UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3

Calcul financiar.

Cuprins:

3.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3

3.2 Operațiuni desfășurate în regim de DS (dobândă simplă) și
DC (dobândă compusă)
3.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor
Teste de autoevaluare.
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
Bibliografia unităţii de învăţare 3.
Lucrarea de verificare nr. 3

3.1 Obiective

Economiştii, indiferent de domeniul în care lucrează, au nevoie de cunoştinţe solide de

strictă specialitate, dar şi de tehnici specifice matematicii aplicate, cum ar fi noţiunile pe care ni le
propunem să le prezentăm în cadrul unităţii de învăţare 3. Ne propunem să prezentăm în mod
succint și cu claritate cele mai importante și utile din domeniul vast al matematicilor financiare.
Informaţia economică trebuie să fie relevantă, credibilă, inteligibilă – calităţi, care sunt asigurate
numai atunci când economistul care o construieşte, o prelucrează şi o valorifică, stăpâneşte
deopotrivă cunoştinţe în domeniul respectiv, dar şi temeinice cunoştinţe de matematici aplicate în
economie.
După studiul acestei unităţi de învăţare, studentul va avea cunoştinţe despre:
-modelul operațiunilor de plasament sau de împrumut (de plată) ce au loc în regim de DS
(dobândă simplă), și respectiv în regim de DC (dobândă compusă);
-formulele de calcul pentru valoarea finală și pentru dobânda acumulată în cadrul
operațiunilor financiare considerate.
Prin introducerea unităţii de învăţare 3, subordonată analizei matematice, nutrim speranţa ca
studentul de la anul I, ID, Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, să obţină
acumulări de noi cunoştinte utile disciplinelor specifice anilor de licenţă, de la această facultate, în
vederea formării lui ca viitor economist, ce urmează să practice munca de economist în condiţii de
performanţă.

3.2 Operațiuni financiare desfășurate în regim de DS (dobândă

simplă) și respectiv în regim de DC (dobândă compusă)

Notații, denumiri, definiții și formule:

Matematici Aplicate În Economie. 53

t = (durata exprimată în ani a operaţiunii financiare considerate, de

plasament sau de împrumut);

S0 = (suma iniţială, adică suma de la momentul „0” (zero), considerat

moment iniţial al plasamentului sau al împrumutului) = (valoarea iniţială a
operaţiunii) = (capitalul iniţial);

St = (suma finală, adică suma de la momentul „t”, considerat moment final al

plasamentului sau al împrumutului) = (valoarea finală a operaţiunii) = (capitalul
final) = (capitalul disponibil la momentul t ani);

i = (dobânda unitară anuală) = (rata anuală unitară a dobânzii) = (suma

adusă sau produsă de 1 u.m. pe durata 1 an), considerată constantă pe durata
celor t ani;

p = (procentul anual) = (suma adusă sau produsă de 100 u.m. pe durata 1

an), considerat evident şi el la rândul lui constant pe durata celor t ani;

Relaţia existentă între p şi i:

p = 100i ⟺ 100i = p ⟺ i = (este a suta parte din procentul anual p

corespunzător ei, adică lui i)

Numai p se exprimă în procente (%); i nu se exprimă în procente.

DSt = DS(S0, t(ani), p = 100i) = (este DS produsă de cele S0 u.m. pe durata

celor t ani ce formează operaţiunea, calculată cu p sau cu i) = (dobânda simplă
acumulată la momentul t ani) = (dobânda simplă totală a operaţiunii);

DCt = DC(S0, t(ani), p = 100i) = (este DC produsă de cele S0 u.m. pe durata

celor t ani ce formează operaţiunea, calculată cu p sau cu i) = (dobânda compusă
acumulată la momentul t ani) = (dobânda compusă totală a operaţiunii).

Dacă t ≤ 1 an (t sub un an sau = 1 an), atunci D = (dobânda aplicată) = (este

DS), adică operaţiunea se desfăşoară în regim de DS.

Dacă t > 1 an (t peste 1 an), atunci D = (dobânda aplicată) = (este DC), adică
operaţiunea se desfăşoară în regim de DC.
54 Virginia Atanasiu

Primul model Al doilea model

M1 = DS: M2 = DC:

St = S0(1 + it(ani)), St = S0(1 + i)t, t(ani)

DSt = St – S0 sau DSt = S0it(ani). DCt = St – S0.

p p
p(%) ⇒ i = p(%)⇒i =
100 100
t(ani) ≤ 1 an ⇒ „DS” t(ani) > 1 an ⇒ „DC”

Pentru t = 1 an, DS = DC, în condiţiile de mai sus (p este constant sau i este
constant).

3.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor

Aplicaţia1: Un capital de 15.000 u.m. este plasat într-un cont cu rata anuală
a dobânzii de 2%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 2 ani, precum şi ? =
= (dobânda acumulată).

Rezolvare:

p 2
S0 = 15.000 u.m.; p(%) = 2(%) ⇒ i = = = 0,02;
100 100
t(ani) = 2 ani > 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) = DC:

? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la

momentul „t ani”) = (suma finală).

? = DCt = (dobânda compusă acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda

compusă totală de la momentul „t ani”);

St = S0(1 + i)t = 15.000 x (1 + 0,02)2 = 15.000 x (1,02)2 = 15.000 x 1,0404 = =

15.606 u.m.;

DCt = St – S0 = 15.606 - 15.000 = 606 u.m..

Aplicaţia2: Un capital de 100.000 u.m. este plasat într-un cont cu rata

anuală a dobânzii de 2,5%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 5 luni, precum
şi ? = (dobânda acumulată).
Matematici Aplicate În Economie. 55

Rezolvare:

p 2,5
S0 = 100.000 u.m.; p(%) = 2,5(%) ⇒ i = = = 0,025;
100 100
5
t(luni) = 5luni = ani = t(ani) ≤ 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) = DS:
12
↑
1
[1an = 12 luni = 12 x 1 lună ⇒ 1lună = ani]
12

? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la

momentul „t ani”) = (suma finală).

? = DSt = (dobânda simplă acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda

simplă totală de la momentul „t ani”).

5 12 + 0,125
St = S0(1 + it(ani)) = 100.000(1 + 0,025 x )=100.000( )=100.000 x
12 12
12,125 1.212.500
x = = 101.041,(6) ≅ 101.041,6 u.m;
12 12

DSt = St – S0 = 101.041,6 - 100.000 = 1.041,6 u.m.. sau (DSt = S0it(ani) =

= 100.000 x0,025 x 5 = = 1.041,(6) ≅ 1.041,6 u.m..)
12

Aplicaţia3: Un capital plasat în regim de DC a ajuns în 2 ani la o valoare cu 25 u.m. mai

mare decât dacă ar fi fost plasat în regim de DS, pe aceeași durată de timp. Să se afle valoarea
capitalului la momentul plasării, dacă rata anuală a dobânzii a fost în ambele situaţii (adică atât
pentru operaţiunea desfăşurată în regim de DS, cât şi pentru operaţiunea desfăşurată în regim de
DC) de 5%.

Rezolvare:

? = S0 = (capitalul iniţial, adică valoarea capitalului la momentul plasării, notat moment

„0” și numit moment inițial);

t(ani) = 2 ani;

S0, t = 2ani, DC ⇒ St(DC);

S0, t = 2ani, DS ⇒ St(DS);

St(DC) = St(DS) + 25 (conform ipotezei).

p 5
p(%) = 5(%) ⇒ i = = = 0,05;
100 100

St(DC) = (capitalul final calculat în regim de DC) = S0(1 + i)t;

56 Virginia Atanasiu

St(DS) = (capitalul final calculat în regim de DS) = S0(1 + it(ani));

St(DC) = St(DS) + 25 (conform ipotezei) ⇔ S0(1 + i)t = S0(1 + it(ani)) + 25 ⇔

⇔ S0(1 + 0,05)2 = S0(1 + 0,05 x 2) + 25 ⇔ S0(1,05)2 = S0(1 + 0,1) + 25 ⇔ S0(1,1025) = S0(1,1)+

10.000 ) ( 25
25 250.000
+ 25 ⇔ S0(1,1025 – 1,1) = 25 ⇔ S0(0,0025) = 25 ⇔ S0 = = =
0,0025 25
= 10.000 u.m..

Aplicaţia4: O persoană depune la bancă suma de 6.600 u.m. pe o perioadă de 10 luni, cu

rata anuală a dobânzii de 3%.
a) Care este valoarea finală rezultată ?
b) Ce sumă fructificată (plasată) acum cu aceeași rată anuală a dobânzii, timp de 2 ani
ar fi condus la aceeaşi valoare finală cu cea de la a)?

Rezolvare:

S0 = 6.600 u.m.;

(2
10 5
t(luni)
= 10 luni = ani = t(ani) = ani ≤ 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) = DS:
12 6
↓
1
[1 an = 12 luni = 12 x 1lună ⇒ 1 lună = ani];
12

p 3
p(%) = 3(%) ⇒ i = = = 0,03;
100 100

a) ? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t

ani”);

5 6 + 0,15 6,15
DS ⇒ St = S0(1 + it(ani)) = 6.600(1 + 0,03 x ) = 6.600 = 6.600 = 1.100 x
6 6 6
x 6,15 = 6.765 u.m.;

p 3
b) ? = S0, p(%) = 3(%)⇒ i = = = 0,03; t(ani) = 2 ani > 1 an ⇒ DC; St(DC) = Sta) ⇔
100 100
⇔ S0(1 + i)t = 6.765 ⇔ S0(1 + 0,03)2 = 6.765 ⇔ S0(1,03)2 = 6.765 ⇔ S0(1,0609) = 6.765 ⇔
6.765
⇔ S0 = = 6.376,661 u.m..
1,0609

Aplicația5: Managerul unei SC = (societăți comerciale) trebuie să aleagă

între două variante de investiții, având la dispoziție următoarele informații:
Matematici Aplicate În Economie. 57

Varianta Investiția Venitul net la sfârșitul anului (euro)

inițială 1 2 3
A 60.000 58.000 47.000 10.000
B 80.000 20.000 42.000 78.000

Dacă dobânda acordată de bănci este 4%, să se decidă care variantă de

investiție este mai profitabilă pentru această societate?

Rezolvare:

Vom calcula profitul PA adus societății respective prin varianta A de

investiție, evaluat la momentul final „3 ani” de pe axa timpului. Analog, vom
calcula profitul PB adus societății respective prin varianta B de investiție, evaluat
la momentul final „3 ani” de pe axa timpului, după care le vom compara, urmând
a alege varianta care aduce societății cel mai mare profit.

p(%) = 4(%) ⇒ i = = = 0,04; se știe că:

PTOT ≝ VTOT – Cfin, unde:

PTOT = (profitul total, evaluat la momentul final „3 ani”),
VTOT = (venitul total, evaluat la momentul final „3 ani”),
Cfin = (costul sau cheltuielile cu investiția, evaluat sau evaluate la momentul final
„3 ani”).

Pentru varianta A de investiție:

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
C0 S1 S2 S3
↑ ↑ ↑ ↑
costul venitul venitul venitul
inițial obținut obținut obținut
prin A de SC de SC de SC
la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 1, anului 2, anului 3,
prin A prin A prin A
58 Virginia Atanasiu

| |
0 3 ani = „fin” > 1an ⇒ DC
DC, i
C0 = 60.000 C3 = C0(1 + i)3 = 60.000(1 +
+ 0,04)3 = 60.000(1,04)3 = 60.000(1,124864) = 67.491,84.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 2 ani > 1 an ⇒ DC
DC, i
S1 = 58.000 S1fin = S1(1 + i)2 = 58.000(1 + 0,04)2 =
= 58.000(1,04)2 = 58.000(1,0816) = 62.732,8.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 an ≤ 1 an ⇒ DS
DS, i
S2 = 47.000 S2fin = S2(1 + i x 1) = 47.000(1 +
+ 0,04) = 47.000(1,04) = 48.880.

VTOT„A” = S1fin + S2fin + S3 = 62.732,8 + 48.880 + 10.000 = 121.612,8, a.î.:

↑
Suma veniturilor finale, corespunzătoare fiecărui an în parte, din cei trei
ani considerați

PTOT„A” = VTOT„A”- C3 = 121.612,8 - 67.491,84 = 54.120,96.

Pentru varianta B de investiție:

Matematici Aplicate În Economie. 59

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
C0’ S 1’ S2’ S3’
↑ ↑ ↑ ↑
costul venitul venitul venitul
inițial obținut obținut obținut
prin B de SC de SC de SC
la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 1, anului 2, anului 3,
prin B prin B prin B

| |
0 3 ani = „fin” > 1an ⇒ DC
DC, i
C0’ = 80.000 C3’ = C0’(1 + i)3 = 80.000(1 +
+ 0,04)3 = 80.000(1,04)3 = 80.000(1,124864) = 89.989,12.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 2 ani > 1 an ⇒ DC
DC, i
’
S1 = 20.000 S1’,fin = S1’(1 + i)2 = 20.000(1 + 0,04)2 =
= 20.000(1,04)2 = 20.000(1,0816) = 21.632.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 an ≤ 1 an ⇒ DS
DS, i
S2’ = 42.000 S2’,fin = S2’(1 + i x 1) = 42.000(1 +
+ 0,04) = 42.000(1,04) = 43.680.
60 Virginia Atanasiu

VTOT„B” = S1’,fin + S2’,fin + S3’ = 21.632 + 43.680 + 78.000 = 143.312, a.î.:

↑
Suma veniturilor finale, corespunzătoare fiecărui an în parte, din cei trei
ani considerați

PTOT„B” = VTOT„B”- C3’ = 143.312 - 89.989,12 = 53.322,88.

Deoarece PTOT„A” = 54.120,96 > PTOT„B” = 53.322,88, rezultă că managerul

va alege varianta A de investiție, aceasta conducând la un profit mai mare decât
cel obținut prin varianta B de investiție.

Aplicația6: Pe ce durată de timp trebuie plasat în regim de DS un

capital la o bancă ce acordă rata anuală a dobânzii de 16% pentru ca la
scadență să putem retrage dublul capitalului depus?

Rezolvare: ? = t(ani), S0, DS, p(%) = 16(%) ⇒ i = = = 0,16;

St(DS) = 2S0 ⇔ S0(1 + it) = 2S0|:S0 ⇔ 1 + it = 2 ⇔ it = 2 – 1 ⇔ it = 1 ⇔
⇔ 0,16t = 1 ⇔ t = ani = 6,25 ani = 6 ani + 0,25 ani = 6 ani + 0,25 x
x 12 luni = 6 ani + 3 luni (⇒ suma trebuie depusă pe o perioadă de 6 ani
și 3 luni pentru ca aceasta să se dubleze).

Aplicația7: O persoană depune într-un cont la data de 1 februarie

2006 suma de 10.000 lei. La data de 1 martie acelasi an retrage suma de
5.000 lei, iar la data de 15 aprilie acelasi an depune suma de 2.000 lei.
La data de 1 iunie 2006 retrage 4.000 lei, iar la data de 1 iulie același an
lichidează contul. Ce sumă va fi încasată la lichidarea contului, știind
că rata anuală a dobânzii este de 15%. (1 an = 360 zile, 1 lună = 30
zile).

Rezolvare:
Matematici Aplicate În Economie. 61

1 febr. 1 martie 15 aprilie 1 iunie 1 iulie = „fin”

| | | | |
„+” S1 „-” S2 „+” S3 „-” S3 ? = STOTfin

Depunerile le-am reprezentat prin semnul „+” , iar retragerile le-am

reprezentat prin semnul „-”.

p(%) = 15(%) ⇒ i = = = 0,15; S1 = 10.000 lei; S2 = 5.000 lei; S3 =

= 2.000 lei; S4 = 4.000 lei;

? = STOTfin = S1fin – S2fin + S3fin – S4fin, unde:

S1fin = S1(1 + it1(ani)); S2fin = S2(1 + it2(ani)); S3fin = S3(1 + it3(ani));

S4fin = S4(1 + it4(ani)).

1 mart. 1 apr. 1 mai 1 iunie 1 iulie = „fin”

1 febr. Febr. Mart. Apr. Mai Iun. Iul.
| | | | | | |
0 1 2 3 4 5 luni
S1 S1fin
t1 = 5 luni ≤ 1 an, DS, i

S1fin = S1(1 + it1(ani)) = 10.000(1 + 0,15 x ) = 10.000(1 + 0,05 x ).

↑
t1 = 5 luni = ani
↑1 an = 12 luni = 12 x 1 lună = 1 an ⇒ 1 lună = ani

(mai sus, am simplificat 0,15 de la numărător și 12 de la numitor prin

3, obținând 0,05 la numărător și 4 la numitor)

S1fin = ... = 10.000(1 + 0,05 x ) = 10.000 = 2.500 =

62 Virginia Atanasiu

= 2.500 x 4,25 = 10.625 lei.

1 apr. 1 mai 1 iun. 1 iulie = „fin”

1 mart. Mart. Apr. Mai Iun. Iul.
| | | | | |
0 1 2 3 4 luni
S2 S2fin
t2 = 4 luni ≤ 1 an, DS, i

S2fin = S2(1 + it2(ani)) = 5.000(1 + 0,15 x ) = 5.000(1 + 0,05 x ).

↑
t2 = 4 luni = ani
↑
1 an=12 luni=12 x 1 lună=1 an ⇒ 1 lună =
= ani
(mai sus, am simplificat 0,15 de la numărător și 12 de la numitor prin
3, obținând 0,05 la numărător și 4 la numitor)

S2fin = ... = 5.000(1 + 0,05 x ) = 5.000(1 + 0,05 x 1) = 5.000(1 +

+ 0,05)= 5.000(1,05) = 5.250 lei.

1 mai 1 iun. 1 iul. = „fin”

1 apr. 15 apr. Aprilie Mai Iun. Iul.
| | | | | |
30 – 15 = 15 z 1 l = 30 z 1l = 30z
S3 S3fin
t3 = 15 z + 30 z + 30 z = 75 z ≤ 1 an, DS, i

S3fin = S3(1 + it3(ani)) = 2.000(1 + 0,15 x ) = 2.000(1 + 0,05 x ).

↑ ↓: 5 ↓: 3
t3 = 75 z = ani = ani = ani
↑1 an = 360 zile = 360 x 1 zi = 1 an ⇒ 1 zi = ani
Matematici Aplicate În Economie. 63

(mai sus, am simplificat 0,15 de la numărător și 24 de la numitor prin

3, obținând 0,05 la numărător și 8 la numitor)

↓: 8
S3fin = ... = 2.000(1 + 0,05 x ) = 2.000 = 250 =
= 250 x 8,25 = 2.062,5 lei.

1 iul. = „fin”
1 iun. Iun. Iul.
| | |
0 1 lună
S4 S4fin
t4=1 lună ≤ 1 an,
DS, i

1 an=12 luni=12 x 1 lună=1 an ⇒ 1 lună = ani ⇒

⇒ t4 = 1 lună = ani
↓
S4fin = S4(1 + it4(ani)) = 4.000(1 + 0,15 x ) = 4.000(1 + 0,05 x ).
(mai sus, am simplificat 0,15 de la numărător și 12 de la numitor prin
3, obținând 0,05 la numărător și 4 la numitor)

↓: 4
S4fin = ... = 4.000(1 + 0,05 x ) =4.000 = 1.000 =
= 1.000(4,05) = 4.050 lei.

? = STOTfin = S1fin – S2fin + S3fin – S4fin = 10.625 - 5.250 + 2.062,5 -

- 4.050 = 3.387,5 lei.
↑ soldul contului la lichidare

Aplicația8: Managerul unei SC = (societăți comerciale) trebuie să aleagă

între două variante de investiții, având la dispoziție următoarele informații:
64 Virginia Atanasiu

Varianta Investiția Venitul net la sfârșitul anului (euro)

inițială 1 2 3
A 150.000 28.000 27.000 20.000
B 100.000 30.000 32.000 68.000

Dacă dobânda acordată de bănci este 5%, să se decidă care variantă de

investiție este mai profitabilă pentru această societate?

Rezolvare:

Vom calcula profitul PA adus societății respective prin varianta A de

investiție, evaluat la momentul final „3 ani” de pe axa timpului. Analog, vom
calcula profitul PB adus societății respective prin varianta B de investiție, evaluat
la momentul final „3 ani” de pe axa timpului, după care le vom compara, urmând
a alege varianta care aduce societății cel mai mare profit.

p(%) = 5(%) ⇒ i = = = 0,05; se știe că:

PTOT ≝ VTOT – Cfin, unde:

PTOT = (profitul total, evaluat la momentul final „3 ani”),
VTOT = (venitul total, evaluat la momentul final „3 ani”),
Cfin = (costul sau cheltuielile cu investiția, evaluat sau evaluate la momentul final
„3 ani”).
Pentru varianta A de investiție:
i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
C0 S1 S2 S3
↑ ↑ ↑ ↑
costul venitul venitul venitul
inițial obținut obținut obținut
prin A de SC de SC de SC
la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 1, anului 2, anului 3,
prin A prin A prin A
Matematici Aplicate În Economie. 65

| |
0 3 ani = „fin” > 1an ⇒ DC
DC, i
C0 = 150.000 C3 = C0(1 + i)3 = 150.000(1
+
+ 0,05)3 = 150.000(1,05)3 = 150.000(1,157625) = 173.643,75.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 2 ani > 1 an ⇒ DC
DC, i
S1 = 28.000 S1fin = S1(1 + i)2 = 28.000(1 + 0,05)2 =
= 28.000(1,05)2 = 28.000(1,1025) = 30.870.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 an ≤ 1 an ⇒ DS
DS, i
S2 = 27.000 S2fin = S2(1 + i x 1) = 27.000(1 +
+ 0,05) = 27.000(1,05) = 28.350.

VTOT„A” = S1fin + S2fin + S3 = 30.870 + 28.350 + 20.000 = 79.220, a.î.:

↑
Suma veniturilor finale, corespunzătoare fiecărui an în parte, din cei trei
ani considerați

PTOT„A” = VTOT„A” - C3 = 79.220 - 173.643,75 = -94.423,75.

Pentru varianta B de investiție:

66 Virginia Atanasiu

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
C0’ S 1’ S2’ S3’
↑ ↑ ↑ ↑
costul venitul venitul venitul
inițial obținut obținut obținut
prin B de SC de SC de SC
la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 1, anului 2, anului 3,
prin B prin B prin B

| |
0 3 ani = „fin” > 1an ⇒ DC
DC, i
C0’ = 100.000 C3’ = C0’(1 + i)3=100.000(1 +
+ 0,05)3 = 100.000(1,05)3 = 100.000(1,157625) = 115.762,5.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 2 ani > 1 an ⇒ DC
DC, i
’
S1 = 30.000 S1’,fin = S1’(1 + i)2 = 30.000(1 + 0,05)2 =
= 30.000(1,05)2 = 30.000(1,1025) = 33.075.

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 3 ani = „fin”
0 1 an ≤ 1 an ⇒ DS
DS, i
S2’ = 32.000 S2’,fin = S2’(1 + i x 1) = 32.000(1 +
+ 0,05) = 32.000(1,05) = 33.600.
Matematici Aplicate În Economie. 67

VTOT„B” = S1’,fin + S2’,fin + S3’ = 33.075 + 33.600 + 68.000 = 134.675, a.î.:

↑
Suma veniturilor finale, corespunzătoare fiecărui an în parte, din cei trei
ani considerați

PTOT„B” = VTOT„B” - C3’ = 134.675 - 115.762,5 = 18.912,5.

Deoarece PTOT„A” = -94.423,75< PTOT„B” = 18.912,5, rezultă că managerul va

alege varianta B de investiție, aceasta conducând la un profit mai mare decât cel
obținut prin varianta A de investiție.

Aplicaţia9: Se depune într-un cont bancar suma de 17.500 u.m., pe o perioadă de 3 ani, cu
rata anuală a dobânzii de 4%.
a) Ce dobândă rezultă la sfârşitul perioadei ?
b) Care este procentul anual, care face ca pentru aceeaşi sumă să se obţină în 60 de zile o
dobândă de 175 u.m. ? (1 an = 360 zile, 1 lună = 30 zile)

Rezolvare:

S0 = 17.500 u.m.; t(ani) = 3 ani > 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) = DC;

p(%) = 4(%) ⇒ i = = = 0,04;

a) ? = DCt = (dobânda compusă acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda compusă

totală de la momentul „t ani”) = St(DC) – S0, unde:

DC ⇒ St(DC) [= (capitalul disponibil la momentul „t ani”, calculat în regim de „DC”) =

= (capitalul total de la momentul „t ani”, calculat în regim de „DC”) = (suma finală, calculată în
regim de DC)] = S0(1 + i)t = 17.500(1 + 0,04)3 = 17.500(1,04)3 = 17.500(1,124864) = 19.685,12
u.m..

DCt = St(DC) – S0 = 19.685,12 - 17.500 = 2.185,12 u.m..

p b)
b) ? = pb)(%) ⇔ ? = ib) = ; ipoteza problemei ⇒ S0 = 17.500 u.m; t(zile)=
100
( 60
60 1
= 60 zile = ani = t(ani) = ani ≤ 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) = DS = 175 u.m.
360 6
↑
1
: [1 an = 360 zile= 360 x 1 zi ⇒ 1 zi = ani];
360

p b) 1
DS ⇒ 175 = DSt = S0 x i x t(ani)
= 17.500 x x = 175|100x6 ⇔ 17.500 x pb) = 175 x
100 6
175 ⋅ 100 ⋅ 6 17.500 ⋅ 6
(17.500
x 100 x 6 ⇔ pb) = = = 6(%).
17.500 17.500
68 Virginia Atanasiu

Aplicaţia10: Se depune pe o perioadă de 9 luni o anumită sumă de bani, cu rata anuală a

dobânzii de 5%, rezultând o sumă finală de 17.596 u.m..
a) Care este suma iniţială depusă, precum și dobânda totală astfel acumulată ?
b) Dacă aceeaşi dobândă totală de la punctul a) ar fi obţinută printr-o depunere cu
aceeași rată anuală a dobânzii, timp de 1 an, ce sumă iniţială ar fi fost depusă ?

Rezolvare:

(3
9 3
t(luni) = 9 luni = ani = t(ani) = ani = 0,75 ani ≤ 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) =
12 4
= DS: ↓
↓
1
[1 an = 12 luni = 12 x 1lună ⇒ 1 lună = ani];
12

p 5
p(%) = 5(%) ⇒ i = = = 0,05;
100 100
St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t ani”) =
(suma finală) = 17.596 u.m..

a) ? = S0 = (suma iniţială) = (valoarea sumei de la momentul zero „t = 0”, considerat

moment iniţial, adică la momentul plasării lui);

St 17.596 17.596 17.596

DS ⇒ St = S0(1 + it(ani)) ⇔ S0 = = = = =
1 + it ( ani )
1 + 0,05 ⋅ 0,75 1 + 0,0375 1,0375
= 16.960 u.m..

DSt = (dobânda acumulată la momentul „t ani”) = (dobânda totală de la momentul „t

ani”) = St – S0 = 17.596 - 16.960 = 636 u.m..

b) De la a), avem: DSt = 636 u.m.; tb) = 1 an = t(ani); b) ≤ 1 an ⇒ „DS”; ? = S0b);

p 5
ipoteza de la b) a problemei ⇒ p(%)= 5(%), ceea ce implică: i = = = 0,05;
100 100

636
DSt = 636 u.m. = S0b)it(ani); b) = S0b)0,05x1 = S0b)(0,05)= 636 ⇒ S0b) = = 12.720 u.m..
0,05

Aplicaţia11: O persoană depune la bancă suma de 24.000 u.m., pe o perioadă de 4 ani, cu

rata anuală a dobânzii de 5%.
a) Ce sumă rezultă la sfârşitul perioadei ?
b) Dacă aceeaşi sumă iniţială ar fi valorificată (plasată) în regim de DS cu acelaşi
procent, pe ce perioadă de timp ar trebui să fie realizat depozitul, pentru ca valoarea
contului să devină 25.000 u.m.? (1 an = 360 zile, 1 lună = 30 zile)

Rezolvare:

S0 = 24.000 u.m.; t(ani) = 4 ani > 1 an ⇒ D = (dobânda aplicată) = DC;

Matematici Aplicate În Economie. 69

p 5
p(%) = 5(%) ⇒ i = = = 0,05;
100 100

a) ? = St = (capitalul disponibil la momentul „t ani”) = (capitalul total de la momentul „t

ani”) = (suma finală);

DC ⇒ St = S0(1 + i)t = 24.000(1 + 0,05)4 = 24.000(1,05)4 = 24.000(1,21550625) =

= 29.172,15 u.m..

p 5
b) S0 = 24.000 u.m.; DS; p(%) = 5(%) ⇒ i = = = 0,05; ? = t(ani); St(DS) = 25.000
100 100
u.m. ⇔ S0(1 + it(ani)) = 25.000 ⇔ 24.000(1 + 0,05 x t(ani)) = 25.000 ⇔ 1 + 0,05 x t(ani) =
25 − 24
(1000
25.000 25 25 1
= = ⇔ 0,05 x t(ani) = - 1 ⇔ 0,05 x t(ani) = ⇔ 0,05 x t(ani) = ⇔
24.000 24 24 24 24
⇔ t(ani) = = ani = 0,8(3)ani = 0,8(3)x360zile = 300zile = t(zile) = 10 x 30 zile = 10 x

= 1lună = 10 luni. (t(ani) = ani = 12 luni = 10 luni).

Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare nr. 1:

Aplicația1: Pentru achiziționarea unei case s-au plătit următoarele sume: un

avans, în valoare de 10.000 euro, apoi peste doi ani, 3.000 euro și în următorii trei
ani, la sfârșitul fiecărui an, sumele de 4.000, 5.000 și 6.000 euro. Știind că banca a
utilizat o rată anuală a dobânzii de 7%, să se determine prețul la care a fost
negociată casa.
Testul de autoevaluare nr. 2:

Aplicația2: Pentru achiziționarea unui autoturism s-au plătit următoarele

sume: un avans, în valoare de 3.000 euro, apoi timp de patru ani, la sfârșitul
fiecărui an, s-au plătit sumele de 1.000 euro, 1.500, 2.000 și 2.500 euro. Știind că
banca a utilizat o rată anuală a dobânzii de 8%, să se determine prețul
autoturismului.

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare nr. 1:

Rezolvare:
70 Virginia Atanasiu

Reprezentăm schematic pe axa timpului operațiunile care se realizează:

0 1 2 3 ani
| | | | | |
0 1 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani
Av. S2 S3 S4 S5
Notăm cu Av. avansul și cu Si plata făcută la momentul k (ani), cu k ∈
∈ {2, 3, 4, 5}, adică: Av. = 10.000 euro, S2 = 3.000 euro, S3 = 4.000 euro, S4 = 5.000
euro, S5 = 6.000 euro.

?=P i i i i i
↓ ↑ ↑ 0 ↑ 1 ↑ 2 ↑ 3 ani
| | | | | |
0 1 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani
Av. S2 S3 S4 S5

Notăm cu P prețul casei și cu S2„0”, S3„0”, S4„0” și cu S5„0” valorile actuale (de
la momentul „0 ani” pe axă) ale sumelor S2, S3, S4 și S5.

p(%) = 7(%) ⇒ i = = = 0,07 (conform ipotezei).

Prețul la care a fost negociată casa este dat de suma dintre avans și valorile
actuale ale celorlalte patru plăți:

P = Av. + S2„0” + S3„0” + S4„0” + S5„0”, unde:

i i
↑ ↑
| | |
0 1 t(ani) = 2 ani > 1 an ⇒ „DC”
? = S2„0” S2 = S2„0”(1 + i)t = S2„0”(1 + 0,07)2 = S2„0”(1,07)2 =
DC, i = S2„0”(1,1449) = S2 = 3.000 euro ⇒ S2„0” = =
= 2.620,31 euro. (formula de actualizare pentru 2 ani)
Matematici Aplicate În Economie. 71

i i
↑ ↑
| |
0 1
? = S3„0”
DC, i
i
↑
| |
2 t(ani) = 3 ani > 1 an ⇒ „DC”
S3 = S3„0”(1 + i)t = S3„0”(1 + 0,07)3 = S3„0”(1,07)3 =
= S3„0”(1,225043) = S3 = 4.000 euro ⇒ S3„0”=
= = 3.265,19 euro. (formula de
de actualizare pentru 3 ani)

i i i i
↑ ↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 3 t(ani) = 4 ani > 1 an ⇒ „DC”
? = S4„0” S4 = S4„0”(1 + i)t = S4„0”(1 + 0,07)4 =
DC, i = S4„0”(1,07)4 = S4„0”(1,31079601) = S4 =
= 5.000 euro ⇒ S4„0”= =
= 3.814,47 euro.

i i i i i
↑ ↑ ↑ ↑ ↑
| | | | | |
0 1 2 3 4 t(ani) = 5 ani > 1 an ⇒ „DC”
? = S5„0” S5 = S5„0”(1 + i)t = S5„0”(1 + 0,07)5 =
DC, i =S5„0”(1,07)5=S5„0”(1,4025517307) =
= S5 = 6.000 euro ⇒ S5„0”=
= = 4.277,91 euro.
Prin urmare:

P = Av. + S2„0” + S3„0” + S4„0” + S5„0” = 10.000 + 2.620,31 + 3.265,19 +

3.814,47+ + 4.277,91 = 23.977,88 euro.

Testul de autoevaluare nr. 2:

Rezolvare:
72 Virginia Atanasiu

Reprezentăm schematic pe axa timpului operațiunile care se realizează:

| | | | |
0 1 2 ani 3 ani 4 ani
Av. S1 S2 S3 S4
Notăm cu Av. avansul și cu Sk plata făcută la momentul k (ani), cu k ∈
∈ {1, 2, 3, 4}, adică: Av. = 3.000 euro, S1 = 1.000 euro, S2 = 1.500 euro, S3 = 2.000
euro, S4 = 2.500 euro.

?=P i i i i
↓ ↑ ↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 ani 3 ani 4 ani
Av. S1 S2 S3 S4

Notăm cu P prețul autoturismului și cu S1„0”, S2„0”, S3„0” și cu S4„0” valorile

actuale (de la momentul „0 ani” pe axă) ale sumelor S1, S2, S3 și S4.

p(%) = 8(%) ⇒ i = = = 0,08 (conform ipotezei).

Prețul autoturismului este dat de suma dintre avans și valorile actuale ale
celorlalte patru plăți:

P = Av. + S1„0” + S2„0” + S3„0” + S4„0”, unde:

i
↑
| |
0 t(ani) = 1 an ≤ 1 an ⇒ „DS”
? = S1„0” S1 = S1„0”(1 + i x t) = S1„0”(1 + 0,08 x 1) = S1„0”(1,08) =
DS, i = S1 = 1.000 euro ⇒ S1„0” = = 925,92 euro.
(formula de actualizare pentru 1 an)

i i
↑ ↑
| | |
Matematici Aplicate În Economie. 73

0 1 t(ani) = 2 ani > 1 an ⇒ „DC”

? = S2„0” S2 = S2„0”(1 + i)t = S2„0”(1 + 0,08)2 = S2„0”(1,08)2 =
DC, i = S2„0”(1,1664) = S2 = 1.500 euro ⇒ S2„0” = ≅
≅ 1.286 euro. (formula de actualizare pentru 2 ani)

i i i
↑ ↑ ↑
| | | |
0 1 2 t(ani) = 3 ani > 1 an ⇒ „DC”
? = S3„0” S3 = S3„0”(1 + i)t = S3„0”(1 + 0,08)3 = S3„0”(1,08)3 =
DC, i = S3„0”(1,259712) = S3 = 2.000 euro ⇒ S3„0”=
= = 1.587,66 euro. (formula de
actualizare pentru 3 ani)

i i i i
↑ ↑ ↑ ↑
| | | | |
0 1 2 3 t(ani) = 4 ani > 1 an ⇒ „DC”
? = S4„0” S4 = S4„0”(1 + i)t = S4„0”(1 + 0,08)4 =
DC, i = S4„0”(1,08)4 = S4„0”(1,36048896) = S4 =
= 2.500 euro ⇒ S4„0”= =
= 1.837,57 euro.

Prin urmare:

P = Av. + S1„0” + S2„0” + S3„0” + S4„0” = 3.000 + 925,92 + 1.286 + 1.587,66 +

+ 1.837,57 = 8.637,15 euro.

Bibliografia unităţii de învăţare 3:

1. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Teorie, cazuri şi soluţii”, Editura Printech,
Bucureşti, 2005,
2. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme: cazuri şi soluţii”,
Editura Printech, Bucureşti, 2005.
3. Dedu S., Şerban F., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme”, Tipogrup
Press, Bucureşti, 2007.
74 Virginia Atanasiu

4. Purcaru I., „Matematici generale şi elemente de optimizare”, Editura Economică, Bucureşti,

1997.

Lucrarea de verificare nr. 3:

(sinteză a cunoştinţelor dobândite de student în urma studiului său individual, bazat

pe noţiunile teoretice introduse şi aplicaţiile pezentate de noi, în cadrul unităţii de
învăţare 3)

Aplicaţia1: Un capital de 200.000 u.m. este plasat într-un cont cu

rata anuală a dobânzii de 2,5%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste
3 luni, precum şi ? = (dobânda acumulată).
Rezolvare: St = 201.250 u.m; DSt = 1.250 u.m..

Aplicaţia2: Un capital de 1.380.000 u.m. este plasat într-un cont cu

rata anuală a dobânzii de 2%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste 2
ani, precum şi ? = (dobânda acumulată).
Rezolvare: St = 1.435.752 u.m; DCt = 55.752 u.m..

Aplicaţia3: Un capital de 250.000 u.m. este plasat într-un cont cu

rata anuală a dobânzii de 1,5%. Se cer: ? = (capitalul disponibil) peste
6 luni, precum şi ? = (dobânda acumulată).
Rezolvare: St = 251.875 u.m; DSt = 1.875 u.m u.m..

Aplicația4: Se consideră că o persoană plasează cu același procent anual trei

sume egale pe duratele de 120, 150, și respectiv 180 de zile. Știind că dobânda
cuvenită reprezintă o treime din capitalul plasat, să se determine procentul
utilizat. (1 an = 360 zile)
Rezolvare: p = 100i = 100(0,8) = 80%.

Precizări importante:
1. Media teză (MT) = (Nota Sub. 1. + Nota Sub. 2. + Nota Sub. 3. + Nota Sub. 4):4;
MT ∈ [1,10]
2. Punctajul aferent fiecărei etape din rezolvarea subiectelor lucrării scrise se acordă numai
dacă rezolvarea este corectă, completă şi justificată.
3. Citiţi cu grijă textul problemelor, atenţie la calcule şi mult SUCCES!. 😊😊
4. Citiţi şi reţineţi precizările de mai sus pentru o autoevaluare corectă!