$.
2 2
Aplicaţia45: O firmă din Marea Britanie plasează 42.000lire într-o companie de

obligaţiuni de plată, cu procentul anual de 6%, în regim de DC, cu fructificare trimestrială,
sumă pe care o lasă acolo, adică în cont, ca garanţie pentru un împrumut.
Determinaţi soldul contului după 1 an şi dobânda acumulată.
Rezolvare:
p
S0 = 42.000lire; t(ani) = 1 an; p = 6 = (procentul anual)  i = =
100
6 i 0,06
= = 0,06 = (dobânda unitară anuală)  = = 0,015 = (dobânda unitară
100 4 4
trimestrială); t(ani) = 1 an = 1 x 4 trimestre = 4 trimestre = t(trim.).
i t ( trim ...)
? = StDC = S0(1 + ) = 42.000(1 + 0,015)4 = 42.000 x (1,015)4 = 42.000 x
4
X 1,0613635506 = 44.577,26912625lire  44.577,27lire, cu calculele rotunjite la a doua
zecimală.
p i
? = DCt = DC(S0, t(trim.), sau ) = StDC - S0 = 44.577,27lire - 42.000lire = 2.577,27lire.
4 4
Aplicaţia46: Bill Baxter deţine suma de 25.000 USD pe care doreşte să o investească pe
durata 1 an. El îi poate împrumuta surorii sale această sumă, cu un procent anual de 10%, în
regim de DS, pe durata menţionată, sau o poate plasa într-o bancă, care îi oferă un procent
anual de 6%, pe respectiva perioadă, în regim de DC, cu fructificare trimestrială. Ne întrebăm
dacă el ar fi interesat mai mult de împrumutul către sora sa, comparativ cu plasamentul la
bancă? Determinaţi rata efectivă a dobânzii pentru cele două investiţii.
Rezolvare:
S0 = 25.000$; t(ani) = 1 an.
p 10 1
(Var1) p = 10 = (procentul anual)  i = = = = 0,1 = (dobânda unitară
100 100 10
anuală).
1
? = DSt = DS(S0, t(ani), p sau i) = S0 x i x t(ani) = 25.000 x x 1 = 2.500$.
10
? = StDS = S0 + DSt = 25.000$ + 2.500$ = 27.500$.

p 6
(Var2) p = 6 = (procentul anual)  i = = = 0,06 = (dobânda unitară anuală)
100 100
i 0,06
 = = 0,015 = (dobânda unitară trimestrială); t(ani) = 1 an = 1 x 4 trimestre = 4
4 4
trimestre = t(trim.).
i t ( trim ...)
? = StDC = S0(1 + ) = 25.000(1 + 0,015)4 = 25.000 x (1,015)4 = 25.000 x
4
Deci, Bill va fi mult mai interesat de var1 decât de var2, întrucât valoarea finală a
împrumutului, de care acesta va dispune după 1 an va fi egală cu 27.500$, care este în mod
evident mai mare decât valoarea finală a plasamentului de la bancă, egală la finele anului cu
26.534,09$.
Rata anuală efectivă a dobânzii este egală cu dobânda produsă pe durata 1 an

determinată ca la (var1), respectiv ca la (var2) raportată la investiţia iniţială, adică:
-pentru (var1): DSt = DS(S0, t(ani), p sau i) = 2.500$;
DS t
= 2.500$:25.000$ = 0,1  10% = (procentul anual efectiv al dobânzii pentru
S0
operaţiunea desfăşurată în regim de DS).
p i
-pentru (var2): ? = DCt = DC(S0, t(trim.), sau ) = StDC - S0 = 26.534,09$ - 25.000$ =
4 4
= 1.534,09$.
DC t
= 1.534,09$:25.000$ = 0,0613636  0,061 (rotunjind la a treia zecimală) 
S0
6,1% = (procentul anual efectiv al dobânzii pentru operaţiunea desfăşurată în regim de DC, cu
fructificare trimestrială).
Prima operaţiune de investiţie (sau de plasament) are o rată efectivă mai mare a
dobânzii, decât a celei de la a doua operaţiune de investiţie.

Econometrie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Econometrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Virginia18

t = (durata exprimată în ani a operaţiunii financiare considerate, de plasament sau de

S0 = (suma iniţială, adică de la momentul „0”, considerat moment iniţial al plasamentului

i = (dobânda unitară anuală) = (dobânda produsă de 1 u.m. pe durata 1 an), considerată

Relaţia existentă între p şi i:

Numai p se exprimă în procente; i nu se exprimă în procente.

Dacă t  1 an, atunci D = (dobânda aplicată) = (este DS), adică operaţiunea se

St = S0(1 + it(ani)), St = S0(1 + i)t,

DSt = St – S0 sau DSt = S0x i x t(ani). DCt = St – S0.

Pentru t = 1 an, DS = DC, în condiţiile de mai sus.

Observaţia1 de la M2: vizează D (dobânda) calculată anual.

Remarcă: anual înseamnă o singură dată pe an.

Observaţia2 de la M2: vizează D (dobânda) calculată zilnic, astfel:

Se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată zilnic, adică dobândă calculată

Remarci: zilnic înseamnă de 365 de ori pe an; 1 an = 365 zile.;

t(ani) înseamnă timpul exprimat în ani;

t(zile) înseamnă timpul exprimat în zile.

Observaţia3 de la M2: vizează D (dobânda) calculată semestrial, astfel:

De asemenea, se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată semestrial, adică

Remarci: semestrial înseamnă de 2 de ori pe an; 1 an = 2 sem.;

t(ani) înseamnă timpul exprimat în ani;

t(sem.) înseamnă timpul exprimat în semestre.

Observaţia4 de la M2: vizează D (dobânda) calculată trimestrial, astfel:

De asemenea, se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată trimestrial, adică

Remarci: trimestrial înseamnă de 4 de ori pe an; 1 an = 4 trim.;

t(ani) înseamnă timpul exprimat în ani;

t(trim.) înseamnă timpul exprimat în trimestre.

Observaţia5 de la M2: vizează D (dobânda) calculată lunar, astfel:

De asemenea, se obişnuieşte ca băncile să acorde dobândă calculată lunar, adică dobândă

Remarci: lunar înseamnă de 12 de ori pe an; 1 an = 12 luni;

t(ani) înseamnă timpul exprimat în ani;

t(luni) înseamnă timpul exprimat în luni.

2.2. Plăţi eşalonate

2. valoarea actuală sau actualizată a tuturor plăţilor, evaluată la începutul efectuării

ANUITĂŢI ANTICIPATE CONSTANTE ŞI IMEDIATE (adică ce încep imediat, sau

Aplicaţia1: Să presupunem că o anumită datorie a fost eşalonată pe timp de 10 ani, cu

? = STOT”0” = (valoarea actuală, adică de la momentul actual „0 ani” a datoriei) = (val.

x [1 – (1,042)-12] = 20.000 x 24,8095238095[1 – (1,6383724163)-1] = 496.190,47619 x [1 –

Aplicaţia4: Înainte de a ieşi la pensie cu 25 de ani în urmă, o persoană s –a decis să

Rezovare: data pensionării

? = FA = (fondul disponibil la data pensionării) = STOTfin = (val. fin. (adică de la

Egalând cele 2 fonduri, obţinem:

valoarea finală acumulată la momentul „25 de ani”

1.298.181,1 u.m = FA = STOT”0”; ∞ = lim S ”0”; n, unde:

1  i' 1  i ' lim

1,15 1.298.181,1  0,15

De reţinut, în cazul anuităţilor anticipate formulele de mai jos:

STOTfin = (valoarea finală, adică de la momentul final „n ani” a şirului de n anuităţi

STOT”0”; ∞ = (val. actuală (adică de la momentul 0 ani) a operaţiunii formate din

ANUITĂŢI POSTICIPATE CONSTANTE ŞI IMEDIATE (adică ce încep imediat, sau

(1  i )12  1 (1  i )12  1 (1  0,035)12  1

Aplicaţia3: Cu 20 de ani înainte de a ieşi la pensie, un cetăţean se hotărăşte să - şi

? = FA = (fondul disponibil, adică fondul suplimentar la data pensionării) = STOTfin =

Egalând cele 2 fonduri, obţinem:

valoarea finală acumulată la momentul „20 de ani”

S x 45,7619642981 = FA = STOT”0”;  = lim

S x 45,7619642981 = FA = STOT”0”; ∞ = lim S ”0”; n = 106,

şi ca urmare, suma anuală (anuitatea) anticipată, imediată şi constantă, ce trebuie plasată în

S1’’ = S2’’ = S20’’ = S’’ = ?

1  (1  i ' ) 20 1  (1  i ' ) 20

Aplicaţia4: O persoană dispune la data pensionării de un fond de bani egal cu

De reţinut, în cazul anuităţilor posticipate formulele de mai jos:

STOTfin = (valoarea finală, adică de la momentul final „n ani” a şirului de n anuităţi