Unitatea de ı̂nvǎţare V

Capitolul IV

MATEMATICI FINANCIARE

Obiectul matematicilor financiare constǎ ı̂n prezentarea şi studiul modelelor economico-
matematice ale operaţiunilor financiare.
Prin operaţiune financiarǎ vom ı̂nţelege plasarea unei sume de bani ı̂ntre doi parteneri
(care pot fi persoane, grupuri de persoane, instituţii, etc.), ı̂n anumite condiţii, dupǎ
anumite reguli şi cu un anumit scop.
Analiza rentabilitǎtii unor astfel de plasamente poate interesa instituţiile financiare, in-
treprinderile, precum şi persoanele particulare atunci când ı̂şi plaseazǎ anumite economii,
sau dimpotrivǎ fac anumite ı̂mprumuturi.
În acest capitol vom prezenta câteva noţiuni de bazǎ şi anume: dobânzi şi rambursarea
unui ı̂mprumut.

4.1. Dobânzi.
Din confruntarea dintre cerere şi ofertǎ pe piaţa financiarǎ apare conceptul de preţ
al banilor, a cǎrui semnificaţie o dǎ noţiunea de dobândǎ. Pentru a ajunge la definirea
acestui concept se introduc notaţiile:
- S0 : suma de bani (denumitǎ şi sumǎ iniţialǎ sau capital iniţial) plasatǎ ı̂ntre doi
parteneri; ı̂n anumite condiţii, care are ca unitate de mǎsurǎ 1 u.m. (o unitate monetarǎ);
- t: durata de timp pentru derularea tranzacţiei financiare, ce are ca unitate de mǎsurǎ,
ı̂n mod frecvent, 1 an; se mai utilizeazǎ şi diviziuni ale anului: lunǎ, semestru, trimestru,
zi, etc.;
- S(S0 , t) := Sf : suma care ı̂i revine partenerului care a plasat suma S0 , la sfârşitul
perioadei t, denumitǎ şi sumǎ finalǎ sau capital final. În mod natural, avem: Sf ≥ S0 .

1
 Diferenţa dintre suma finalǎ şi suma iniţialǎ se noteazǎ cu D(S0 , t) şi se numeşte
dobânda corespunzǎtoare plasǎrii sumei S0 pe durata de timp t:
D(S0 , t) = Sf − S0 .

Cazuri particulare. (i) Dacǎ S0 = 1 u.m. şi t = 1 an atunci dobânda corespunzǎ-

toare se noteazǎ cu r şi se numeşte rata dobânzii (anualǎ);
(ii) Dacǎ S0 = 100 u.m. şi t = 1 an atunci dobânda aferentǎ se noteazǎ cu p şi se
numeşte procent anual.
Observaţie. Din cele de mai sus, avem:
p = 100r.
Procedeul de calcul al dobânzii depinde de ipotezele sau condiţiile ı̂n care se evalueazǎ
suma finalǎ a plasamentului. Existǎ douǎ moduri clasice de evaluare a dobânzii, şi anume:
dobânda simplǎ şi dobânda compusǎ. Dacǎ nu se specificǎ care procedeu se aplicǎ, atunci
pe termen scurt (durata plasamentului este sub 1 an) se aplicǎ dobânda simplǎ, notatǎ
Ds (S0 , t), iar pe termen lung (durata plasamentului este peste 1 an) se aplicǎ dobânda
compusǎ, notatǎ Dc (S0 , t).

4.1.1. Dobânda simplǎ.

Spunem cǎ plasarea sumei S0 se face ı̂n regim de dobândǎ simplǎ dacǎ valoarea
sumei investite S0 nu se modificǎ pe ı̂ntreaga perioadǎ a plasamentului. Dacǎ suma S0
este plasatǎ pe durata de timp t ı̂n regim de dobândǎ simplǎ cu rata dobânzii r atunci:
Ds (S0 , t) = S0 · r · t.
Observaţie. Dacǎ durata plasamentului nu este un numǎr ı̂ntreg de ani, atunci vom
considera cǎ anul este ı̂mpǎrţit ı̂n m fracţiuni egale. Astfel, avem:
dacǎ m = 1 atunci 1 an = 1 an;
dacǎ m = 2 atunci 1 an = 2 semestre;
dacǎ m = 4 atunci 1 an = 4 semestre;
dacǎ m = 12 atunci 1 an = 12 luni;
dacǎ m = 360 atunci 1 an = 360 zile.
Dacǎ notǎm tm durata exprimatǎ ı̂n fracţiuni de an de tip k, atunci tm = m · t sau
tm
t= .
m
Exemplu. Dacǎ se plaseazǎ suma de 1000 u.m. cu rata dobânzii de 5% ı̂n regim de
dobândǎ simplǎ atunci dacǎ durata plasǎrii este de:

2
 1000·5·2
(i) 2 ani, dobânda simplǎ corespunzǎtoare este Ds = = 100 u.m.;
100
1000·5·7
(ii) 7 luni, dobânda simplǎ corespunzǎtoare este Ds= = 29, 16 u.m.;
12 · 100
1000·5·72
(iii) 72 zile, dobânda simplǎ corespunzǎtoare este Ds= = 10 u.m.
360 · 100

Observaţie. Dobânda produsǎ de suma iniţialǎ S0 ı̂n cursul unei perioade de timp
se poate calcula divizând timpul ı̂n perioade parţiale şi insumând dobânzile produse pe
fiecare din ele de cǎtre S0 . Dacǎ t = t1 + ... + tk + ... . . . + tn , unde pe fiecare perioadǎ tk ,
k = 1, n se opereazǎ cu rata dobânzii rk , k = 1, n, atunci dobânda simplǎ corespunzǎtoare
plasǎrii sumei S0 pe perioada t este:

Ds (S0 , t) = S0 (r1 t1 + ... + rk tk + ... + rn tn ).

Exemplu. Suma de 1000 u.m. evaluatǎ cu o ratǎ a dobânzii de 10% trebuie restituitǎ
la un moment dat. Dacǎ se ı̂ntârzie 5 zile peste termen, rata dobânzii se majoreazǎ cu o
unitate procentualǎ, dupǎ care pentru fiecare zi ı̂ntârziatǎ ı̂n plus rata dobânzii precedentǎ
creşte cu 0, 1 unitǎţi procentuale. Dacǎ se ı̂ntârzie 7 zile peste termenul de platǎ care este
dobânda care se plǎteşte?
Avem: S0 = 1000 u.m., t1 = 5 zile cu r1 = 11%, t2 = 1 zi cu r2 = 11, 1%, t3 = 1 zi cu
r3 = 11, 2%. Atunci dobânda simplǎ corespunzǎtoare este datǎ de:
5 · 11 + 1 · 11, 1 + 1 · 11, 2
Ds (S0 , t) = 1000 · = 2, 14 u.m.
100 · 360

Elementele dobânzii simple

1. Suma finalǎ S(S0 , t) := Sf este datǎ de:
(i) dacǎ rata dobânzii este constantǎ pe durata plasǎrii:

Sf = S0 + Ds (S0 , t) = S0 + S0 · r · t = S0 (1 + rt);

(ii) dacǎ rata dobânzii este variabilǎ pe durata plasǎrii:

Sf = S0 + S0 (r1 t1 + ... + rn tn ) = S0 (1 + r1 t1 + ... + rn tn ) ,

unde t = t1 + ... + tn .
Expresia 1 + rt se numeşte factor de fructificare ı̂n regim de dobândǎ simplǎ.

3
 Exemplu. În data de 1 martie se depune la o bancǎ suma de 1000 u.m. pe termen de
5 luni, cu rata dobânzii de 5, 5%. La data de 5 mai banca modificǎ rata dobânzii la 5, 2%,
iar la 1 iulie trece la 5%. Considerând 1 lunǎ = 30 zile, suma finalǎ ce revine deponentului
este datǎ de:
 
64 · 5, 5 + 56 · 5, 2 + 30 · 5
Sf = 1000 1 + = 122, 03 u.m.
100 · 360
2. Suma iniţialǎ S0 este datǎ de:
(i) dacǎ rata dobânzii r este constantǎ pe durata plasǎrii:
Sf
S0 = ;
1 + rt

1
Expresia se numeşte factor de actualizare ı̂n regim de dobândǎ simplǎ
1 + rt
(ii) dacǎ rata dobânzii este variabilǎ pe durata plasǎrii:
Sf
S0 = .
1 + r1 t1 + ... + rn tn

Exemplu. O persoanǎ doreşte sǎ-şi cumpere un produs casnic ı̂n valoare de 4000
u.m. Ea doreşte sǎ depunǎ la o bancǎ o sumǎ de bani pentru ca peste 6 luni sǎ poatǎ
achiziţiona produsul. Care va fi suma de bani ce trebuie depusǎ dacǎ rata dobânzii a
bǎncii este de 48% pe an. Dar dacǎ ı̂n primele douǎ luni rata dobânzii a bǎncii este de
45%, iar pe urmǎtoarele patru luni creşte cu 2%?
Avem: Sf = 4000 u.m., t = 6 luni, r = 48%, iar obţinem suma ce trebuie depusǎ la
bancǎ este:
4000
S0 = = 3225, 8 u.m.
48 · 6
1+
100 · 12
În cazul ı̂n care rata dobânzii este variabilǎ avem:
4000
S0 = = 3247, 63 u.m.
45 · 2 47 · 4
1+ +
100 · 12 100 · 12

3. Rata dobânzii r este datǎ de:

Ds (S0 , t) Sf − S0
r= sau r =
S0 · t S0 · t

4
 Exemplu. Care este rata dobânzii dacǎ se plaseazǎ suma de 1000 u.m. pe 120 zile
pentru a dispune ı̂n final de 1050 u.m.?
Rata dobânzii r este:
1050 − 1000
r= = 0, 15,
120
1000 ·
360
adicǎ 15%.
4. Durata de plasare t sau scadenţa operaţiunii este datǎ de:
Sf − S0
t= .
S0 · r

Exemplu. O persoanǎ depune la o bancǎ suma de 1000 u.m. cu rata dobânzii 30%.
Dupǎ ce perioadǎ persoana va avea suma de 1600 u.m.
Avem:
1600 − 1000
t= = 2 ani.
30
1000 ·
100

4.1.2. Dobânda compusǎ.

Spunem cǎ plasarea sumei S0 pe durata de timp t se face ı̂n regim de dobândǎ com-
pusǎ dacǎ mǎrimea ei se modificǎ periodic, iar ı̂ntre douǎ modificǎri consecutive sumei
modificate i se aplicǎ dobânda simplǎ.
Dacǎ se plaseazǎ suma S0 ı̂n regim de dobândǎ compusǎ pe perioada t = t1 + . . . + tn ,
ı̂n fiecare subperioadǎ tk rata dobânzii fiind rk , k = 1, n, atunci:
- pentru subperioada t1 suma iniţialǎ este S0 , iar suma finalǎ este S0 + S0 r1 t1 :=
S(S0 , t1 ).
- pentru subperioada t2 suma iniţialǎ este S(S0 , t1 ), iar suma finalǎ este S(S0 , t1 ) +
S(S0 , t1 ) · r2 t2 = S(S0 , t1 )(1 + r2 t2 ) = S0 (1 + r1 t1 )(1 + r2 t2 ).
În mod inductiv se obţine suma finalǎ:

Sf = S0 (1 + r1 t1 )(1 + r2 t2 )...(1 + rn tn ).

Cazuri particulare. (i) Dacǎ t1 = t2 = . . . = tn = 1 an atunci

Sf = S0 (1 + r1 )(1 + r2 )...(1 + rn );

5
 (ii) Dacǎ t1 = t2 = . . . = tn = 1 an şi r1 = . . . = rn = r atunci

Sf = S0 (1 + r)n ;
tm
(iii) Dacǎ t = n + , unde tm este numǎrul de fracţiuni de tip m ale anului n + 1
m
atunci:  
tm
Sf = S0 (1 + r1 )(1 + r2 )...(1 + rn ) 1 + in+1 ;
m
tm
(iv) Dacǎ t = n + , unde tm este numǎrul de fracţiuni de tip m ale anului n + 1 şi
m
r1 = r2 = . . . = rn+1 = r atunci:
 
n tm
Sf = S0 (1 + r) 1 + r ,
m
numitǎ şi soluţie raţionalǎ.
Exemplu. O persoanǎ depune la bancǎ suma de 1500 u.m. ı̂n regim de dobândǎ
compusǎ cu un rata dobânzii de 5%. Suma finalǎ dupǎ 3 ani şi 2 luni va fi:
 3  
5 5 2
Sf = 1500 1 + 1+ · = 1750, 91 u.m.
100 100 12
Dobânda corespunzǎtoare acestei perioade este:

Dc = Sf − S0 = 250, 91 u.m.

tm
Observaţie. În cazul t = n + , pentru calculul sumei finale se mai foloseşte soluţia
m
comercialǎ. Pentru aceasta, vom introduce noţiunea de dobânzi echivalente.
Fie m1 şi m2 douǎ diviziuni ale anului exprimate ı̂n aceeşi unitate, rm1 şi respectiv
rm2 ratele dobânzii corespunzǎtoare.
Spunem cǎ rm1 şi rm2 sunt echivalente dacǎ ele conduc la aceeaşi valoare finalǎ pentru
aceeaşi duratǎ de plasament:

(1 + rm1 )m2 = (1 + rm2 )m1 .

Pentru m1 = 1 şi m2 = m, atunci ratele dobânzii r şi rm sunt echivalente dacǎ

1 + r = (1 + rm )m ,

6
de unde:
1
(1 + r) m = 1 + rm .
1
Cum 1 + rm este factorul de fructificare pentru fracţiunea din an atunci pentru tm
m
fracţiuni ale anului ı̂mpǎrţit ı̂n m pǎrţi egale factorul de fructificare este (1 + rm )tm . Din
cele de mai sus avem:
tm
(1 + rm )tm = (1 + r) m .

Atunci suma finalǎ este:

tm tm
Sf = S0 (1 + r)n · (1 + rm )tm = S0 (1 + r)n (1 + r) m = S0 (1 + r)n+ m .

Exemplu. Dacǎ r = 0, 09 este rata dobânzii anualǎ atunci urmǎtoarele rate ale
dobânzii unitare sunt echivalente cu ea:
- rata dobânzii semestrialǎ r2 = 0, 04403, deoarece 1 + r2 = (1 + 0, 09)1/2 ;
- rata dobânzii trimestrialǎ r4 = 0, 021778, deoarece 1 + r4 = (1 + 0, 09)1/4 ;
- rata dobânzii mensualǎ (lunarǎ) r12 = 0, 0072007, deoarece 1 + r12 = (1 + 0, 09)1/12 .
tm
Dacǎ suma S0 se plaseazǎ ı̂n regim de dobândǎ compusǎ pe durata t = n + , iar r
m
şi rm sunt echivalente stunci:
Sf = S0 (1 + r)t .
Relaţia de mai sus poartǎ numele de soluţie comercialǎ.
Observaţie. În soluţia raţionalǎ cât şi comercialǎ pentru numǎrul ı̂ntreg de perioade
de timp se foloseşte formula generalǎ a dobânzii compuse, iar pentru partea fracţionarǎ
se aplicǎ dobânda simplǎ ı̂n cazul soluţiei raţionale şi dobânda compusǎ ı̂n cazul soluţiei
comerciale.
Observaţie. Din variaţia funcţiei f : (0, 1) → IR, f (x) = 1 + rx − (1 + r)x , se obţine
cǎ
tm tm
1+r ≥ (1 + r) m ,
m
adicǎ soluţia raţionalǎ conduce la o dobândǎ mai mare, şi deci este convenabilǎ pentru
cel ce ı̂ncaseazǎ dobânda, iar soluţia comercialǎ va fi preferatǎ de cel ce plǎteşte dobânda.

7
4.2. Rambursarea unui ı̂mprumut.
Un ı̂mprumut se poate defini ca fiind o operaţiune financiarǎ prin care partenerul
P1 plaseazǎ suma de bani de care el dispune V0 (valoarea ı̂mprumutului) partenerului P2
care se obligǎ sǎ o restituie ı̂n perioada t = t1 + t2 + ... + tn (durata ı̂mprumutului) la
diferite momente de rambursare stabilite. În acest context, partenerul P1 se numeşte
creditor, partenerul P2 se numeşte debitor, iar operaţiunea de restituire a sumei de bani
precum şi a dobânzilor aferente acestei sume conform contractului de creditare se numeşte
rambursare sau amortizare a ı̂mprumutului.
Rambursarea ı̂mprumutului V0 se poate face printr-o platǎ unicǎ la scadenţa ı̂mprumutului
sau prin plata ratelor S1 , S2 , . . . , Sn . De asemenea, plǎţile pot fi fǎcute la scadenţe lipsite
de periodicitate. Plǎţile pot ı̂ncepe imediat sau cu o ı̂ntârziere de r perioade de timp faţǎ
de data fixatǎ pentru ı̂nceperea rambursǎrii.
În cele ce urmeazǎ vom considera rambursarea fǎcutǎ prin plata ratelor S1 , S2 , . . . , Sn
la sfârşitul perioadelor de timp stabilite (postcicipat).
Ratele Sk , 1 ≤ k ≤ n sunt alcǎtuite din douǎ pǎrţi: o parte din valoarea V0 a datoriei
numitǎ amortisment sau ratǎ credit şi notatǎ Qk , 1 ≤ k ≤ n şi o altǎ parte notatǎ Dk ,
1 ≤ k ≤ n, numitǎ ratǎ dobândǎ, reprezentând dobânda totalǎ corespunzǎtoare datoriei
rǎmase corespunzǎtoare fiecǎrei perioade. Astfel, putem scrie:
Q1 + Q2 + . . . + Qn = V0
şi
Sk = Qk + Dk , 1 ≤ k ≤ n.
Dacǎ notǎm cu Vk , 1 ≤ k ≤ n valoarea datoriei rǎmase de plǎtit dupǎ achitarea
amortismentului Qk ,
Vk = V0 − (Q1 + . . . + Qk ), 1 ≤ k ≤ n.
Pentru a determina amortismentele Qk , respectiv ratele Sk , k = 1, n, se impun condiţii
suplimentare. Vom presupune cǎ rata anualǎ a dobânzii este constanta r, iar Dk = Vk−1 r,
k = 1, n. Printre cele mai frecvente tipuri de rambursǎri menţionǎm:
(i) rambursare cu amortismente egale (Qk =constant, k = 1, n);
(ii) rambursare cu rate egale (Sk = constant, k = 1, n).
V0
(i) În cazul rambursǎrii cu amortismente egale deducem Qk = n
, pentru orice k = 1, n.
Apoi, din relaţiile
V0 r
Sk+1 − Sk = Qk+1 + Dk+1 − Qk − Dk = Dk+1 − Dk = − , k = 1, n − 1,
n

8
deducem cǎ ratele Sk sunt ı̂n progresie aritmeticǎ cu primul termen S1 şi raţia − Vn0 r , de
unde
V0 r
Sk = S1 − (k − 1) , k = 2, n.
n
Deoarece S1 = Q1 + D1 , deducem

(nr + 1)V0
S1 = .
n

(ii) Dacǎ rambursarea se face cu rate egale, putem scrie relaţiile

0 = Sk+1 − Sk = Qk+1 + Dk+1 − Qk − Dk , k = 1, n − 1.

Pentru rambursare cu plǎţi posticipate obţinem

Qk+1 = Qk − r(Vk − Vk−1 ) = Qk (1 + r), k = 1, n − 1, adicǎ amortismentele sunt ı̂n
progresie geometricǎ cu raţia 1 + r, de unde rezultǎ Qk = Q1 (1 + r)k−1, k = 2, n.
Deoarece Q1 + Q2 + ... + Qn = V0 şi Sk = S1 = Q1 + D1 , deducem

V0 r V0 r(1 + r)k−1 V0 r(1 + r)n

Q1 = , Qk = , S k = , k = 1, n.
(1 + r)n − 1 (1 + r)n − 1 (1 + r)n − 1

Elementele corespunzǎtoare rambursǎrii unui ı̂mprumut alcǎtuiesc un plan de amor-

tizare care poate fi sintetizat sub forma unui tabel.

Exemplu. Un ı̂mprumut ı̂n valoare de 106 u.m. poate fi rambursat ı̂n variantele:
(i) prin opt plǎţi semestriale posticipate cu amortismente egale;
(ii) prin patru plǎţi anuale posticipate cu rate egale;
(iii) peste patru ani ı̂mpreunǎ cu dobânda ultimului an, iar ı̂n anii precedenţi, la sfârşit
de an, doar dobânda anualǎ corespunzǎtoare.
Considerǎm rata dobânzii r = 0, 1, şi ı̂ntocmim tablourile de amortizare corespunzǎtoare.

(i) - Rata semestrialǎ (proporţionalǎ) este rs = 0, 1 : 2 = 0, 05.

Amortismentele vor fi Qk = 106 : 8 = 125 · 103 , k = 1, 8, prima ratǎ S1 = 125 · 103 +
10 · 0, 05 = 175 · 103 , iar celelalte rate se obţin scǎzând succesiv 6250 din aceasta.
6

Tabloul de amortizare este:

9
 tk Vk−1 Dk Qk Sk Vk
k=1 106 50000 125000 175000 875000
k=2 875000 43750 125000 168750 750000
k=3 750000 37500 125000 162500 625000
k=4 625000 31250 125000 156250 500000
k=5 500000 25000 125000 150000 375000
k=6 375000 18750 125000 143750 250000
k=7 250000 12500 125000 137500 125000
k=8 125000 6250 125000 131250 0
6
10 ·0,1
(ii) Primul amortisment Q1 = (1+0,1) 4 −1 = 215470, 8 u.m., celelalte obţinându-se din

acesta ı̂nmulţind succesiv cu 1 + 0, 1 = 1, 1. Ratele vor fi Sk = S1 = Q1 + D1 = 315470.8.

k Vk−1 Dk Qk Sk Vk
k =1 106 105 215470,8 315470,8 784529,2
k =2 784529,2 78452.92 237017,88 315470,8 547511,32
k =3 547511,32 54751,132 260719,66 315470,8 286791,66
k =4 286791,66 28679,166 286791,66 315470,8 0
(iii) Tabloul de amortizare devine:
k Vk−1 Dk Qk Sk Vk
k = 1 106 105 0 105 106
k = 2 106 105 0 105 106
k = 3 106 105 0 105 106
k = 4 106 105 106 11 · 105 0

Exemplu. Un ı̂mprumut ı̂n valoare de 5 · 105 u.m. se ramburseazǎ ı̂n 50 rate lunare
egale posticipate. Dacǎ rata anualǎ a dobânzii este 0,12, ne propunem sǎ determinǎm
valoarea fiecǎrei rate şi valoarea datoriei dupǎ achitarea celei de a douǎzecea ratǎ.
Rata lunarǎ a dobânzii este rp = 0, 12 : 12 = 0, 01.
Amortismentele sunt ı̂n progresie geometricǎ cu primul termen

5 · 105 · 0, 01
Q1 = = 7812, 5u.m.
(1 + 0, 01)50 − 1

şi raţia q = 1 + 0, 01 = 1, 01. Rezultǎ amortismentele

Qk = 7812, 5 · 1, 01k−1 u.m., k = 1, n.
Ratele fiind egale, deducem Sk = S1 = Q1 + D1 , adicǎ
Sk = 7812, 5 + 5000 = 12812, 5 u.m., k = 1, n.

10
Datoria rǎmasǎ dupǎ a 20-a ratǎ este V20 = V0 − (Q1 + Q2 + ... + Q20 ). Rezultǎ
V20 = 5 · 105 − 7812, 5(1 + 1, 01 + 1, 012 + ... + 1, 0119) = 328125 u.m.

11