Elemente de matematici financiare

1.Dobanzi
Dobnda este suma de bani pltita pentru un capital plasat
(dat cu mprumut sau depus la banca). Dobnda este direct
proporionala cu capitalul plasat, dar depinde de durata
plasamentului.
Raportul procentual dintre dobnda si capitalul plasat se
numete rata dobnzii.
Dobnda este de doua tipuri: simpla si compusa.

1.1 Dobnda simpla

Daca un capital este plasat cu o dobnda simpla, dobnda este
direct proporionala cu timpul de plasament si cu rata dobnzii.
S = capital iniial
n = numrul de ani
d = rata anuala a dobnzii
D = dobnda
Astfel, dup un an capitalul S va produce o dobnda:
D =D=Sd
iar suma obinuta va fi:
S =S+D =S+Sd=S(1+d)
Dup doi ani dobnda va fi:
D =2D=2Sd
iar suma obinuta va fi:
S =S+D =S+2Sd=S(1+2d)
Dup n ani, dobnda va fi:
D =nD=nSd
iar suma obinuta va fi:
S =S+D =S+nSd=S(1+nd)

Exemplul 1.
O persoana depune la o banca suma de 15 milioane lei,
in plasament cu dobnd simpla, cu o rata anuala a dobnzii
de 45%. Ce suma va avea in banca dup 3 ani?
Avem S = 15 10 (lei), n=3 ani, d=45/100. Suma totala
obinuta dup 3 ani este S =S(1+3d)=15 10 (1+3 45/100) =
=35 250 000 (lei).
Exemplul 2.
Un capital S este plasat pentru m zile in plasament
banda do banda simpl, banda rata anual a dobnzii d. Sa se
exprime dobnda D obinuta dupa m zile in funcie de S, m si
d.
Dobanda anuala corespunzatoare plasamenului este D'=Sd. In
tara noastra, durata unui an bancar este de 360 de zile. Atunci
dobanda dupa m zile de plasament este D=D' m/360=Sdm/360.

1.2 Dobanda compusa

Daca un capital este plasat cu dobanda compusa, dobanzile
produse pentru fiecare perioada de plasare sunt integrate in capital
si se produc la randul lor dobanda.
Fie S capitalul initial, plasat cu o dobanda compusa pe o
perioada de n ani, cu rata anuala a dobanzii d. Dupa un an, dobanda
obtinuta este:
D =Sd
Aceasta dobanda se adauga la capitalul initial S, astfel ca suma:
S =S+D =S+Sd=S(1+d)
devine capitalul care va produce dobanda in al doilea an.
Dobanda obtinuta dupa doi ani este:
D =S d=Sd(1+d)
care se adauga la capitalul existent S , astfel ca suma
S =S+D =S(1+d)+Sd(1+d)=S(1+d)
devine capitalul care va produce dobanda in al treilea an.
Dupa n ani, dobanda obtinuta va fi
D =Sd(1+d)
iar suma totala va fi
S =S(1+d)

Exemplul 1.
Sa se calculeze dobanda obtinuta dupa doi ani prin
plasarea cu dobanda compusa a sumei de 2 milioane lei, cu
rata anuala a dobanzii de 52%.
Avem S=2 10 (lei), n=2, d=52/100. Dobanda obtinuta dupa
doi ani este D =Sd(1+d)=2 10 52/100 (1+52/100)=1 580 800
(lei).

Exemplul 2.
 Suma de 1 milion lei este plasata la o banca pe o
perioada de trei luni, constituind un depozit pentru care
banca acorda dobanda compusa. Sa se determine valoarea
depozitului dupa cele trei luni, stiind ca rata anuala a
dobanzii este 60%
Ratei anuale de 60% ii corespunde o rata lunara de 5%. Avem
deci S=10 (lei) , n=3 (luni), d=5/100. Dupa trei luni va contine
suma S =S(1+d)=10 (1+5/100)=1 157 625 (lei).

2.Credite
Prin credit se intelege o suma de bani data cu imprumut, care
urmeaza a fi restituita insotita de o dobanda. Actiunea de acordare a
unui credit se numeste creditare. In procesul creditarii intervin doi
factori: creditorul (cel care acorda imprumutul) si debitorul (cel care
primeste imprumutul).
Restituirea creditului se numeste rambursare. Rambursarea
unui credit insotit de o dobanda se poate face intr-o singura transa
sau esalonat. Termenul pana la care trebuie rambursat creditul se
numeste scadenta.
In functie de perioada de rambursare, exista credite pe termen
scurt (rambursarea in cel mult un an), credite pe termen mijlociu
(rambursarea in 1-5 ani) si credite pe termen lun (rambursarea in
mai mult de 5 ani).

2.1 Rambursarea creditului intr-o singura transa

Pentru rambursarea pe termen scurt sau mijlociu rambursare
se face intr-o singura transa astfel: fie S valoarea creditului si d rata
dobanzii anuale.
Pentru un credit pe termen scurt, dobanda se calculeaza de obicei
dupa formula dobanzii simple:
D=Sdm/360
Suma totala la scadenta este:
S =S+D=S+Sdm/360=S(1+dm/360)
Pentru un credit pe termen mediu, dobanda se calculeaza de obicei
dupa formula dobanzii compuse. Astfel, daca scandeta este la n ani
(1 n 5) dupa acordarea creditului, dobanda datorata este:
D =Sd(1+d)
iar suma totala care trebuie platita este:
S =S(1+d)
Exemplul 1.
Sa se calculeze suma care trebiue platita de un debitor
pentru un credit in valoare de 72 milioane de lei, cu scadenta
la 120 de zile de la acordarea creditului si rata anuala a
dobanzii de 10%.
Avem S=72 10 (lei), m=120 (zile), d=10/100. Suma totala
datorata este S =S(1+120d/360)=72 10 (1+12/360)=74 400 000

Exemplul 2.
Un agent economic primeste de la o baca un credit de 20
milioane lei pe termen de doi ani cu rata anualla a dobanzii
15%. Stiind ca rambursarea creditului si plata dobanzii se
face la sfarsitul celor doi ani, sa se calculeze dobanda si suma
totala datorata.
Avem S=2 10 (lei), n= 2, d=15/100. Dobanda detorata este
D =Sd(1+d)=2 10 15/100 (1+15/100)=3 450 000 (lei). Iar
suma datorata este S =S+D =23 450 000 (lei).

2.2 Rambursarea creditului in transe egale

Pentru credite pe termen mijlociu sau lung, rambursarea
creditului de poate face in transe egale astfel: in fiecare an se
plateste aceeasi transa din credit, plus dobanda la creditul
nerambursabil (in regim de dobande simpla).
Fie S valoarea unui credit nerambursabil in n ani in transe
egale, cu rata anuala a dobanzii d.
Notam cu S , ,S sumele anuale de plata, rezulta ca suma
totala de plata este S'=S +S ++S =n S/n+Sd[1+(n-1)/n+(n-
2)/n++1/n=S+Sd/n(1+2+n)=S+Sd/n n(n+1)/2= S[1+
(n+1)d/2].

Exemplu.
O firma contracteaza un imprumut de 30 de milioane, cu
rata anuala a dobanzii 25%, rambursabil in sase transe
anuale egale. Sa se calculeze dobanzile anuale, sumele
anuale de plata si suma totala de plata.
Avem S=3 10 (lei), n=6, d=25/100. Rambursarea
imprumutului si plata dobanzilor se va face astfel:

Credit neramusabil Dobanda anuala Suma anuala de

Anul Transa anuala (mil.lei)
(mil. lei) (mil.lei) plata (mil.lei)
1 5 30 7,5 12,5
2 5 25 6,25 11,25
3 5 20 5 10
4 5 15 3,75 8,75
5 5 10 2,5 7,5
 6 5 5 1,25 6,25

Suma totala de plata va fi S'=S ++S =56 250 000 (lei).

3.Amortizarea

In procesul de producie, prin capital fix intelegem constructii,

utilaje, masini instalatii, echipamente etc. Prin amortizarea capita-
ului fix intelegem procesul de recuperare treptata a valorii capitalului
fix. Timpul necesar recuperarii intrgrale a valorii capitalului fix se
numeste termen de amortizare.
Amortizarea anuala reprezinta partea din valoarea capitalului
fix recuperat intr-un an.
Notand cu A atmosfera anuala, cu V valoarea capitalului fix si
cu T termenul de armotizare, avem:
A=V/T
Procentul din valoarea capitalului fix reprezentat de
amortizarea anuala se numeste rata anuala de amortizare. Notand
rata de amortizare cu r, avem:
r=A/V 100 (%)

Exemplul 1.
Valoarea unei instalatii este de 36 de milioane, iar amor-
tizarea anuala este de 9 milioane lei. Sa se calculeze terme-
nul de amortizare si rata anuala a amortizarii.
Avem T=V/A= 36 10 /9 10 =4 (ani) si r=A/V 100=25%

Exemplul 2.
Dupa 5 ani de functionare, valoarea ramasa de amortizat
a unui utilaj este de 10 milioane lei. Stiind ca rata anuala a
amortizarii este de 10%, sa se calculeze valoarea utilajului si
termenul de amortizare.
In fiecare an se amortizeaza 10% din valoarea utilajului.
Dupa 5 ani se amortizeaza 50% din aceasta si ramane de
amortizat 50% din ea.
Avem V/2=10 , de unde V=2 10 =20 milioane lei. Termenul
de amortizare este T=100/r=10 (ani).
 4. Costuri de productie
Costul reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de o firma
pentru realizarea de produse sau servicii.
Dupa dependenta lor de marimea productiei, costurile se
clasifica in:
- costuri fixe (care nu depind de volumul productiei);
- Costuri variabile (care depind de volumul productiei).
Dupa natura cheltuielilor, costurile se clasifica in:
- costuri materiale;
- costuri salariale.

COSTURI

FIXE VARIABILE

cheltuieli cu salarii salarii cheltuieli cu

indirecte directe

M M
A I I C A C E
A T O
M L N
H T E
R M N
O U C E I

R A I R A B E
M R I
L
E U
R
T L I S
I I Z A

N
I U
X
T G
Z I P I
A I R
I
L
B
I
A R I I

R T E M
A
R
I E
E E E L

costuri costuri costuri costuri

fixe fixe variabile variabile
materiale salariale salariale materiale
Notatii: - CT=costuri totale
- CF=costuri fixe
- CV=costuri cariabile
- C =costuri materiale
- C =costuri salariale
- CF =costuri fixe materiale
- CF =costuri fixe salariale
- CV =costuri variabile materiale
- CV =costuri variabile salariale
Au loc relatiile:
CT=CF+CV
CT=C +C
CF=CF +CF
CV=CV +CV
Raportul dintre costul total si producie se numeste cost total
mediu sau cost unitar si se noteaza CT . Notand cu Q marimea
productiei avem:
CT =CT/Q
Raportul dintre costul variabil si producie se numeste cost
variabil mediu si se noteaza cu CV .
CV =CV/Q

Exemplu.
Cheltuielile efectuate de o firma pentru realizarea unor
produse sunt: 300 000 lei costuri fixe, 450 000 lei costuri
variabile, 150 000 lei salarii directe, 60 000 lei amortizari si
75 000 lei salarii indirecte. Sa se calculeze costul total,
costurile fixe materiale si costurile variabile materiale.
Avem CF=3 10 (lei), CV=4,5 10 (lei), A=6 10 (lei), CF=
=7,5 10 (lei). Atunci:
CT=CF=7,5 10 (lei);
CF =CF-CF =3 10 -7,5 10 =22,5 10 (lei);
CV =CV-CV =4,5 10 -1,5 10 =3 10 (lei).

5. Taxa pe valoare adaugata (TVA)

Taxa pe valoare adaugata (TVA) este un impozit care se aplica

asupra operatiilor de vanzare-cumparare. Valoarea TVA rezulta din
aplicarea unei cote asupra valorii adaugate. De exemplu, in anul
2000 cota tva este de 19%.
Impozitarea bunurilor, produselor sau serviciilor are loc atat la
cumparare cat si la vanzare, astfel: sa consideram firmele F , F , F ,
, F . Sa presupunem ca firma F cumpara un produs de la firma
F si il vinde firmei F (n1).
Pentru firma f sa notam:
c =pretul de cumparare al produsului;
v =pretul de vanzare al produsului;
a =valoatea adaugata.
Are loc relatia :
c +a =v (n1)
Daca notam cota TVA cu p, atunci:
TVA =pa
Pentru firma F , pretul de cumparare cu TVA va fi egal cu c +pc
iar pretul de vanzare cu TVA va fi egal cu v +pv .
Deoarece TVA =pa =p(c -c )=pv pv , rezulta ca prin impozi-
tarea in sistemul TVA aceeasi valoare adaugata nu este impozitata
de doua ori.
Avem TVA =pa =p(v c )=pv pc .Valoarea pv de numeste
TVA colectata (TVA la vanzare). Valoarea pc se numeste TVA
deductibile (TVA la cumparare).

Ememplu.
O societate comerciala se aprovizioneaza cu materii
prime si materiale in valoare de 2 milioande lei, necesare
fabricarii unui produs. Produsul finit este vandut unei
societati comerciale de gros la pretul de 3,5 milioane. Aceas-
ta, la randul ei, il livreaza unei societati comerciale in scopul
vanzarii catre populatie la un pret de de 5 milioane lei.
Societatea cu amanuntul practica un adaos comercial de
20%, iar cota TVA este de 19%. Tabelul unmator pune in
evidenta impozitarea in sistemul TVA:

TVA
Agent Stadiul circuitului Pret fara Valoare Cota TVA TVA de
deductibi
economic economic TVA adaugata TVA colectata plata
la
Furnizor Aprovizionare 2 000 000 - 19% 380 000 - -
Producator Producie 3 000 000 1 000 000 19% 570 000 380 000 190 000
S.C. de gros Vanzare catre S.C. 3 500 000 500 000 19% 665 000 570 000 95 000
cu amanuntul
S.C. cu Vanzare catre 4 200 000 700 000 19% 798 000 665 000 133 000
amanuntul populatie (+ adaod
comercial
TOTAL 2 200 000 19% 2 413 000 1 615 000 418 000