MATEMATICI FINANCIARE ùI ACTUARIALE

Lector univ. dr. RODICA IOAN

OBIECTIVE
Scopul principal al cursului este de a asigura baza matematică de înĠelegere
úi fundamentare a aparatului matematic utilizat în cadrul disciplinelor de specialitate
ca: economie, informatică, managementul firmei, statistică micro úi macroeconomică,
finanĠe úi contabilitate etc.

I. MATEMATICI FINANCIARE
1. Dobândă úi operaĠiuni de scont
Dobânda simplă. DefiniĠie, formule de calcul. OperaĠiuni echivalente cu regim
de dobândă simplă.
Dobânda compusă. DefiniĠie, formule de calcul. OperaĠiuni echivalente cu regim
de dobândă compusă.
Procent úi risc de plasare. Devalorizare.
Scont simplu úi scont compus.
2. PlăĠi eúalonate
PlăĠi eúalonate, anticipate úi posticipate. Valoarea actuală úi valoarea finală.
OperaĠiuni echivalente. PlăĠi eúalonate fracĠionate sau fracĠionalităĠi. PlăĠi eúalonate
generalizate sau mixte.
3. Rambursarea împrumuturilor
Rambursarea împrumuturilor în sistem clasic prin anuităĠi temporare imediate.
Tabel de amortizare.
Rambursarea împrumuturilor în sistem clasic prin anuităĠi temporare amânate.
4. ObligaĠiuni
Concepte úi notaĠii generale. Rambursare al pari. Amortismente egale. AnuităĠi
egale. Tablou de amortizare. Amortizare în fine. EcuaĠie úi procent de randament.
Rambursare supra pari. Amortismente egale. AnuităĠi egale.
5. AcĠiuni
Concepte úi notaĠii generale. Modelul general. Modelul lui Gordon úi Shapiro.
Modelul lui Bates.

II. MATEMATICI ACTUARIALE

FuncĠii. Asigurări. Contracte de asigurare
Bazele matematicii actuariale. FuncĠii biometrice, funcĠia de supravieĠuire,
speranĠă de viaĠă. ProprietăĠi. Tabele. Asigurarea unei sume în caz de supravieĠuire la
împlinirea termenului de asigurare. Asigurări viagere: factorul viager de actualizare.
Tabele de mortalitate-folosirea tabelelor. Contracte de asigurare viageră: tipuri de
contracte úi anuităĠi viagere.
Asigurarea de pensie de-a lungul vieĠii active. Asigurări de deces. Asigurări
mixte la termen de viaĠă úi de deces.
11
 1.1. Dobânda simplă
NoĠiunea de bază a matematicilor financiare este dobânda. Dobânda este suma de
bani care se plăteúte de către debitor creditorului pentru un împrumut bănesc.
Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an,
fiind notată i. Dobânda dată de 100 de unităĠi monetare pe timp de un an se
numeúte procent, notat p. Deci p = 100i
Pentru S unităĠi monetare (u.m.) pe timp de un an se obĠine dobânda:
Sp
D Si (1.1.1)
100
Pentru S u.m. pe timp de t-ani dobânda, numită dobânda simplă este:
S ˜ p ˜t
D S ˜i ˜t (1.1.2)
100
ObservaĠie. În finanĠe, anul comercial are 360 zile úi fiecare lună are 30 de zile.
Dacă S0 – este suma depusă iniĠial pe perioada t cu dobândă unitară i atunci
suma finală sau valoarea finală este:
S t S 0  D S 0  S 0 it S 0 1  it (1.1.3)
Exemplul 1
Suma de 20.000 u.m. se plasează timp de 45 zile, cu procentul anual de 8%.
Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaĠiuni? (în regim de dobândă
simplă, 1an =360 zile)
a)200 u.m.; b) 22000 u.m.;c) 20200 u.m.; d) 22200u.m.
Rezolvare
D=S0it , ( regim de dobândă simplă )
S0=20.000 u.m., p 8% Ÿ i 0,08 ; t=45 zile = 45 ani
360
D 20.000 8 . 45 Ÿ D 200 u.m.
100 360
Sf =S0 +D ,
Sf =S0 +S0it ,
Sf =S0 1+it .
Sf =20.200 u.m.
Răspuns: c
ScadenĠă comună sau scadenĠă medie
Fie sumele S1 ,..., S n plasate cu acelaúi procent p pe duratele t1 ,..., t n . Suma
dobânzilor aduse de cele n sume pe cele n durate o vom înlocui cu dobânda adusă
de o sumă S pe o perioadă t, atunci durata t va fi:

12
 S1t1  S 2 t 2  ...  S n t n
t (1.1.4)
S
úi se va numi scadenĠă comună.
Dacă S S1  S 2  ...  S n , atunci durata t va fi:

S1t1  ...  S n t n
t (1.1.5)
S1  ...  S n
úi se va numi scadenĠă medie.
Exemplul 2
Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăĠile următoare:
2000 u.m., 5000 u.m., 10.000 u.m., cu procentele anuale de 9%, 10%, 12% având
scadenĠa (durata) de 36 zile, 3 luni, respectiv 1 semestru. AflaĠi scadenĠa medie
înlocuitoare ( în condiĠii de echivalenĠă în regim de dobândă simplă prin dobândă)
a) 4 luni; b) 1 semestru;c) 220 zile; d) 142,3 zile.
Răspuns: d
Rezolvare
D=S0it , ( regim de dobândă simplă )
D1 =S01i1t1 ; S01 2.000 u.m.; p1 0,09 ; t1=36 zile = 36 ani
9% Ÿ i1
360
D 2 =S02i2t2 ; S02 5.000 u.m.; p2 10% Ÿ i2 0,1 ; t2=3 luni = 3 ani
12
D3 =S03i3t3 ; S03 10.000 u.m.; p3 12% Ÿ i3 0,12 ; t3=1 semestru = 1 ani
2
D1 =18 u.m.; D 2 =125 u.m.; D3 =600 u.m.
3
¦ S0k ik tk
k=1
t 3
; (1)
¦ S0k ik
k=1

D1 +D 2 +D3
t 3
; (2)
¦ S0k ik
k=1

D1 +D 2 +D3 743 ; (3)

3
¦ S0k ik 2.000 ˜ 0,09  5.000 ˜ 0,1  10.000 ˜ 0,12 1.880 ; (4
k=1
Înlocuim (3), (4) în (2), vom găsi scadenĠa medie înlocuitoare a celor trei
scadenĠe
t 743 0,3953 ani
1.880
13
 t 0,3953 ˜ 360 142,30 zile
Răspuns: d
Fie sumele S1 ,..., S n plasate pe duratele t1 ,..., t n , cu procentele p1 , p2 ,... pn .
Procentul mediu înlocuitor p pentru care aceste sume plasate pe acelaúi durate să
dea aceeaúi dobândă totală va fi:
S1i1t1  S 2i2t2 ...  Sn in tn
p (1.1.6)
S1t1  S 2t2  ...  Sn tn

1.2. Dobânda compusă

O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă, la
sfârúitul primei perioade, dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă
pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare: Fie S 0 – sumă
iniĠială; p – procentul;
p
i= dobânda unitară; t – durata de plasament a sumei S 0 (număr întreg) úi S t –
100
suma finală după t perioade, atunci:
Anii Suma plasată la Dobânda produsă în Suma obĠinută la
începutul anului timpul anului sfârúitul anului
1 S0 S0i S1 S0 1  i
2 2
S1 S0 1  i S 1i S0 1  i i S2 S0 1  i
   
t S t 1 S0 1  t
t 1
S t 1i S0 1  i
t 1
i St S0 1  i
t

Dacă 1  i u va fi un factor de fructificare găsit în tabele financiare pentru

t 1,2,3,... pentru diferite procente atunci suma finală va fi:
t
St S0 1  i S0u t (1.2.1)
Dobânda compusă va fi pentru t- întreg:
D >
S0 1  i  1
t
@ S0 u t  1 (1.2.2)
Suma iniĠială depusă va fi:
1
S0 St t
S t v t (1.2.3)
1 i
1
unde v factor de actualizare.
1 i
Timpul se poate obĠine din (1.2.3) prin interpolare.
Exemple
Exemplul 3
Ce devine suma de 20.000 u.m. în regim de dobândă compusă pe o perioadă
de 4 ani cu , procentele anuale de 6%, 7%, 8%, 9% ?
14
 a) 20.700u.m.; b) 27.000 u.m.; c) 26.704 u.m; d) 28.703u.m.
Răspuns: c
Rezolvare
Sf =S0 1  i1 1  i2 1  i3 1  i4
p1 =6% Ÿ i1 =0,06 ;
p2 =7% Ÿ i2 =0,07 ;
p3 8% Ÿ i3 0,08 ;
p4 9% Ÿ i4 0,09 ;
Sf =20.000 ˜ 1,06 ˜ 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,09
Sf =20.000 ˜ 1,06 ˜ 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,09
20.000 ˜ 1,3352
Sf =26.704 u.m.
Răspuns corect c)
Exemplul 4
Ce sumă trebuie depusă astăzi, în regim de dobândă compusă, pentru ca peste
4 ani cu procentul anual de 10% să se poată ridica 58.564 u.m ?
S0 ...
Rezolvare
n -n
Sn =S0 1+i Ÿ S0 Sn 1+i
n=4 ani; p 10% Ÿ i 0,1 ; S4 =58.564 u.m.
-4
S0 58.564 ˜ 1+0,1
S0 40.000 u.m.

Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este, în general, un număr întreg, ci

h
este de forma t n . Avem două soluĠii pentru abordarea problemei:
k
a) SoluĠia raĠională porneúte de la forma (2.1.) pentru partea întreagă de n ani,
n
valoarea finală obĠinută pentru plasarea sumei iniĠială S 0 va fi: S n S 0 1  i .
Această sumă, S n , în timpul fracĠiunii h a anului, cu dobândă unitară i, va aduce o
k
h
abordare simplă, S n i . Astfel, se obĠine:
k
n§ h·
St S S 0 1  i ¨1  i ¸
h
(1.2.4)
n
k © k¹
reprezentând soluĠia raĠională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă S 0
h
pe o durată t n  în regim de dobândă compusă.
k

15
 h
SoluĠia comercială pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t n este
k
h
t n
St S0 1  i S0 1  i k .
Exemplul 5
Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.000 unităĠi monetare plasate
timp de 8 ani úi 5 luni cu procent anual 5%. Deci p=5% i=0,05.
8§ 5·
R. SoluĠia raĠională S 5 10000 1  0,05 ¨1  0,05 ¸ 10000 ˜ 1,058
8
12 © 12 ¹
˜ 1,020833 15082 ,35 u.m.
5
8
SoluĠia comercială S 5 10000 ˜ 1,05 12
15077,97 u.m.
8
12
ObservaĠii:
Cele două soluĠii nu sunt identice.
SoluĠia comercială este mai des utilizată, deoarece factorul fructificare
1  i u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi, cât úi fracĠionare.
Valorile finale ale unei sume S 0 depusă în regim de dobândă simplă sau în
regim de dobândă compusă diferă în funcĠie de durata t.
1.3. OperaĠiuni de scont
NotaĠii úi denumiri
OperaĠiunea de scont este caracteristică, în general, Băncilor Comerciale,
care cumpără înainte de scadenĠă anumite poliĠe cu scopul de a obĠine o dobândă.
O poliĠă se cumpără la un moment dat cu preĠul sau suma S0. Aceasta este
evaluată cu procentul mediu de emisiune p=100i úi este scadentă după momentul
sau durata T . Valoarea finală la scadenĠă a poliĠei, K va fi:
T
K S0 1  iT , T d un an sau K S0 1  i , T t un an (1.3.1)
unde: K valoarea nominală a poliĠei,
S0 preĠ de cumpărare,
i dobânda unitară anuală.
Dacă la un moment dat T1  T , adică la t T  T1 până la scadenĠă, poliĠa
poate fi vândută unei bănci comerciale, atunci poliĠa va avea o valoare finală, sau curs
T
K1 S0 1  iT1 , T d un an sau K1 S0 1  i 1 , T1 t un an (1.3.2)
unde: K1 valoarea lui S0 la momentul T1
Valoarea scontată a poliĠei la momentul T1 T  t se notează cu Ka.Vom numi
scont diferenĠa dintre valoarea nominală K úi valoarea scontată Ka, notat S.
S K  Ka (1.3.3)
Scontul simplu raĠional, notat SSR va fi dobânda dată de Ka pe perioada t,
cu dobânda unitară j
SSR K a jt (1.3.4)

16
 q
K t Kjt
SSR 100 sau SSR , (1.3.5)
q 1  jt
1 t
100
iar
Ka K úi K K a 1  jt (1.3.6)
1  jt
unde: q =100j procent de scont
j dobânda unitară de scont
t durata scontării (măsurată în ani)
Orice scont ce aproximează scontul raĠional se numeúte scont comercial.
Scontul simplu comercial, notat SSC va fi dobânda dată de valoarea nominală
K pe perioada t, cu dobânda unitară j
SSC Kjt (1.3.7)
úi
Ka K 1  jt , (1.3.8)
iar
K Ka . (1.3.9)
1  jt
Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.
Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j, pe perioada t (în
regim de dobândă compusă) se obĠine scontul compus raĠional, SCR.
Orice scont ce aproximează scontul compus raĠional se numeúte scont
compus comercial, SCC.
Scont compus raĠional
t
SCR K a ª« 1  j  1º» (1.3.10)
¬ ¼
úi
t
K K a 1 j , (1.3.11)
iar
Ka K . (1.3.12)
t
1 j
Scont compus comercial
SCC K a jt (1.3.13)
úi
K K a 1  jt , (1.3.14)
iar
Ka K . (1.3.15)
1  jt

17
 Exemplul 6
La data de 01.02.2004 a fost cumpărată o poliĠă în valoare de 120.000 u.m.,
având scadenĠa 10 luni mai târziu, cu procentul anual de 10%. Din diverse motive
posesorul poliĠei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenĠă. Se cere:
a) valoarea nominală a poliĠei la scadenĠă;
b) valoarea finală a poliĠei la momentul scontării;
c) valoarea scontată a poliĠei, aplicând atât scontul simplu raĠional, cât úi
scontul simplu comercial, cu procentele q1=10%, q2=10%.
a) K ..., b) K1 ..., c) K a ...
SoluĠie
S0=120.000 u.m.
p 10% Ÿ i 0,1
T 10 luni= 10
12
T1 7 luni= 7
12
t 3 1
12 4
a) K S o 1  iT Ÿ
K 120.000 1  0,110 130.000 u.m.
12
b) K1 S0 1  iT1 Ÿ
K1 120.000 1  0,1 7 127.000 u.m.
12
c) În cazul scontului simplu raĠional
Ka K Ÿ 1) q 8% Ÿ j 0,08
1 1
1  jt
K a 130.000 127.450 u.m.
1  0,08 1
4

2) q2 10% Ÿ j2 0,1
K a 130.000 126.830 u.m.
1  0,1 1
4
În cazul scontului simplu comercial
K a K 1  jt Ÿ 1) q1 8% Ÿ j1 0,08
K a 130.000 1  0,08 1 127.400 u.m.
4
2) q2 10% Ÿ j2 0,1
Ka 130.000 1  0,1 1 126.750 u.m.
4
18
 Comentariu
Pentru q1 8% avem relaĠia K1<Ka, ceea ce este inadmisibil, căci ar însemna
că posesorul poliĠei va primi prin vânzarea acesteia o sumă mai mare decât
valoarea poliĠei la data vânzării.
Exemplul 7
La data de 10.01.2004 se aduce pentru scontare o poliĠă de valoare nominală
K=15.000 u.m., a cărei scadenĠă este pe 31.03.2004. Se au în vedere următoarele
condiĠii ale băncii comerciale:
x procent de scont 12%
x comision de acceptare a emisiunii 0,6%
x comision pe efect 12,5 u.m
x taxă pe comision fix 16,8%
x se adaugă două zile de către bancă
Se cere valoarea scontată aplicând un scont simplu comercial.
K a ...
SoluĠie
t 22  29  31 82 zile
tmodificat 82  2 84 zile
p=100j, j=0,12
SSC Kjt
15.000 ˜ 0,12 ˜ 84
360
SSC 419,9 u.m.
0,6 84
Comision de acceptare 15.000 ˜ ˜ 20,9u.m.
100 360
Comision pe efect =12,5u.m.
16,8
Taxă pe comision fix= ˜ 12,5 2,1u.m.
100
AGIO( TAXĂ DE SCONT TOTALĂ)=SSC + Comision de acceptare+
Comision de acceptare+ taxă pe comision fix=455,4u.m.
Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin
q 84
AGIO=15.000 ˜ ˜ Ÿ q=13,04%
100 360
Valoarea scontată K a K  AGIO Ÿ
K a 15.000  455, 4 14.544,6 u.m.
Fie q1 procent real de scont, q1=100j1, iar q2 procent efectiv (sau de
revenire)de scont, q2=100j2
Avem relaĠiile:
AGIO - Taxă pe comision fix=K j1t;
AGIO - Taxă pe comision fix=Ka j2t;
Atunci:
x procentul real de scont
AGIO - Taxă pe comision fix=453,3u.m.;
K j1t=453,3 Ÿ q1=12,98%
19
 x procent efectiv (sau de revenire)de scont
AGIO - Taxă pe comision fix=453,3u.m.;
Ka j2t=453,3 Ÿ q2=13,37%
Exemplul 8
O poliĠă are valoarea de emisie de 100.000 u.m. úi este scadentă peste 5 ani
cu procentul de 8%. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%, în
regim de scont compus, se cere:
a) Valoarea nominală;
b) Cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenĠă?
a) K ..., b) K a ...
SoluĠie
S0=100.000 u.m.
p 8% Ÿ i 0,08
T 5 ani
j1=0,08
j2=0,1
T
K S0 1  i Ÿ K=14932,8 u.m.
T
K1 S0 1  i 1 Ÿ K1=100.000(1+0,08)3
K1=12597,1 u.m.
Scont compus raĠional
­ K a 146.932,8 125.971, 2u.m.
° 2
K ° 1  0,08
K a Ÿ®
t
1 j ° K a 146.932,8 121.432u.m.
° 2
¯ 1  0,1
Scont compus comercial
­ K a 146.932,8 126.666.2u.m.
Ka K Ÿ °° 1  0,08 ˜ 2
1  jt ®
° K a 146.932,8 122.444u.m.
°̄ 1  0,1 ˜ 2
Concepte cheie: dobânda, dobânda simplă, scadenĠă comună, scadenĠă medie,
procent mediu înlocuitor, dobândă compusă, factor de fructificare, factor de actua-
lizare, scontul simplu, scontul compus, valoarea nominală a unei poliĠe, valoarea
scontată a unei poliĠe.
Întrebări de autoevaluare
1. Dobânda anuală unitară este...
2. RelaĠia dintre procentul anual úi dobânda anuală unitară este ...
3. DefiniĠi noĠiunea de scadenĠă comună.
4. DefiniĠi noĠiunea de dobândă compusă.
5. Scontul simplu este...
6. PrecizaĠi diferenĠa dintre valoarea nominală a unei poliĠe úi valoarea scontată
a acesteia.
20
 7. DefiniĠi scontul compus.
8. Orice scont ce aproximează scontul raĠional se numeúte...
Test
1. Dobânda cu procentul anual de 10%, corespunzătoare plasării unei sume
timp de 6 luni, este de 250 u.m. (în regim de dobândă simplă; 1an =360 zile) Care
va fi suma finală corespunzătoare acestei operaĠiuni ?
a) 5000 u.m.; b) 5250 u.m.;c) 5200 u.m.; d) 5225u.m.
2. În urmă cu 3 ani o persoană a împrumutat o sumă de 200.000 u.m., cu un
procent anual de 10%, pe care trebuie să o ramburseze astăzi împreună cu dobânda
compusă corespunzătoare. Care este astăzi valoarea acestei dobânzi?
a) 66.200 u.m.; b) 46.100 u.m.; c) 266.200 u.m; d) 231.300u.m.
3. O poliĠă achiziĠionată în urmă cu 4 luni cu procentul anual p=10% valorează
astăzi 200.000 u.m., când posesorul doreúte să o sconteze úi să o vândă; scadenĠa ei
este de 9 luni de la cumpărare. AflaĠi capitalul nominal.
a) 207.730,82 u.m.; b) 194.174,75 u.m.; c) 194.174,75 u.m; d) 208.071,22 u.m.
4. O poliĠă valorând la cumpărare S0 =200.000 u.m. urmează a fi achitată
peste 4 ani cu procentul anual p=10% în regim de dobândă compusă. Dacă posesorul
o scontează peste 3 ani cu procentul de scont de q=12%. AflaĠi taxa de scont.
(aplicaĠi scontul compus raĠional)
a) 60.714,82 u.m.; b) 21.446,42 u.m.; c)31.373,57 u.m; d) 68.700,72u.m.

2. PLĂğI EùALONATE
2.1. PlăĠi posticipate, temporare, imediate
PlăĠile eúalonate sunt plăĠile care se fac la anumite perioade de timp având
drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. Intervalul de timp
între două plăĠi reprezintă o perioadă. Dacă perioada este anul, plăĠile se numesc
anuităĠi, dacă perioada este semestrul, plăĠile se numesc semestrialităĠi, dacă perioada
este trimestrul, plăĠile se numesc trimestrialităĠi, iar dacă perioada este luna, plăĠile
se numesc mensualităĠi.
Tipuri de plăĠi
1. PlăĠile pot fi - variabile dacă sumele plătite sunt variabile,
- constante dacă sumele plătite sunt constante.
2. PlăĠile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă.
3. PlăĠile pot fi - temporare dacă numărul de plăĠi este finit (stabilit în contract)
- viagere pe viaĠă
- perpetue dacă numărul plăĠilor este nelimitat
4. PlăĠile pot fi - posticipate dacă plata se face la sfârúitul fiecărei perioade
- anticipat dacă plata se face la începutul fiecărei perioade
NotaĠii
S P valoarea finală unui úir de n anuităĠi posticipate
n
AP valoarea actuală unui úir de n anuităĠi posticipate
n
T1 , T2 ,...Tn anuităĠile
i1 , i2 ,...in dobânzile unitare pe fiecare perioadă
21
 2.2. AnuităĠi posticipate
x AnuităĠi posticipate, temporare, imediate
AnuităĠile sunt imediate dacă prima plată se face în primul an úi sunt
amânate dacă plata se face după un număr de ani r.
a) anuităĠi variabile úi dobânzi variabile
S P T1 1  i2 1  i3 ... 1  in  T2 1  i3 1  i4 ... 1  in  ...  Tn 1 1  in  Tn
n
(2.1)
Reamintim că
n -n
Sn =S0 1+i Ÿ S0 Sn 1+i
atunci vom găsi
1 1 1 1 1 1
AP T1 1  i1  T2 1  i2 1  i1  Tn 1  in 1  in1 ... 1  i1 (2.2)
n
b) anuităĠi variabile úi dobânzi constante
n 1 n2
SP T1 1  i  T2 1  i  ......  Tn 1 1  i  Tn (2.3)
n

iar
1 2 n
AP T1 1  i  T2 1  i  ...  Tn 1  i (2.4)
n

c) anuităĠi constante úi dobânzi variabile

SP T 1  i2 1  i3 ... 1  in  T 1  i3 1  i4 ... 1  in  ...  T 1  in  T . (2.5)
n
iar
1 1 1 1 1 1
AP T1 1  i1  T2 1  i2 1  i1  Tn 1 in 1 in1 ... 1 i1 (2.6)
n
d) anuităĠi constante úi dobânzi constante
n 1 n2
SP T 1 i  T 1 i  ...  T 1  i  T (2.7)
n

Calculând vom obĠine

n
1 i 1
SP T (2.8)
n i
iar
1 2 n
AP T 1 i  T 1 i  ...  T 1  i (2.9)
n
Calculând vom obĠine
n
1 1 i
AP T (2.10)
n i
ObservaĠie
Dacă T=1u.m. găsim
n
1 i 1
sn (2.11)
i
valoarea finală a unui úir de anuităĠi posticipate unitare.
22
 Exemple
1. Dacă 3 ani consecutiv la fiecare sfârúit de an se plasează sumele de 2000 u.m.,
5000 u.m., 7.000 u.m., cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%. Care este valoarea
finală a fondului acumulat?
a) 15.905 u.m.; b) 17.200 u.m.;c) 14.876 u.m; d) 12.376 u.m.
Răspuns: c
Rezolvare
S P 2000 1  0,08 1  0,1  5000 1  0,1  7000 14.876 u.m.
3
Valoarea actuală
AP 2000  5000  7000 11702,694
3 1,07 1,07 ˜ 1,08 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,1
2. Dacă 3 ani consecutiv la fiecare sfârúit de an se plasează sumele de 2000 u.m.,
5000 u.m., 7.000 u.m., cu procentul anual de 10%, care este valoarea finală a
fondului acumulat?
a) 15.905 u.m.; b) 17.200 u.m.;c) 14.920 u.m; d) 15.376 u.m.
Răspuns corect c)
Rezolvare
2
SP 2000 1  0,1  5000 1  0,1  7000 14.920 u.m.
3
Valoarea actuală
AP 2000  5000 2
 7000 11209,616 u.m.
3 1,1 1,1 1,13
3. Dacă 3 ani consecutiv la fiecare sfârúit de an se plasează suma de 7.000 u.m.,
cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%. Care este valoarea finală a fondului acumulat?
a) 23.016 u.m.; b) 25.231 u.m.;c) 32.016u.m; d) 35.231 u.m.
Răspuns: a
Rezolvare
S P 7000 1  0,08 1  0,1  7000 1  0,1  7000 23016 u.m.
3
Valoarea actuală
AP 7000  7000  7000 18106, 294 u.m.
3 1,07 1,07 ˜ 1,08 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,1
4. Se plasează timp de 10 ani, la sfârúitul fiecărui an, suma de 200.000 u.m. în
regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. Care este valoarea finală ,
respectiv valoarea actuală a acestei operaĠiuni?
S P ..., AP ...
10 10
1,110  1
SP 200.000 3.187.484,6 u.m.
10 0,1
1  1,110
AP 200.000 1228913, 4 u.m.
10 0,1

23
 Concepte cheie : anuităĠi, anuităĠi anticipate, anuităĠi posticipate, valoarea finală
unui úir de n anuităĠi posticipate, valoarea actuală a unui úir de n anuităĠi posticipate.
Întrebări de autoevaluare
1. AnuităĠile sunt plăĠile care...
2. PlăĠile sunt posticipate dacă...
3. PlăĠile sunt anticipate dacă...
4. Valoarea finală a unui úir de anuităĠi posticipate, temporare, imediate, egale
este dată de relaĠia...
5. Valoarea actuală a unui úir de anuităĠi posticipate, temporare, imediate, egale
este dată de relaĠia...
Test
1. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani, cu plată
anuală posticipată câte 10.000u.m. cu procentul anual de 5%. Care este valoarea
actuală a datoriei ?
AP ...
5
2. Dacă 3 ani consecutiv la fiecare sfârúit de an se plasează suma de 5.000 u.m.,
cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%. Care este valoarea finală a fondului acumulat?
a) 16.440 u.m.; b) 15.231 u.m.; c) 12.016 u.m; d) 13.231 u.m.
3. Dacă 3 ani consecutiv la fiecare sfârúit de an se plasează suma de 5.000 u.m.,
cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%. Care este valoarea actuală corespunzătoare
acestei operaĠiuni?
a) | 12.933 u.m.; b) | 15.231 u.m.; c) | 16.440 u.m; d) | 13.731 u.m.
4. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani, cu
plată anuală posticipată câte 10.000 u.m. cu procentele anuale de 4, 5, 6, 4, 8%.
Care este valoarea actuală a datoriei ?
AP ...
5

3. RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR
Se numeúte împrumut o operaĠie financiară prin care un partener P1 (indivi-
dual sau grupat, numit creditor) plasează o sumă de bani, pe o perioadă de timp, în
anumite condiĠii, unui alt partener P2 (individual sau grupat, numit debitor).
OperaĠiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeúte
rambursare sau amortizare a împrumutului. Un împrumut care nu se mai înapoiază se
numeúte împrumutul nerambursabil. Sumele rambursate anual care au rolul de a
amortiza treptat suma împrumutată se numesc amortismente.
3.1. Amortizarea unui împrumut prin anuităĠi constante posticipate
Fie: V0 – suma împrumutată la momentul iniĠial, T1 ,..., Tn – anuităĠile (rate)
succesive, (prima anuitate fiind plătită la sfârúitul primului an), n – durata în ani a
rambursării, Q1 ,..., Qn – amortismentele succesive conĠinute în prima, a doua, úi a
n-anuitate, i – dobânda unitară a împrumutului.

24
 Cu aceste date se poate întocmi tabelul:

Suma rămasă de
Momente Amortismente Dobânda AnuităĠi
plată
0 --- --- --- V0

d1 V0 i T1 Q1  d1 V V0  Q1
1 Q1 1

    

p Qp dp V p 1i Tp Qp  d p Vp V p 1  Q p

    
Tn Qn  d n V n Vn 1  Qn 0
n Qn dn Vn 1i

ObservaĠii:
1. Tabelul este valabil pentru orice lege a anuităĠilor pentru care nu s-a
formulat încă nici o ipoteză.
2. Din condiĠia ca după n ani să se ramburseze suma împrumutată reiese că
suma împrumutată este egală cu suma amortismentelor:
V0 Q1  Q2  ...  Qn (3.1)
De asemenea, relaĠia între anuităĠi úi amortismente (adecvată pentru orice lege
a anuităĠilor) este:
T p 1  T p Q p 1  1  i Q p (3.2)

AnuităĠile trebuie să fie constante

3.2. Împrumuturi cu anuităĠi (rate) constante, plătibile
la sfârúitul anului (posticipat)
Considerăm Ti T , orice i 1,..., n . Atunci din (3.2.) avem Q p 1 1 i Qp
úi obĠinem:
(1  i ) n  1
V0 Q1 (3.3)
i
Exemplu
Un împrumut de 10.000 u.m. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităĠi)
constante posticipate cu procentul anual de 5%. Care este tabloul de amortizare?
SoluĠie
d 1 V0 i 10000 ˜ 0,05 500
Primul amortisment Q1 i
V0 n
2320,12
1 i 1
sau Q1 T  d1 2320,12
25
 Amortismente ( Q p (i  1)Q p 1 ): Q2 2436,13 ; Q3 2557,92 ; Q4 2685,83
Realizând celelalte calcule se obĠine tabelul de amortizare:
Suma rămasă
Anii Amortismente Dobânzi AnuităĠi de plată
la sfârúitul anului
1 2320,12 500 2820,12 7679,88
2 2436,13 383,99 2820,12 5243,75
3 2557,92 262,20 2820,12 2685,83
4 2685,87 134,29 2820,12 0
3.3. Împrumuturi cu anuităĠi (rate) constante cu dobândă
plătită la începutul anului (anticipat)
La semnarea contractului se plăteúte dobânda pentru primul an úi, deci, suma
reală plătită nu este V0 , ci V0  V0 i .
Pentru fiecare dintre anii următori, dobânda se calculează asupra sumei rămase
de plătit úi se plăteúte o dată cu amortismentul.
Tabelul pentru împrumuturi cu anuităĠi plătite la începutul anului este:
Suma rămasă
de plată
Anii Amortismentele Dobânzi AnuităĠi
la sfârúitul
anului
0 --- d0 V0 i --- V 0  V0 i
T1 Q1  V1i V V0  Q1
1 Q1 d1 V1i 1

T2 Q2  V2
2 Q2 d2 V2 i V2 V1  Q2
TP Qp  Vp Vp V p 1  Q p
p Qp dp Vpi

Tn Qn  V n V n Vn 1  Qn
n Qn dn Vn i

Dacă Vn 0 atunci Tn Qn .
DiferenĠa a două anuităĠi succesive este T p 1  T p Q p 1 (1  i )  Q p .
Dacă anuităĠile sunt constante, adică Ti T , i 1,..., n atunci Q p 1 (1  i )  Q p 0
n
úi astfel Q p 1 Q1
, rezultând Q1 i (1  i ) .
V0
(1  i ) p (1  i )[1  (1  i ) n ]
Exemplu
Un împrumut de 40.000 u.m. este rambursabil cu cinci ani prin anuităĠi
constante cu dobândă plătibilă la începutul anului cu procent de 5%. Care este tabloul
de amortizare?

26
 SoluĠie
Se calculează
i(1  i) 4 0,05 ˜ 0,955
Q1 V0 n
40.000
(1  i)[1  (1  i) ] 0,95[1  0,955 ]
0,05 ˜ 0,77378
= 40.000 7201 úi apoi celelalte elemente, conform relaĠiilor de mai
0,95 ˜ 0,2262192
sus úi se obĠine tabloul de amortizare:
Suma
rămasă de
Anii Amortismente Dobânzi AnuităĠi plată la
sfârúitul
anului
0 - 2000 - 38.000
1 7201 1640 8841 32.799
2 7580 1261 8841 25219
3 7979 862 8841 17240
4 8399 442 8841 8841
5 8841 - 8841 0
3.4. Împrumuturi cu amortismente egale
V0
Dacă Qi Q , i 1,..., n din (3.1.) rezultă Q . Folosind acest lucru în
n
V0
(3.2.) obĠinem: T p 1 Tp - i T p  Qi .
n
Tabloul de amortizare a unui împrumut cu amortismente egale este similar
celui pentru amortizarea unui împrumut prin anuităĠi constante posticipate.
Exemplu
O persoană a împrumutat suma de 25.000 u.m. pe care urmează să o
ramburseze în 4 ani cu procentul de 5% prin anuităĠi posticipate cu amortismente
egale. Care este tabloul de amortizare?
SoluĠie
V0 25.000
Din V0 25000 úi n=4 rezultă Q 6250 . Realizând
n 4
calculele conform relaĠiilor de mai sus, obĠinem următorul tabloul de amortizare:
Suma rămasă de plată
Amortismente Dobânda Anuitatea
la sfârúitul anului
1 6250 1250 7500 18750
2 6250 875 7125 12500
3 6250 625 6768,7 6250
4 6250 425 6430,3 0
Concepte cheie: amortizare, amortismente, anuităĠi posticipate, anuităĠi anticipate.

27
 Întrebări de autoevaluare
1. DefiniĠi noĠiunea de împrumut.
2. DefiniĠi noĠiunea de amortismente.
3. Pentru un împrumut cu plăĠi posticipate, dobândă posticipată, amortismente
egale valoarea amortismentelor este dată de relaĠia…
4. Pentru un împrumut cu plăĠi anticipate, dobândă anticipată, amortismente
egale valoarea dobânzii este dată de relaĠia…
5. Pentru un împrumut cu plăĠi posticipate, dobândă posticipată, anuităĠi egale
valoarea amortismentelor este dată de relaĠia...
Test
1. Se rambursează un împrumut în valoare de 10.000 u.m. în 4 ani cu procentul
anual de 5% úi plăĠi anticipate cu dobândă anticipată. Dacă rambursarea se face cu
anuităĠi egale, care este valoarea celui de al doilea amortisment?
a) 2432,6146 u.m.; b) 2300, 2513 u.m.; c) 2560,6436 u.m; d) 2825,1532 u.m.
2. Un împrumut în valoare de 10.000 u.m. va fi rambursat în 4 ani cu procentul
anual de 5% úi plăĠi posticipate cu dobândă posticipată. Dacă rambursarea se face
cu amortismente egale, care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani ?
a) 1250 u.m.; b) 750u.m.; c) 1125 u.m; d) 625 u.m.
3. Un împrumut în valoare de 10.000 u.m. va fi rambursat în 4 ani cu procentul
anual de 5% úi plăĠi posticipate cu dobândă posticipată. Dacă rambursarea se face
cu anuităĠi egale, stabiliĠi valoarea anuităĠii.
a) | 2.320 u.m.; b) | 2.650u.m.; c) | 2.820 u.m; d) | 3.000 u.m.
4. Un împrumut va fi rambursat în 15 anuităĠi constante posticipate. Amortismentul
patru este 46.409.790, iar al optulea este de 66.965.604.AflaĠi procentul împrumutului.
a) | 9,6%; b) | 7,5%; c) | 8,5% ; d) | 11% .

4. OBLIGAğIUNI
Împrumuturile cu obligaĠiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut
este foarte mare. În acest caz, statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite
un număr de titluri de valoare, numite obligaĠiuni. Cei care cumpără aceste titluri se
numesc subscriptori sau obligatari, iar cel ce emite obligaĠiuni se numeúte emitent.
Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorĠi sau alte metode.
Pentru fiecare obligaĠiune sunt menĠionate regulile împrumutului cu drepturile
úi îndatoririle partenerilor, înscrindu-se obligatoriu: numărul obligaĠiunii, valoarea
nominală a obligaĠiunii, procentul anual, tabloul de amortizare, cuponul obligaĠiunii,
condiĠii de rambursare, alte clauze.
4.1. Concepte úi notaĠii generale
C0 valoarea de emisie a împrumutului;
C valoarea de emisie a obligaĠiunii;
V0 valoarea nominală a împrumutului;
V valoarea nominală a obligaĠiunii;
W0 valoare de rambursare a împrumutului;
W valoare de rambursare a obligaĠiunii;
Qk amortismentul din anul k;
dk dobânda plătită în anul k;
Sk anuitatea din anul k;
28
 n durata împrumutului (în ani);
N numărul total de obligaĠiunii;
Rk suma rambursată după k plăĠi;
Vk suma rămasă de plătit după k plăĠi;
Nk numărul de obligaĠiuni rambursate în anul k;
N(Rk) numărul de obligaĠiuni rambursate după k plăĠi;
N(Vk) numărul de obligaĠiuni rămase de rambursat după k plăĠi.
Avem următoarele relaĠii
V0=VN, (4.1)
C0=CN, (4.2)
W0=WN, (4.3)
n
N=N1 +N 2 +...+N n = ¦ Nk , (4.4)
k=1
n
V0 =Q1 +Q 2 +...+Q n = ¦ Qk , (4.5)
k=1
Sk =Q k +d k , (4.6)
Cupon unitar de dobândă=Vi. (4.7)

Emisiunea este:
x sub pari (sub paritate) dacă C<V
x al pari (la paritate) dacă C=V
x supra pari (peste paritate) dacă C>V (foarte rar)
Rambursarea este:
x sub pari (sub paritate) dacă W<V (foarte rar)
x al pari (la paritate) dacă W=V
x supra pari (peste paritate) dacă W>V (foarte rar)
Prima rambursare în sens contabil=W-C (4.8)
Prima rambursare în sens strict=W-V (4.9)
Prima emisiune în sens juridic=V-C (4.10)
Dacă rambursarea este al pari atunci
Q k N k +V (4.11)
Dacă rambursarea este supra pari atunci
Q k N k +W (4.12)
ObligaĠiunea este un titlu indivizibil úi prin urmare nu poate fi rambursat prin
fracĠiuni de titlu. Pot exista, de obicei, două posibilităĠi de rambursare:
a) anuală, amortizând în fiecare an un număr de obligaĠiuni;
b) în final sau ÎN FINE, amortizând toate obligaĠiunile la sfârúitul perioadei
împrumutului.
4.2. Rambursare al pari
Dacă rambursarea este anuală, prin plăĠi posticipate úi cu:
a) amortismente egale Q1 =Q 2 =...=Q n =Q atunci avem:
29
 Nk numărul de obligaĠiuni rambursate în anul k;
Nk = N . (4.13)
n
Qk amortismentul din anul k
V
Q k = 0 =N k V . (4.14)
n
N(Vk-1) numărul de obligaĠiuni aflate în circulaĠie la începutul anului k
N Vk-1 = n-k+1 ˜ N . (4.15)
n
Vk-1 valoarea datoriei la începutul anului k
Vk-1 = n-k+1 ˜ V0 =N Vk-1 ˜ V . (4.16)
n
dk dobânda plătită în anul k
d k = n-k+1 ˜ i ˜ V0 =i ˜ Vk-1 . (4.17)
n
Sk anuitatea din anul k
n-k+1 i+1
Sk = ˜ V0 =Q k +d k (4.18)
n
Vk suma rămasă de plătit după k plăĠi
Vk = n-k ˜ V0 =N Vk ˜ V (4.19)
n
N(Vk) numărul de obligaĠiuni rămase de rambursat după k plăĠi
N Vk = n-k ˜ N (4.20)
n
b) anuităĠi egale S1 =S2 =...=Sn =S atunci avem:
Nk numărul de obligaĠiuni rambursate în anul k;
k-1
1+i
Nk = n
˜i ˜ N (4.21)
1+i -1
Qk amortismentul din anul k
k-1
1+i
Qk = n
˜ i ˜ V0 =N k ˜ V (4.22)
1+i -1
N(Vk-1) numărul de obligaĠiuni aflate în circulaĠie la începutul anului k
n k-1
1+i  1+i
N Vk-1 = n
˜N (4.23)
1+i -1
Vk-1 valoarea datoriei la începutul anului k
n k-1
1+i  1+i
Vk-1 = n
˜ V0 =N Vk-1 ˜ V (4.24)
1+i -1

30
 dk dobânda plătită în anul k
n k-1
1+i  1+i
dk = n
˜ i ˜ V0 =i ˜ Vk-1 (4.25)
1+i -1
Sk anuitatea din anul k
n
1+i
Sk = n
˜ i ˜ V0 =Q k +d k (4.26)
1+i -1
Vk suma rămasă de plătit după k plăĠi
n k
1+i  1+i
Vk = n
˜ V0 =N Vk ˜ V (4.27)
1+i -1
N(Vk) numărul de obligaĠiuni rămase de rambursat după k plăĠi
n k
1+i  1+i
N Vk = n
˜N (4.28)
1+i -1
Exemplu
Un împrumut obligatar în valoare nominală de V0=2.000.000.000u.m constă
în N=600.000 obligaĠiuni, care se rambursează în 5 ani, cu procentul operaĠiunii de
p=15%. Se cer elementele tabloului de amortizare, plăĠile fiind anuale posticipate:
a) cu amortismente egale; b) cu anuităĠi egale).
SoluĠie
Folosind formulele anterioare găsim tablourile de amortizare corespunzătoare
de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale úi tabloul 2 pentru anuităĠi egale)

31
32
 Concepte cheie: valoarea de emisie a împrumutului, valoarea de emisie a
obligaĠiunii, valoarea nominală a împrumutului, valoarea nominală a obligaĠiunii,
valoare de rambursare a împrumutului, valoare de rambursare a obligaĠiunii, numărul
de obligaĠiuni rambursate în anul k, numărul de obligaĠiuni rambursate după k plăĠi,
numărul de obligaĠiuni rămase de rambursat după k plăĠi, emisiunea sub pari,
emisiunea al pari, emisiunea supra pari.
Întrebări de autoevaluare
1. ObligaĠiunile sunt...
2. Dacă rambursarea este anuală, prin plăĠi posticipate úi cu amortismente egale
atunci N(Vk-1) numărul de obligaĠiuni aflate în circulaĠie la începutul anului k este
dat de relaĠia...
3. Dacă rambursarea este anuală, prin plăĠi posticipate úi cu amortismente egale
atunci dk dobânda plătită în anul k este dată de relaĠia...
4. Dacă rambursarea este anuală, prin plăĠi posticipate úi cu anuităĠi egale
S1 =S2 =...=Sn =S atunci Nk numărul de obligaĠiuni rambursate în anul k este dat
de relaĠia...
5. Dacă rambursarea este anuală, prin plăĠi posticipate úi cu anuităĠi egale
S1 =S2 =...=Sn =S atunci Qk amortismentul din anul k este dat de relaĠia...
Test
1. Un împrumut.V0=3.000.000.000 u.m. se realizează cu obligaĠiuni de valoare
nominală V=5000 u.m. úi se amortizează prin anuităĠi posticipate cu amortismente
egale, cu un procent anual de 10% rambursabil în 6 ani. CalculaĠi suma dobânzilor.
a) 1.000.000.000 u.m.; b) 1.500.000.000 u.m.; c) 1.050.000.000 u.m;
d) 2.000.000.000 u.m.
2. Un împrumut.V0=3.000.000.000 u.m. se realizează cu obligaĠiuni de valoare
nominală V=5000 u.m. úi se amortizează prin anuităĠi posticipate cu amortismente
egale, cu un procent anual de 10% rambursabil în 6 ani. CalculaĠi suma anuităĠilor.
a) 4.000.000.000 u.m.; b) 4.500.000.000 u.m; c) 5.050.000.000 u.m;
d) 4.050.000.000 u.m.
3. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0=1.000.000 u.m. constă
din N=10.000 obligaĠiuni care se rambursează în 4 ani. Procentul operaĠiunii este 8%.
Se cere numărul de obligaĠiuni amortizate în anul al doilea, útiind că plăĠile sunt
anuale posticipate, egale.
a) N2 | 2397; b) N2 | 2501 u.m.; c) N2 | 2796; d) N2 | 2588.
4. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0=1.000.000 u.m. constă
din N=10.000 obligaĠiuni care se rambursează în 4 ani. Procentul operaĠiunii este 8%.
Se cere valoarea anuităĠii, útiind că plăĠile sunt anuale posticipate, egale.
a) S | 301.900; b) S | 239.700; c) S | 258.800; d) S | 360.089.

5. ACğIUNI
AcĠiunea este un titlu, instrument financiar pe termen lung. Deosebirea dintre
acĠiuni úi obligaĠiuni este că obligaĠiunea se rambursează după un număr de ani, iar
acĠiunea niciodată. AcĠiunea dă dreptul proprietarului de a i se da explicaĠii asupra
modului în care au fost investiĠi banii săi, drept pe care deĠinătorul unei obligaĠiuni
nu-l are.

33
 5.1. Concepte úi notaĠii generale
C0 - cursul sau valoarea acĠiunii la momentul zero al cumpărării ei imediat
după plata dividendelor (dacă au existat) sau exact la cumpărare;
D0 - dividende plătite exact înainte de evaluarea cursului C0;
p=100i - procentul operaĠiunii;
n - durata sau numărul de ani ai plasamentului;
Dk - dividendele anuale, k=1, 2, ..., n;
Cn - cursul de revânzare al acĠiunii după n ani de la cumpărare.
5.2. Evaluare ( modelul general)
Au loc următoarele relaĠii în baza principiului fundamental al echivalenĠei
angajamentelor financiare reciproce (cheltuieli úi venituri) corespunzătoare investiĠiei
n
Dk Cn
C0 k¦ n
, (5.1)
k 1 1 i 1 i
unde
n
D
¦ 1  ki k suma tuturor dividendelor actualizate;
k 1
Cn
n
valoarea actuală a preĠului de revânzare (matematic).
1 i
n
n nk
Cn C0 ˜ 1  i  ¦ Dk ˜ 1  i (5.2)
k 1
unde
n
C0 ˜ 1  i valoarea finală a preĠului de cumpărare;
n
nk
¦ Dk ˜ 1  i valoarea finală totală a dividendelor încasate.
k 1
Dacă acĠiunea rămâne ca titlu un număr foarte mare de ani n o f , atunci preĠul de
cumpărare este
n
k
C0 ¦ Dk ˜ 1  i , (5.3)
k 1
atunci
PreĠul actual de achiziĠionare
al unei acĠiuni perpetue C0  D , dacă Dk<D, pentru orice k (5.4)
i
Exemplul 1
În urmă cu trei ani s-a cumpărat o acĠiune cu preĠul C0=2000 u.m., încasând
dividendele
D1=150 u.m., D2=175 u.m., D3=180 u.m. Dacă procentele anuale sunt
p1=8%,p2 =10%,
p3 =12%, cu ce preĠ matematic se poate revinde astăzi această acĠiune?
C3=...
34
 SoluĠie
Folosim relaĠia (30) úi avem
C3=2000·1,08·1,1·1,12-(150·1,1·1,12+175·1,12+180)
C3=2100,32 u.m.
Exemplul 2
La ce preĠ poate fi cumpărată astăzi o acĠiune care să aducă timp de cinci ani
dividendele anuale 120u.m, 125u.m, 200u.m, 250u.m.úi apoi să fie revândută cu
preĠul matematic de 300u.m dacă procentele anuale sunt de 7%, 8%, 10%, 12% ?
C0=...
SoluĠie
C0 120  125  150  200  250  3000
1,07 1,07 ˜ 1,08 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,09 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,09 ˜ 1,1 1,07 ˜ 1,08 ˜ 1,09 ˜ 1,1 ˜ 1,12

C0 2578,0476 u.m
5.3. Modelul Gordon Shapiro
Presupunem că dividendele cresc într-un ritm anual constant cu procentul 100D ,
adică
D k 1 1  D D k , k=0,1, 2, ... (5.5)
Atunci preĠul de cumpărare ( matematic) pentru o durată de n ani
n k
1  D  Cn ,
C0 D 0 ¦
1 i 1 i
n
(5.6)
k 1
iar preĠul de revânzare ( matematic) după n ani
n k
n n 1 D
Cn C0 ˜ 1  i  D0 ˜ 1  i ˜ ¦ 1 i
. (5.7)
k 1
În condiĠiile modelului GORDON SHAPIRO avem
­ n
1  D ˜ ª 1  D  1º  Cn , D z i
D
°° 0 ˜
C0 ® D  i «¬ 1  i »
¼ 1 i
n
(5.8)
° n
°̄ n ˜ D0  Cn 1  i , D i
úi
­ C ˜ 1 i n  D ˜1 D ˜ ª 1 D n n
 1  i º» , D z i
° 0 0
D  i ¬« ¼
Cn ® (5.9)
°C0 ˜ 1  i  n ˜ D 0 ˜ 1  i n
n
, D i
¯

Dacă durata investiĠiei este foarte mare n o f avem

­ D1
°D ˜ 1  D , i!D
C0 ® 0 i  D i  D (5.10)
¯° f , idD

35
 ObservaĠie 1
D1
O acĠiune pe termen lung poate fi achiziĠionată astăzi cu preĠul C0 ,
iD
dacă D  i úi nu poate fi achiziĠionată în caz contrar.
DefiniĠie. Se numeúte coeficient de randament curent anticipat al acĠiunii
în perpetuitate de preĠ C0, raportul
D1
r (5.11)
C0
Din relaĠiile (36), (37) obĠinem
r iD (5.12)
ObservaĠie 2
Modelul de evaluare GORDON SHAPIRO este des utilizat în practică, însă
este destul de simplificator úi restrictiv, căci ipoteza că i ! D nu permite folosirea
acestuia pentru o societate pe acĠiuni cu o evoluĠie generală crescătoare într-un ritm
accelerat.
Exemplul 3
O acĠiune se poate cumpăra acum cu preĠul C0=40.000 u.m. ultimul dividend
D0=2.400 u.m. Dacă se estimează că dividendele au o creútere anuală de16%
cu procentul anual al operaĠiunii p=14%, la ce preĠ se va revinde acĠiunea peste trei ani?
C3=...
SoluĠie
3 1,16
C3 40.000 ˜ 1,14  2400 ˜ 1,163  1,143
0,16  0,14
C3 48.215,962 u.m.
Exemplul 4
La ce preĠ poate fi cumpărată astăzi o acĠiune útiind că ea se revinde cu
80.000 u.m. ultimul dividend D0=3.400 u.m., cu procentul anual al operaĠiunii
p=14%, iar dividendele au o creútere anuală de16% ?
C0=...
SoluĠie
4
1,16 ª§ 1,16 · º
C0 3.400 ˜ «¨ ¸  1»  80.000
4
0,02 «© 1,14 ¹ »¼ 1,14
¬
C0 61.573,381 u.m.
5.4. Modelul lui Bates
Presupunem că avem un ritm anual constant de creútere a beneficiului pe acĠiune
úi introducem un coeficient d de distribuire a beneficiilor pe acĠiune
Avem
Dk dividendul pe acĠiune, k=1, 2, ..., n;
Bk beneficiului anual pe acĠiune, k=1, 2, ..., n;
D coeficentul anual de creútere a beneficiilor
36
 Bk 1 1  D ˜ Bk 1 , k=1, 2, ... (5.13)
úi
D k d ˜ Bk , k=1, 2, ... (5.14)
pentru economia americană, sau
D k d ˜ Bk 1 , k=1, 2, ... (5.15)
pentru alte economii.
Atunci modelul general în ipotezele lui Bates, pentru alte economii devine
B0 d n 1  D k Cn
C0
1+D
˜
1 i
¦1 i
n
(5.16)
k 1
úi
n k
n Bd n 1 D
Cn C0 ˜ 1  i  0 ˜ 1 i
1 D
˜ ¦ 1 i
. (5.17)
k 1
În condiĠiile lui Bates, găsim
­ B0 d ª 1  D n º Cn
° ˜«  1»  , Dzi
° D  i ¬ 1 i ¼ 1 i
n
C0 ® (5.18)
° B0 d n
°¯n ˜ 1  D  Cn 1  D , D i
iar
­ n B0 d ª n n
° C0 ˜ 1  i  ˜ 1 D  1  i »º , D z i
Cn ® D  i ¬« ¼ (5.19)
°C ˜ 1  D n
 n ˜ B0 d ˜ 1  D
n-1
, D i
¯ 0
Exemplul 5
Cu ce preĠ poate fi cumpărată azi o acĠiune care se revinde peste patru ani cu
80.000 u.m., útiind că beneficiile sale anuale cresc într-un ritm anual constant de 16%,
dividendele anuale reprezintă 30% din beneficiile anuale, ultimul beneficiu este de
3.400 u.m., iar procentul anual de randament este p=10%?
C0=...
SoluĠie
0,3 ª§ 1,16 · 4 º 80.000
C0 3.400 ˜ «¨  1» 
0,16  0,10 «© 1,10 ¸¹ »¼ 1,10
4
¬
C0 58.664,817 u.m.
Concepte cheie: cursul sau valoarea acĠiunii, dividendele anuale, cursul de
revânzare al acĠiunii, preĠului de revânzare (matematic).
Întrebări de autoevaluare
1. Ce este o acĠiune?
2. Cursul de revânzare al acĠiunii după n ani de la cumpărare (în modelul general)
este dat de formula....
3. Cursul de revânzare al acĠiunii după n ani de la cumpărare (în modelul
Gordon Shapiro) este dat de formula....
37
 4. ScrieĠi relaĠia între beneficiile anuale pe acĠiune existentă în modelul lui Bates.
5. Cursul de revânzare al acĠiunii după n ani de la cumpărare (în modelul lui
Bates) este dat de formula....
Test
1. În urmă cu trei ani s-a cumpărat o acĠiune cu preĠul C0=5000 u.m., încasând
dividendele D1=150 u.m., D2=175 u.m., D3=200 u.m. Dacă procentele anuale sunt
p1=10%,p2 =12%, p3 =14%, cu ce preĠ matematic se poate revinde astăzi această
acĠiune?
C3=...
2. La ce preĠ poate fi cumpărată astăzi o acĠiune care să aducă timp de cinci
ani dividendele anuale 120u.m, 125u.m, 200u.m, 250u.m.úi apoi să fie revândută cu
preĠul matematic de 5000u.m dacă procentele anuale sunt de 8%, 10%, 12%, 14% ?
C0=...
3. O acĠiune se poate cumpăra acum cu preĠul C0=1.000.000 u.m. ultimul dividend
D0=120.000 u.m. Dacă se estimează că dividendele au o creútere anuală de10% cu
procentul anual al operaĠiunii p=12%, la ce preĠ se va revinde acĠiunea peste trei
ani?
C3=...
4. La ce preĠ poate fi cumpărată astăzi o acĠiune útiind că ea se revinde cu
100.000 u.m. ultimul dividend D0=13.000 u.m., cu procentul anual al operaĠiunii
p=12%, iar dividendele au o creútere anuală de14% ?
C0=...

II. MATEMATICI ACTUARIALE

NoĠiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaĠiilor financiare úi a normelor
pe baza cărora se fac calculele de asigurări, utilizând teoria probabilităĠilor úi a
statisticii matematice.
După natura lor asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi asigurări de
persoane sau asigurări de bunuri.
Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică
două părĠi: asiguratorul (instituĠie, care creează un fond de asigurare din sumele
depuse de asiguraĠi) úi asiguratul (persoană sau instituĠie, care plăteúte o sumă de
bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare).
Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare, în care intervin
următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării), economic (asigură
acoperirea necesităĠilor în viitor ale asiguratului, prin anticipaĠie în prezent) úi tehnic
(asigură echitabilitatea procesului de asigurare).
Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor.
Teorema compunerii contractelor
Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parĠiale A1, A2, ...,
An. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P, respectiv P1, P2, ..., Pn,
n
atunci P ¦ Pk .
k 1

38
 1. ASIGURĂRI DE VIAğĂ. FUNCğII BIOMETRICE
FuncĠiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea
indivizilor este influenĠată de mai mulĠi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaĠie,
clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă úi sex, pornindu-se de la un
număr de 100.000 nou născuĠi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice.
Probabilitatea de viaĠă úi de moarte
NotaĠii
px p x, x  1 probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaĠă
la x+1 ani
qx q x, x  1 probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie
în viaĠă la x+1 ani
p x, y probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaĠă la y ani
q x, y probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în
viaĠă la y ani
Avem
px  qx 1 , (1)
p x , y  q x, y 1 . (2)
Fie z o vârstă intermediară între x úi y atunci
p x, y p x, z p z , y . (3)
FuncĠia de supravieĠuire
Fie o populaĠie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcĠie de
supravieĠuire numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împli-
nească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaúi condiĠii, au aceleaúi
úanse să împlinească aceeaúi ani utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
§ x ·
X : ¨ x x n  x ¸ x  ^0,1,..., n` ; p  q 1 , p p a, x (4)
© Cn p q ¹
ObservaĠii
1) p p a, x probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaĠă la
x ani
2) n la numărul de persoane din colectivitate
3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiacă x ani va fi M X lx
media sau momentul iniĠial de ordinul întâi al variabilei X
ğinând cont că X variabilă aleatoare binomială avem
M X l x np a, x pentru a  x  y
l y np a, y (5)
Vom obĠine
ly
p x, y ,
lx
lx  l y
q x, y . (6)
lx
úi similar

39
 l x 1
px p x, x  1 ,
lx
l x  l x 1 dx
qx q x, x  1 . (7)
lx lx
unde
d x lx  l x 1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă
care moare între x úi x+1 ani
Notăm
n px p x, x  n probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani
n qx q x, x  n probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască
n ani
m / n qx q x  m, x  n probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze
între x+m úi x+n ani
úi găsim
lx n
n px ,
lx
lx  lx n
n qx ,
lx
lx  m  lx  n
m / n qx . (8)
lx
ViaĠa medie
Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în
vârstă de x ani se numeúte viaĠa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare
§1/ 2 1  1/ 2 ... n  1/ 2 ·
X :¨ ¸ ; ex M X (9)
© qx 1/ 2 qx ... n / n 1 qx ¹
unde
Z x
¦ lx n
ex 1 n 1
(10)
2 lx
Exemplu
Care este probabilitatea ca o persoană în vârstă de 40 ani să fie în viaĠă peste
15 ani ?
15 p40 ...

SoluĠie
lx n
ùtiind că n px úi folosind tabele de mortalitate avem
lx
l55 77.603
15 p40 0,91
l40 84.855

40
 Asigurarea unei sume în caz de supravieĠuire
la împlinirea termenului de asigurare
O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u.m,
care i se va plăti, dacă este în viaĠă peste n ani. Prima netă n Ex este valoarea medie
a variabilei aleatoare următoare
§ vn 0 ·
X :¨ ¸ (11)
© n px n qx ¹
unde vn factor de actualizare
l
n Ex M X v n n px v n x  n
lx
unde n Ex factor de actualizare viager
Notăm Dx v x l x număr de comutaĠie, ce se găseúte în tabele actuariale pentru
toate vârstele úi procentele uzuale, atunci
Dx  n
n Ex (12)
Dx
Dacă suma asigurată este S prima netă va fi
D
P Sn E x S x  n (13)
Dx
Exemplu
Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa în caz de
supravieĠuire la împlinirea vârstei de 55 ani suma de 10.000.000 u.m.?
P=...
SoluĠie
Dx  n
Din P S , obĠinem
Dx
D55 5.802,3
P 10.000.000 10.000.000 4813189 u.m.
D40 12.055

2. ANUITĂğI VIAGERE
AnuităĠi viagere posticipate
Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de
x ani astfel încât să primească la sfârúitul fiecărui an câte 1 u.m (S u.m. ) toată viaĠa.
Notăm această sumă ax
N x 1
ax (14)
Dx
unde
Dx v x l x număr de comutaĠie (se află în tabele de mortalitate)
N x Dx  Dx 1  ...  DZ număr de comutaĠie ( Z vârsta limită a persoanei
asigurate), Z 100 ani
41
 Exemplu
Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi, câte
1.000.000 u.m la sfârúitul fiecărui an ?
P=...
SoluĠie
N x 1
P Sax S
Dx
N 41 181.816 1.000.000 15.084.709 u.m.
P S
D40 12.053
AnuităĠi viagere anticipate
Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în
momentul semnării contractului astfel încât să primească câte 1 u.m (S u.m.) toată
restul vieĠii, la începutul fiecărui an.
Nx
ax (14)
Dx
Observăm că
a x 1  ax (15)

Dacă suma asigurată este S u.m. prima netă unică va fi

P=Sa x (16)
AnuităĠi viagere limitate la n ani úi anuităĠi viagere amânate
NotaĠii
/ n a x prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul
semnării contractului, pentru a primi 1u.m., la sfârúitul fiecărui an, timp de n ani (limitat);
/ n a x prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul
semnării contractului, pentru a primi 1u.m., la începutul fiecărui an, timp de n ani
(limitat);
n / a x prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul
semnării contractului, pentru a primi 1u.m., la sfârúitul fiecărui an, după n ani tot
restul vieĠii (amânată);
n / a x prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul
semnării contractului, pentru a primi 1u.m., după n ani, la începutul fiecărui an, tot
restul vieĠii (amânată).
Avem că
ax / n ax  n / ax (17)
úi
a x / n a x n / a x . (18)
ObĠinem
N x 1  N x  n 1
/ n ax , (19)
Dx
iar
42
 N x  n 1
n / ax . (20)
Dx
Similar
N x  N xn
/nax (21)
Dx
úi
N xn
n/ ax . (22)
Dx

Dacă suma asigurată este de S u.m. atunci primele nete unice vor fi S / n ax ,
S / n a x , S n / ax , respectiv S n / a x .
Exemplu
Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa, până la
împlinirea vârstei de 75 ani suma de 30.000.000u.m la sfârúitul fiecărui an ?
SoluĠie
P S / n ax
N51  N 76
P 30.000.000 361.314.630 u.m.
D50

3. ASIGURĂRI DE DECES
Notăm Ax prima netă unică pe care o plăteúte o persoană în vârstă de x ani, la
semnarea contractului, pentru ca urmaúii să primească 1u.m. în momentul decesului
său, atunci
Mx
Ax , (23)
Dx
unde
M x C x  C x 1  ...  CZ număr de comutaĠie;
C x v x 1/ 2 l x  lx 1 simbol de comutaĠie.
Dacă suma asigurată este de S u.m. atunci prima nete unică va fi S Ax
Exemplu
Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare, pentru ca în momentul
decesului urmaúii săi să primească 10.000.000 u.m.?
SoluĠie
Folosim relaĠia (23) úi obĠinem
M
P 10.000.000 50 3.417.160 u.m.
D50
M 50 2.416 ;
43
 D50 = 7.070,2.
Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani
NotaĠii
/ n Ax prima netă unică pe care o plăteúte o persoană în vârstă de x ani, la
semnarea contractului, pentru ca urmaúii să primească 1u.m. în cazul în care decesul
său a survenit până în n ani
n / Ax prima netă unică pe care o plăteúte o persoană în vârstă de x ani, la

semnarea contractului, pentru ca urmaúii să primească 1u.m. în cazul în care

decesul său a survenit după n ani.
Avem
Ax /n Ax  n / Ax . (24)
Vom obĠine
M x  M x n
/n Ax (25)
Dx
úi
M xn
n/ Ax . (26)
Dx
Dacă suma asigurată este de S u.m. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax ,
respectiv S n / Ax .
Exemplu
Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare, pentru ca în momentul
decesului urmaúii săi să primească 10.000.000 u.m., dacă decesul are loc până la
împlinirea vârstei de 60 ani?
P=...
SoluĠie
Folosim relaĠia (25) úi obĠinem
M  M 60
P 10.000.000 50 782.160 u.m.
D50
M 50 2.416 ;
M 60 1.863 ;
D50 = 7.070,2.

4. ASIGURĂRI MIXTE
În practică se obiúnuieúte să se facă o asigurare mixtă, adică dacă o persoană
în vârstă de x ani este în viaĠă peste n ani, atunci primeúte 1u.m. (în acel moment),
iar dacă decedează până în n ani urmaúii primesc 1u.m. Prima netă pe care o
plăteúte asiguratul este

44
 Dx  n M x  M x  n
P n E x  / n Ax  (27)
Dx Dx
Dacă suma asigurată este de S u.m. atunci
D  M x  M xn
P S x n (28)
Dx
Exemplu
Care este prima netă unică pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare, pentru a încasa el însuúi
10.000.000 u.m., dacă este în viaĠă la împlinirea vârstei de 60 de ani sau urmaúii
săi, dacă decesul are loc după împlinirea vârstei de 60 ani?
P=...
SoluĠie
Folosim relaĠia (28) úi obĠinem
M  M 60  D60
P 10.000.000 50 6.278.040 u.m.
D50
M 50 2.416 ;
M 60 1.863 ;
D50 7070, 2 ;
D60 3.885,7 .
Concepte cheie: actuariat, probabilitatea de viaĠă úi de moarte, funcĠie de
supravieĠuire, factor de actualizare viager, număr de comutaĠie, anuităĠi viagere
anticipate, anuităĠi viagere posticipate, anuităĠi viagere limitate la n ani, anuităĠi
viagere amânate, asigurări de deces, asigurări mixte.
Întrebări de autoevaluare
1. DefiniĠi funcĠie de supravieĠuire.
2. ScrieĠi formula factorului de actualizare viager.
3. / n ax reprezintă...
4. Ax reprezintă... úi are următoarea formulă...
5. n / Ax reprezintă... úi are următoarea formulă...
Teste
1. Care este probabilitatea ca o persoană în vârstă de 40 ani să nu fie în viaĠă
peste 30 ani ? (l40=84.855; l70=54.051)
2. Care este probabilitatea ca o persoană în vârstă de 25 ani să fie în viaĠă
peste 30 ani ? (útiind că l55 =77.603; l25 =87.844 )
a) 30p25 | 0,95; b) 30p25 | 0,88; c) 30p25 | 0,98; d) 30p25 | 0,15.
3. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 25 ani trebuie să o
plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa în caz de
supravieĠuire la împlinirea vârstei de 60 ani suma de 2.000.000 u.m.? (D25=25.941;
D60=3885,7)

45
 4. O persoană în vârstă de 60 ani primeúte o pensie anuală de 3.000.000 u.m.
Se cere prima unică pe care trebuie să o plătească în cazul în care pensia este
posticipată. (N61=739.147,6; D60=69.383,81)

Bibliografie
1. Duda, I.; Trandafir, R.; Baciu, A.; Ioan, R., Matematici pentru economiúti, Editura
FundaĠiei România de Mâine, Bucureúti, 2000.
2. Oprescu Gh., Matematici pentru economiúti, Editura FundaĠiei România de Mâine,
Bucureúti, 1996.
3. Nica V. úi colab., Cercetări operaĠionale cu aplicaĠii în economie. Teoria
grafurilor în analiza drumului critic, Editura Matrix, Bucureúti, 1996.
4. Purcaru I., Matematici financiare, Vol I úi II, Editura Economică, 1993.
5. Ani Matei, Curs de matematici pentru studenĠii economiúti, Editura FundaĠiei
România de Mâine, Bucureúti.
6. Popescu O. úi colab., Matematici aplicate în economie, Vol. I úi II, Editura
Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1993.

46