Sunteți pe pagina 1din 21

Matematici financiare

Serban Alexandru
Bogdan
Clasa a X-a B
Colegiul National
I.L.Caragiale

1
I. Elelemnte de calcul financiar : procente, dobanzi, TVA

I.1 Procente si aplicatii


(buget personal, buget familial, profit, prêt de cost al unui produs, amortizari de investitii)

p
Definitie: Un raport de forma , unde p este numar rational pozitiv, se numeste procent si se noteaza
100
p
p% ( citim: “p la suta” sau “p procente”). Raportul se mai numeste si raport procentual.
100

p
Formula: ∙a=b se foloseste pentru rezolvarea fiecareia dintre urmatoarele
100

probleme:

a. aflarea numarului b, care poate reprezenta p% din a;


b. aflacrea numarului a, cand cunoastem ca p% din el este b;
c. aflarea raportului procentual p% (cat la suta din numarul a reprezinta numarul b).

Problme de calcul a unei cresteri ( descresteri) procentuale:


p
1) daca o marime a creste cu p%, noua valoare este a + a;
100
p
2) daca o marime a descreste cu p%, noua valoare este: a − a;
100
3) daca o marime a creste succesiv cu p% si q%, noua valoare a sa este:

p q  p   p  q 
a+ a+ a + a  = a1 + 1 + .
100 100  100   100  100 

p q
4) p% din q% din a este egal cu: • •a
100 100
Bugetul familial= un system de evidenta prin care se inregistreaza systematic si chronologic (de
obicei pe o perioada de un an) veniturile unei familii (dupa natura si provenienta lor), precum si cheltuielile
acesteia(dupa destinatia acestora).

Exemplu: a) venitul annual al unei familii: 72. 000. 000 lei;


b) cheltuieli ( in procent din venitul annual):
- immediate : 4%;
- imbrcaminte: 6%;
- transport:10%
- mancare: 23%
- gospodaresti:37%
- economii:5%;
- distractie(recreere):3%;
- altele:12%.

Bugetul personal = reprezinta toate sursele de venit si cheltuieli si este dezvoltat un plan pentru
veniturile în exces care trebuie cheltuite sau economisite, ori constituie o sursa de finanţare în cazul unei
penurii.

2
Bugetul = un plan prin care se compara veniturile cu cheltuielile.

Profitul(pierderea) =unei intreprinderi (societati, regie, contribuabil) intr-o anumita unitate de


timp, de exemplu un an , este diferenta intre incasari si cheltuieli, daca aceasta este pozitiva(negative).
Statul percepe impozit pe profit fixat prin lege, care in 1999 a fost de 38%, iar in anul 2000, de 20%.
Legata de acestea este di notiunea de prêt de cost al unui produs care inglobeaza costul complet al
producerii sale si profitul producatorului.

Exemplu: Daca profitul unei societati comerciale a fost in 1999 de 800 milioane lei, atunci impozitul pe
profuit a fost de :
38% din 800.000.000 lei= 304.000.000 lei
Profitul este cunoscut si sub numele de “beneficiu” si reprezinta castigul, avantajul realizat sub
forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau executarea unei activitati.
Raportul procentual dintre profit si cheltuieli se numeste rata profitului.
Se numeste investitie orice suma de bani plasata pentru crearea de mijloace fixe (constructii,
utilaje, masini, instalatii, echipamente etc.), pentru modernizare, reutililare, restructurare etc., cu scopul
obtinerii de profit. Prin amortizarea capitalului fix se intelege procesul de recuperare a valorii capitalului
fix ( osuma de bani ce se include in costul de productie al bunului sau serviciului respectiv).
Pentru orice investitie in valoare de V unitati monetare ( V= valoarea capitalului fix) , se defineste
V
amortizarea anuala sau anuitatea A ca fiind raportul A = unde T este termenul de amortizare
T
( durata normala in ani a unei investitii).
Procentul r(%) din V, reprezentat de A, se numeste rata anuala de amortizare, r% din V=A, adica
r A
= . Rezulta ca r(%) este raportul procentual dintre A si V.
100 V
Amortizarea in cote egale inseamna ca amortizarea anuala este aceeasi in fiecare an, pe toata
durata termenului de amortizare.

pretdevanz are − pretde cos t


Pentru orice produs, raportul α = transformat in procente, se numeste
pretde cos t
adaos comercial.

Probleme rezolvate:
1) In ultimii 2 ani, o familie a avut un venit de 12 milioane lei pe luna. In fiecare luna, familia a
cheltuit 80% si a economisit restul. Cat a economisit familia in cei 2 ani?
80
Solutie: In fiecare luna , familia cheltuieste ×12 milioane = 9,6milioane . Cum in fiecare
100
luna economiseste 2,4 milioane lei, rezulta economia pe 24 luni, adica 57,6 milioane lei.
2) Un atelier produs intr-o luna mobilier in valoare de 205 milioane lei, pentru realizarea
mobilierului s-au facut cheltuieli in valoare de 145.800.000 lei. Stiind ca impozitul pe profit este
de 25%, sa se determine profitul net al atelierului.

Solutie : Diferenta 205.000.000-145.800.000=59.200.000 lei fiind pozitiva, rezulta ca atelierul a


realizat un profit impozitail de 59.200.000 lei.Rezulta un profit net: 59.200.000-25% din
59.200.000=44.400.000(lei).

I.2 Dobanzi (tipuri de credite, metode de finantare)

Daca imprumutam ( de exemplu, de la o banca) o suma de bani penru o perioada de timp, trebuie sa
restituim, dupa un anumit termen, suma imprumutata plus o suma suplimentara, numita dobanda.In mod
similar, daca depunem o suma de bani, pe un anumit termen, la expirarea acestuia banca ne va restitui suma
depusa, plus o alta suma, numita dobanda.De regula, dobanzile se exprima procentual, pentru o perioada de
un an.

3
Credit= imprumutul la care apelam pentru cumpararea unui obiect mai scump.
Debitor(datornic)= cel care se imprumuta.
Creditor(deponent)=cel care depune bani.
Rata dobanzii= raportul procentual dintre dobanda si capitalul plasat.

Dobanda simpla(necapitalizata)= dobanda calculata asupra sumei depuse (deci fixe) pe toata
perioada depunerii. De obocei, dobanzile simple se utilizeaza pe credite(imprumuturi) de un an sau mai
putin.
S= suma depusa/imprumutata
N=timpul exprimat in ani
R%=rata dobanzii
D=dobanda simpla generate de suma S pe o perioada de n ani, cu rata dobanzii r%.

r
D= ⋅S ⋅n
100
Dobanda simpla este direct proportionala cu suma depusa(imprumutata), cu procentul de dobanda
si cu durata depunerii imprumutului.
Daca impartim anul in k parti egale si t k este un numar de astfel de parti pentru care se
calculeaza dobanda atunci:

r t
D= ⋅S ⋅ k
100ca un capital
Spunem k este plasat cu dobanda compusa (capitalizata) daca dobanzile simple
produse pentru fiecare perioada de plasare sunt integrate in capital ( capitalizate) si produc la randul lor
dobanda.
De obicei, dobanzile compuse se utilizeaza pentru credite (imprumuturi) pe perioade de timp mai lungi de
un an.

Dc =generate de un capital initial S, plasat cu o dobanda compusa, pe o perioada de n ani cu rata anuala a
dobanzii de r%.
r
-in primul an, suma S produce o dobanda: D 1 = ⋅S
100
r
-in al doilea an, suma generatoare de dobanda va fi S1 = S + ⋅ S = S ⋅ R , unde
100
r
R =1 +
100
r
dobanda obtinuta dupa 2 ani: D2 = ⋅ S = ( R − 1) SR care se adauga la capitalul existent S1
100
-suma S 2 = S1 + D2 = SR + ( R − 1) SR = SR 2 devine capitalul care produce dobanda in al
treilea an
r
dobanda va fi: D3 = ⋅ S 2 = ( R − 1) SR 2
100
-dupa n ani se va produce o dobanda compusa(partiala):

r
S n = SR n , R = 1 +
100

* S n creste in progresie geometrica.

Dobanda compusa totala:

4
Cum S n = S + Dc
Atunci: Dc = S ( R − 1)
n

cu : Dc = D1 + D2 + ... + Dn

Probleme rezolvate:
1) Valoarea unei instalatii este de 36 milioane lei, iar amortizrea anuala este de 9 milioane lei. Sa se
calculeze termenul de amortizare si rata anuaa a amortizarii.
V 36 ⋅ 10 6 A
Solutie: Avem T = = = 4 si r = 100 = 25%
A 9 ⋅ 10 6 V

2) Dupa 5 ani de functionare , valoarea ramasa de amortizat a unui utilaj este de 10 milioane
lei.Stiind ca rata anuala de amortizare este de 10%, sa se calculeze valoarea utilajului si termenul
de amortizare.

Solutie: In fiecare an se amortizeaza 10% din valoarea utilajului. Dupa 5 ani se amortizeaza 50% din
aceasta si ramane amortizat 50% din ea. Avem 50% din V= 10 6 , deci V=20 milioane lei.
100
T = = 10 (ani ) .
r
3) O banca acorda un credit de 20 milioane lei pentru un an de zile, cu o rata a dobanzii de 5%. Care
este valoarea dobanzii incasate de banca?

Solutie: Fiind vorba de un credit pe termen scurt , avem:


5
D= 20 .000 .00 = 1.000 .000 (lei )
100
4) Un agent economic depune la banca 20 milioan lei pentru 3 luni. Rata dobanzii este de 5%. Cat va
fi dobanda platita de banca agentului economic?
5 3
Soluti: Se aplica formula dobanzii simple: D = 20 .000 .000 ⋅ = 250 .000 (lei )
100 12
5) O firma, ale carei incasari sunt de 400.000 u.m.(unitati monetare) si costuri(cheltuirli) de 330.000
u.m., isi completeaza sursele de finantare prin emisiunea de obligatiuni(imprumuturi) in valoare
totala de 200.000 u.m., cu o dobanda anuala de 14%. Daca impozitul pe profit este de 45%, care
va fi profitul net la sfarsitul anului?
Solutie: Profitul brut este 400.000-330.000=70/000(u.m). Dobanda ce trebuie platita pentru
14
obligatiunile emise este ⋅ 42 .000 = 18 .900 (u.m) . Din profitul brut se plateste aceasta
100
45
dobanda. Raman 42.000 u.m. Cum impozitul pe profit este ⋅ 42 .000 = 18 .900 (u.m), rezulta
100
ca profitul net este : 42.000-18.900=23.100)u.m).
6) un agent economic primeste de la banca un credit de 200 milioane lei pe termen de 2 ani, cu rata
anuala a dobanzii de 15%. Stiind ca rambursarea creditului si plata dobanzii se face la sfarsitul
celor 2 ani, sa se calculeze dobanda si suma totala datorata.

Solutie: Avem: S = 2 ⋅ 10 8
n=2
15 115
R= 1 + =
100 100
( )
Rezulta dobanda: Dc = S R − 1 = 2 ⋅ 10 
2 8  529 
− 1 = 64.500 .000 si suma totala
 400 
S 2 = S + D2 = 200 .000 .000 + 64 .500 .000 = 264 .500 .000 (lei )

5
3) se acorda un credit de 100 milioane lei pentru o perioada de 5 ani si cu o rata a dobanzii de 10%.
Cat va fi dobanda incasata de banca la sfarsitul perioadei?

Solutie: Fiind vorba de o perioada de 5 ani, se va folosi formula dobanzii compuse. Avem suma totala
datorata: S 5 = 10 8 (1 + 0,1) = 161 .051 .000 (lei )
5

Si dobanda datorata la sfarsitul perioadei:


Dc = 161 .051 .000 −100 .000 .000 = 61 .051 .000 (lei )

1.3Taxa pe valoarea adaugata (TVA)

Taxa pe valoarea adaugata = un impozit indirect, stabilit si perceput de catre stat, asupra valorii
adaugate, in fiecare stadiu al productiei si al distributiei bunurilor materiale, sub forma de procent din
pretul acestor bunuri.
TVA=(procent TVA)(pretul initial)
-aceasta taxa este achitata de comparator, fiind cuprinsa in pretul de vanzare al fiecarui obiect
pretul de vanzare= (pretul initial)+(procentul TVA)(pretul initial)

Probleme rezolvate:
1) Pretul afisat al unui produs este de 1.250.000 lei(fara TVA). Care este pretul de vanzare, stiind ca
TVA este 19%?

Solutie: La pretul afisat trebuie adaugata TVA. Obtinem pretul de vanzare :


19
1.250.00+ 1.250 .000 = 1.487 .500
100
2) Pretul unui produs este 654.500 lei( incluziv TVA). Care este pretul fara TVA (consideram ca
procentul TVA este de 19%)?

19
Solutie: Daca notam pretul fara TVA cu p, atunci 654.500=p+ p , de unde p=550.000 lei.
100

2) Daca TVA pentru un anumit produs scade de la 22% la 19%, cu cate procente se va ieftini acel
produs?

Solutie: Presupunem ca pretul initial fara TVA al produsului este de 100 lei. Pretul de vanzare al sau
va fi 122 lei cu TVA 22% si 119 lei cu TVA 19%. Rezulta ca produsul s-a ieftinit cu 3 lei. Pentru a
p 300
afla procentul p pe care il reprezinta 3 lei din 122 lei scriem ⋅ 122 = 3 ⇒ p = =2,45%( cu
100 122
aproximatie 2 zecimale exacte). In concluzie, reducerea cotei TVA de la 22% la 19% conduce la o
ieftinire a produselor cu aproximativ 2,45%.

II.Culegera, clasificare si prelucrarea datelor statistice


2.1 Date statistice:culegerea si clasificarea lor

Prin date statistice intelegem valori ale unor marimi fizice, economice etc, rezultate din
masuratori.

6
Fie E un experiment si X o marime referitoare la experimental E.Orice sir finit de valori ale lui X,
observate sau masurate, de forma x1 , x 2 ,..., x n , nu neaparat distincte, se numeste sir(series au
selectie) de date statistice, de volum n.
Orice subsir al acestuia se numeste esantion. Un esantion este considerat reprezentativ in functie
de context(concluziile obtinute sa poate fi generalizate).
Analiza statistica asupra unui esantion se face in multe cazuri.
Exemplu: Fie E=desemnarea rezulatatelor la o lucrare scrisa, obtinute de elevii unei clase si X= nota la
respective lucrare scrisa. Daca notele obtinute sunt: 6, 7,3,4,9,9,3,5,5,10,7,7,8,6,6,6,4,5,9,9,6,7,4,7,7, am
obtinut un sir de date statistice. Dupa ce au fost culese, aceste date trebuie clasificate(grupate), mai ales
avand in vedere ca unele dintre ele sunt egale si ca numarul lor este mare.

Tipuri de grupare:

Tebelul 1
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10
Numar elevi 2 3 3 5 6 1 4 1

Tabelul 2
Note Numar de elevi
Bune 6
Mediocre 14
slabe 5

Orice studiu statistic se efectueaza asupra unei anumite multimi = populatie statistica.
Unitati statistice(indivizi)= elementele unei populatii statistice.
Caracteristica(variabila statistica)= propietate a unitatilor statistice , obiecte ale analizei statistice. Poate fi
cantitativa sau calitativa.
Date statistice= valorile caracteristicilor.

Metode pentru culegerea de date:


1) date retroactive= extrase din arhive sau anuare statistice( exemplu: cele privind nivelul de trai);
2) observare directa
3) experiment planificat= se urmaresc marimile care determina evolutia unor procese sau fenomene,
pentru a putea prezice ce intervale scurte de timp comportarea acestora.
Numarul ni de unitati statistice ale populatiei statistice corespunzatoare valorii x i a
caracteristicii X se numeste frecventa absoluta si de multe ori, numim sirul ( xi , ni ) serie statistica.
Frecventa absoluta a unei clase de valori este numarul de statistice corespunzatoare valorilor
caracteristicii care apartin clasei respective.

III. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de pozitie


3.1 Medii

Se numeste medie aritmetica a sirului de date statistice x1 ,..., x n numarul:


x1 + x 2 + ... + x n
x= .
n
x1 n1 + x 2 n2 + ... + x k nk
Media aritmetica ponderata: x = , n = n1 + ... + n k .
n

7
ni
x = x1 f 1 +... + x k f k daca folosim frecventele relative f i =
n
Daca datele sunt grupate pe clase de valori(intervale) si :
- x * j = mijlocul clasei j, adica semisuma capetelor intevalului de clasa;
- n j = frecventa absoluta a clasei;
- k = numarul de clase;
x1* n1 + x 2* n2 + ... + x k* n k
atunci media aritmetica se calculeaza dupa formula: x = ,
n
n = n1 + n 2 + ... + n k .
Media aritmetica nu depinde de ordinea datelor statistice. Ea este cu atat mai reprezentativa cu cat valorile
individuale din care se calculeaza sunt mai omogene, mai apropiate ca marime intre ele.

Media patratica a sirului de date statistice negrupate x1 ,..., x n este numarul


x12 + x 22 + ... + x n2
x2 = .
n
In cazul in care cansideram datelor grupate, obtinem seria statistica ( xi , ni ) , unde ni sunt frecventele
absolute (1 ≤ i ≤ k ) . Atunci x 2 se calculeaza ca medie patratica ponderata:
x12 n1 + x 22 n2 + ... + x k2 nk
x2 = , n = n1 + n2 + ... + n k .
n
Alte tipuri de medii:
1. Media geometrica (armonica):
n
H =
1 1 1 , xi ≠ 0 ;
+ + ... +
x1 x 2 xn
G = n x1 ⋅ x 2 ... x n , xi > 0 .

2. m inx ≤ H ≤ G ≤ x ≤ x ≤ m axx
1≤ i ≤ n
i 2
1≤ i ≤ n
i ⇔ x1 = x 2 = ... = x n

-se numeste modul, dominanta sau moda a unei serii statistice ( xi , ni ) ,1 ≤ i ≤ k , valoreaza x j a
caracteristicii pentru care frecventa absoluta este maxina. Aceasta se noteaza cu xM o .
-se numeste mediana a unei serii statistice ( xi , ni ) ,1 ≤ i ≤ k , o valoare x M e a caracteristicii cu
proprietatea ca exista tot atatia indivizi care iau valori ale caracteristicii mai mici decat x M e si tot atatia
care iau valori ale caracteristicii mai mari decat x M e si tot atatia care iau valori ale caracteristicii mai
mari decat x M e (in cazul seriilor statistice cu un numar impar de valori).

-numim amplitudine a unei serii statistice cantitative, diferenta dintre cea mai mare sic ea mai mica valoare
a caracteristicii.

3.2 Dispersia

8
Dispersia sau variatia selectiei, notata σ 2 , este numarul real
( x1 − x ) 2 + ( x2 − x ) 2 + ... + ( xn − x ) 2 .
σ =
2

n
Daca datele sunt grupate sub forma seriei statistice discrete ( xi , ni ) ,1 ≤ i ≤ k , atunci dispersia σ 2 este:

n ( x − x ) + ... + nk ( x k − x )
2 2

σ = 1 1
2
, n = n1 + ... + n k .
n
σ 2 = x 2 − ( x) .
2

3.3 Abateri de la medie

x1 x 2 ... x k
Fie seria statistica: , avand valorile (datele tatistice) x1 , x 2 ,..., x k cu frecventele
n1 n 2 ... n k
absolute, respective n1 ,..., n k , , iat x media ritmetica(valoarea medie) a acestei serii.
1) Numim abatere absoluta de la valoarea medie a valorii xi diferenta xi − x .
2) Numim abatere medie liniara media aritmetica a modulelor tuturor abaterilor absolute de la
valoarea medie a valorilor x i ,
x1 − x n1 + ... + x j − x n j
d = ; n = n1 +... + n j .
n
3) Numim abatare medie patratica (a seriei ( x i , ni ) ) numarul

( x1 − x ) 2 n1 + ... + ( x j − x ) 2 n j ; n = n1 +... + n j
σ = σ = 2 (astfel , media patratica este
n
folosita la calculul abaterii medii patratice de la valoarea medie).
4) Numim coefient de variatie V al unei serii statistice raportul, exprimat in procente, dintre abaterea
σ
medie patratica si valoarea medie a seriei : V = ⋅100 .
x

Dispersia masoara gradul de “imprastiere”, de indepartare a datelor fata de medie.

Probleme rezolvate:

1) Fie selectia de date 1,5,6,8. Sa se calculeze media x si dispersia σ 2 .


1
x= (1 + 5 + 6 + 8) = 5
4
x = (1 + 5 2 + 6 2 + 8 2 ) = 31,5
Solutie: 2 1 2
4
σ 2 = 31 .5 − 25 = 6,5
2) Un elev are, la sfarsitul semestruui , la cele15 discipline , medii reprezentate in urmatoarea
statistica:
Media 5 6 7 8 9 10
Numar discipline 1 2 4 3 2 3
Sa se calculeze: a) media(valoarea medie);
b) abaterile absolute de la medie;
c) abaterea medie liniara;
d) dispersia;

9
e) abaterea medie patratica;
f) coeficientul de variatie.
5 ⋅ 1 + 6 ⋅ 2 + 7 ⋅ 4 + 8 ⋅ 3 + 9 ⋅ 2 + 10 ⋅ 3
Solutie: a) x = = 7,8
15
b) Abaterile absolute sunt:
-pentru media 5: 5-7,8=-2,8;
-pentru media 7: 7-7,8=-0,8;
-pentru media 6: 6-7,8=-1,8
-pentru media 9: 9-7,8=1,8;
-pentru media 10: 10-7,8=2,2.
2,8 ⋅1 + 1,8 ⋅ 2 + 0,8 ⋅ 4 + 0,2 ⋅ 3 + 1,2 ⋅ 2 + 2,2 ⋅ 3 19,2
c) d = = = 1,28
15 15
7,84 ⋅ 1 + 3,24 ⋅ 2 + 0,64 ⋅ 4 + 0,04 ⋅ 3 + 1,44 ⋅ 2 + 4,84 ⋅ 3 34,4
d) σ = = = 2,293
2

15 15
e) σ = 2,293 ≈1,514
σ 1,514
f) V = 100 = 100 ≈ 19 ,14 %
x 7,8

IV. Notiunea de probabilitate a unui eveniment.Probabilitati


conditionate
4.1 Evenimente. Operatii cu evnimente

O experienta este denumita aleatoare daca, repetand-o in conditii idntice, rezultatele sale sunt
intamplatoare.
Probe = experiente aleatoare care pot conduce la rezultate cu numar finit.
Ω = {ω | ω = proba } = {ω1 , ω 2 ,..., ω n } = universal posibilitatlor

Eveniment = o submultime de probe A⊂Ω.


Evenimente elementare = {ω1 }, {ω2 },..., {ωn } .
Eveniment compus = un eveniment care nu este elementar.
Spunem ca evenimentul {
A = ωi1 ,..., ωik } s-a realizat daca s-a obtinut una dintre proble ω ,..., ω
i1 ik .
Rezultat favorabil = orice element a lui A.
Multimea tuturor evenimentelor associate experientei aleatoae considerate este egala cu Κ = Ρ( Ω) ,
multimea tuturor partilor lui Ω.

1) Fiind date 2 evenimente A si B, evenimentul A ∪ B se numeste reuniunea evenimentelor A si B.


2) Fiind date 2 evenimente A si B , evenimentul A ∩ B se numeste intersectia evenimentelor A si
B.

3) Fiind dat un evenimente A, evenimentul


A= Ω \A se numste eveniment contrar lui A.

Concluzii:
1) Evenimentul A ∪ B (citit ”A sau B”) se realizeaza daca si numai daca se realizeaza cel putin unul
dintre evenimntele A si B.
2) Evenimentul A ∩ B (citit “A si B”) se realizeaza daca si numai daca se realizeaza simultan
evenimentele A si B.

10
3) Evenimentul A (citit :non A”) se realizeaza daca si numai daca nu se realizeaza evenimentul A.
4) Evenimentul A \ B = A ∩ B se realizeaza daca si numai daca se realizeaza A si nu se realizeaza B.
Un eveniment A ∈ K este compus daca si numai daca exista 2 evenimente B, C ∈K , cuB ≠ A , astfel
incat A = B ∪ C .
Deoarece avem: 1. ∀A ∈ K ⇒ A ∈ K si 2. A, B ∈ K ⇒ A ∪ B ∈ K , pentru perechea ( Ω, K ) s-a
impus denumirea de camp de evenimente.
A, B ∈K =evenimente incompatibile daca A ∩ B = Θ ( realizarea unuia exclude realizarea celuilalt). In
caz contrar se numesc compatibile.
O familie de evenimente A1 ,..., An =sistem complet de evenimente
⇔ Ai ≠ Θ, i ∈{1,..., n}; ; ∀i ≠ j , Ai ∩ A j = Θ; ; A1 ∪... ∪ An = Ω .
Multimea evenimentelor elementare {ω1 },... {ωn } =system complet de evenimente.

4.2 Definitia axiomatica a probabilitatii.Evenimente aleatoare egal probabile

Dca evenimentul A asciat unei experiente s-a realizat de n A ori din cele n probe ⇒ frecventa(relativa) a
nA
evenimentului A : f n ( A) = .
n
Cu cat numarul n este mai mare cu atat numarul m este mai mare.
Definitia axiomatica: Consideram ( Ω, K ) un camp finit de evenimente. AO functie P: K → R, care
satisface axiomele:
1. ∀A ∈ K ⇒ P ( A) ≥ 0
2. ∀A1 , A2 ∈ K , A1 ∩ A2 = Ø ⇒ P( A1 ∪ A2 ) = P( A1 ) + P ( A2 )
3. P ( Ω) =1 ,
se numeste prbabilitatea K.

P( A1 ∪ ... ∪ An ) = P ( A1 ) + ... + P ( An ) , ∀Ai ∈ K pentru care Ai ∩ A j = Ø,


∀i, j ∈{1,2,..., n}, i ≠ j .
Fie ( Ω, K ) siP : K → R+ o functie probabilitate ⇒tripletul ( Ω, K , P ) =camp finit de probabilitate.
Fie ( Ω, K , P ) un camp finit de probabilitate. Sunt adevarate urmatoarele proprietati:
1. ∀A ∈K ⇒ P ( A ) =1 − P ( A)
2. P(Ø)=0
3. ∀A ∈ K ⇒ 0 ≤ P ( A) ≤ 1
4. ∀A, B ∈ K , A ⊂ B ⇒ P ( A) ≤ P ( B )

5. ∀ A, B ∈ K ⇒ P(B \ A) = P(B) − P(A ∩ B)


6. ∀ A, B ∈ K, A ⊂ B ⇒ P(B \ A) = P(B) − P(A)
7. ∀A, B ∈ K ⇒ P ( A ∪ B ) = P ( A) + P ( B ) − P ( A ∩ B )

11
Fie ( Ω, K , P ) un camp finit de probabilitate si A1 ,... An ∈K evnimente. Spunem ca evenimentele
A1 ,..., An sunt egal probabile (echiprobabile) daca P ( A1 ) = ... = P( An ) .

4.3 Probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.Definitia clasica a
probabilitatii
consideram un sistem complet de evenimente egal probabile A1 ,..., An =>
P ( A1 ) + ... + P( An ) = P ( Ω) = 1
1
si P ( A1 ) = ... = P( An ) => P ( Ai ) = , i ∈{1,2,..., n}
n

( )
P(A)= P Ai1 +... + P Aik = ( ) k
n
.

Definitia clasica:Fie ( Ω, K ) un camp finit de evenimete si fie A ∈ K un eveniment.Presupunem ca Ω


contine n evenimente elementare, iar evenimentul A contine k evenimente elementare, evenimntele fiind
k
egal probabile. Atunci raportul P(A)= dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A
n
si numarul cazurilor egal posibile , se numeste probabilitatea evenimentului A.

4.4 Probabilitati conditionate. Dependenta si independenta evenimentelor


Fie ( Ω, K , P ) un camp finit de probabilitate si A,B ∈ K 2 evenimente astfel incat P(B) ≠ 0.
Daca A si B= incompatibile => evenimentul a nu se va realize.
Daca
A∩ B ≠ Ø=> evenimentul A este posibil sa se realizeze

Fie ( Ω, K , P ) un camp finit de probabilitate si A,B ∈ K 2 evenimente, astfel incat P(B) ≠ 0.Raportul:
P( A ∩ B )
P( A / B ) = se numeste probabilitatea evenimentului A conditionat de B.
P( B)

Proprietati:
1. functia PB =probabilitate
2. ( Ai )1≤i ≤n un system complet de evenimente cu P ( Ai ) > 0, i ∈{1,..., n} atunci
pentru
∀A ∈ K ⇒ P( A) = P( A1 ) ⋅ PA1 ( A) + P( A2 ) ⋅ PA2 ( A) + ... + P( An ) ⋅ PAn ( A) =
formula probabilitatilor totale.
P ( Ai ) ⋅ PAi ( A)
PA ( Ai ) = n
3. P(A)>0=> formula lui Bayes(teorema ipotezelor) :
∑ P( A ) ⋅ P
i =1
i Ai ( A)

4. daca A1 ,..., An ∈K sunt n evenimente astfel incat P( A1 ∩ ... An −1 ) > 0,


atunci:
P( A1 ∩ ... ∩ An ) = P ( A1 ) ⋅ P( A2 / A1 ) ⋅ P ( A3 / A1 ∩ A2 )...P( An / A1 ∩ ... ∩ An −1 ) .
Probleme rezolvate:
1) In cazul experientei aleatoare a aruncarii unui zar o singura data, avem:
Ω = {1,2,3,4,5,6} iar A={1,3,5} este evenimentul „aparitia unei fete cu numar impar” si el
se realizeaza daca se obtine una dintre probele 1, 3 sau 5. In caz contrar, adica daca am obtine
2,4 sau 6, evenimentul nu se realizeaza.

12
2) Sa consideram experienta aleatoare a aruncarii unei monede de 3 ori la rand. Deoarece
moneda are 2 fete , notate, sa zicem cu b(ban) si s(stema), universul probabilitatilor poate fi
gandit ca fiind multimea : Ω = {bbb , bbs , bsb , bss , sss , ssb , sbb } . Putem considera
evenimentul A={bbs,bsb,sbb} care arata ca banul b apare de 2 ori. El se realizeaza daca se
obtine una dintre probele bbs,bsb sau sbb.
3) In cazul experientei aleatoare care consta in aruncarea unei monede de 3 ori se pot
condidera evenimentele: evenimetul A={bbs,bsb,sbb} , cara arata ca banul b apare de 2 ori
si venimentul B={bbb,bbs,bsb,bss}, carea arata ca banul apare primul in cele 3 aruncari
succesive. Cu aceste 2 evenimente, putem forma alte 3 noi evenimente:
A ∪B = {bbs , bsb , sbb , bbb , bss };
A ∩B = {bbs , bsb };
A = {bbb , bss , sss , ssb , sbs }
4) Fie K= P (Ω) multimea tuturor evenimntelor asociate unei experiente aleatoare.
Observam ca pentru un eveniment oarecare A ∈ K , putem considera evenimentele
A ∪ A siA ∩ A .Evenimentul Ω = A ∪ A =evenimentul sigur si el se realizeaza cu
certitudine la fiecare efectuare a experientei. Evenimentul Ø= A ∩ A =evenimentul
imposibil , fiind evenimentul care nu se realizeaza la nici o efectuare a experientei.
5) La aruncarea unui zar, aparitia unui numar cel putin egal cu 1 pe fata superioara este un
evenimnt sigur.
6) Extragerea unei bile rosii dintr-o urna care contine numai bile albe este un eveniment
imposibil.
7) In cazul experientei legate de aruncarea unei monezi se constata ca, la un numar mare de
1
repetari ale experientei, frecventele aparitiei unei fete oscileaza in jurul valorii .
2
8) Consideram experienta aleatoare a extragerii unei litere din cuvantul FRATE. Fie V
evenimentul aparitiei unei vocale. Sa se calculeze probabilitatea evenimentului V.
numarul vocalelor 2
Solutie: P (V ) = = .
numarul literelor 6
9) Dintr-un pachet de 52 de carti de joc, se extrage o carte la intamplare. Sa se calculeze
probabilitatile de a xtrage : a) o cupa sau regele de pica;
b) o cupa sau un rege.
Solutie: A= evenimentul de a extrage o cupa, B=evenimentul d a extrage regele de pica si
13 1 4
C=evnimentul de a extrage un rege. Avem: P ( A) = ; P( B) = ; P (C ) = .
52 52 52
14
a) Intrucat A ∩ B =Ø ⇒ P ( A ∪ B ) = P ( A) + P ( B ) =
52
b) Deoarece A ∩C = Ø
5 1 4
⇒ P ( A ∪ C ) = P ( A) + P (C ) − P ( A ∩ C ) = − = .
52 52 52
10) Sa consideram experienta aruncarii unui zar. Acesta are 6 cazuri posibile. Daca A={1,2,3}
1 5
si B={2,3,4,5,6}, atunci P(A)= si P(B)= . Sa presupunem ca acoperim fetele
2 6
2,3,4,5,6 cu un strat de vopsea rosie. Daca in urma aruncarii zarului s-a obtinut o fata rosie,
atunci stim ca s-a realizat B, dar nu stim ce fata a aparut. Daca vrem sa calculam
probabilitatea ca A sa se realizez stiind ca B s-a realizat, avem numai 5 cazuri
posibile( cazuri favorabile lui B) si dintre aceste 5 cazuri posibi;e, 2 sunt favorabile lui A.
2 P( A ∩ B 2 6 2
Rezxulta PB ( A) = , iar = ⋅ = .
5 P( B) 6 5 5

13
11) O urna contine 6 bile albe si 5 bile negre. Se extrag succesiv 3 bile ( fara intoarcerea bili
extrase).Care este probabilitatea ca prima bila sa fie alba, iar celelalte 2 sa fie negre?
Solutie: Fie evenimntele: A1 =prima bila este alba; A2 =a2a bila este neagra; A 3 =a3a bila
este neagra.. Probabilitatea ceruta este:
6 5 4 120
P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) = P( A1 ) ⋅ P( A2 / A1 ) ⋅ P( A3 / A1 ∩ A2 ) = ⋅ ⋅ = .
11 10 9 990
12) Alegem in mod aleatoriu o familie din multimea familiilor cu 2 copii de varste difrite.Avem
de ales din 4 configuratii egal posibil,M M, M F, FM,FF, unde notatia MF, de exemplu,
specifica faptul ca dintre cei 2 copii, baiatul(Masculin) este mai in varsta decat
fata(Feminin). Notam cu A evenimentul ca dintre cei 2 copii, cel putin unul sa fie fata, iar
cu C evenimentul ca dintre cei 2 copii, copilul mai in varsta sa fie fata. Sa se determine
P(A/B) si P(A/C).
Solutie: Universul posibilitatilor este Ω = { MM , MF , FM , FF } . Atunci A={FF},
B={MF,FM,FF}; C={FF,FM}.
1 3 2
P(A)= ; P(B)= ; P(C)= . Deoarece
4 4 4
1
A ∩ B = {FF }, iarA ∩ C = {FF } ⇒ P ( A ∩ B ) = P ( A ∩ C ) =
4
P( A ∩ B ) 1
P( A / B) = =
P( B ) 3
In concluzie:
P( A ∩C ) 1
P( A / C ) = =
P (C ) 2
13) Intr-o uzina, 3 masini M 1 , M 2 , M 3 produc piese de acelasi tip. 0,3% din piesele
produse de M 1 sunt rebuturi, 0,5% din piesele produse de M 2 sunt rebuturi si 1% din
piesele produse de M 3 sunt rebuturi. Se pun intr-o magzie 1000 de piese, dintre care 450
provin de la M 1 , 250 de la M 2 si 300 de la M 3 . Se alege la intamplare o piesa din
magazie. Sa se determine:
a) probabilitatea evenimentului ca piesa extrasa sa fie rebut;
b) probabilitatea evenimentului ca piesa extrasa sa provina de la una dintre cele 3 masin,
stiind ca piesa extrasa este rebut.
Solutie: a) Ai =evenimentul ca piesa extrasa sa fie produsa de masina M i , i ∈ {1,2,3} .
450
P ( A1 ) = = 0,45 ;
1000
250
Atunci : P ( A2 ) = = 0,25 ;
1000
300
P ( A3 ) = = 0,30
1000
A=evenimentul ca piesa extrasa sa fie rebut. Atunci: P(A)=
P ( A1 ) PA1 ( A) + P ( A2 ) PA2 ( A) + P ( A3 ) PA3 ( A) =
0,45 ⋅ 0,003 + 0,25 ⋅ 0,005 + 0,30 ⋅ 0,01 = 0,0056
P( Ai ) ⋅ PAi ( A)
b) PA ( Ai ) = , i ∈ {1,2,3}
P( A)
0,45 ⋅ 0,003
PA ( A1 ) = = 0,241
0,0056
PA ( A2 ) = 0,2232
PA ( A3 ) = 0,5357

14
Exercitii:
1. Cat reprezinta 50% din 1000? Dar 0,1% din 50?
p 50
a) a = b ⇒b = 1000 = 500
100 100
0,1
b)b = 50 = 0,05
100

2.Un produs costa 150.000lei. Pretul lui este crescut cu 10% si dupa o luna, constatand scaderea
vanzarilor, patronul reduce toate preturile cu 10%. Cat reprezinta acum pretul produsului?
Solutie: Initial , pretul produsului a crescut cu 10% din 150.000, adica cu 15.000 lei mai mult, devenind
150.000+15.000=165.000. Dupa o luna , pretul se reduce cu 10%, ceea ce reprezinta 10% din 165.000, aica
16.500. Deci, in acest moment, produsul costa 165.000-16.500=148.500.

3.O persoana trebuie sa plateasca impozitul anual e 1% din valoarea pe casa. Apartamentul pe care
il detine valoreaza 250 milioane lei, Daca impozitul este platit in primul trimestru, persoana benificiza de o
reducere de 5% din suma datorata. Care este valoarea acestei reduceri?
Solutie: Impozitul anual este e 1% din 250 milioane, adica 2,5 milioan, Rezulta ca valaorea reducerii este
de 5% din 2,5 milioane=125.000.

4.Daca adaosul este de 20% si pretul de cost al unui produs este de 400.000lei, care este pretul lui
de vanzare?
Solutie: pret vanzare= pret de cost( α +1)
Pret de vanzare=400.000(20%+1)
Pret de vanzare=480.000 lei

5.O familie are un venit lunar de 8.000.000 lei. Conform bugetului familiei, ei au planificat pentru
cheltuielile gospodaresti 2.000.000 lei pe luna. Ce procent din veniturile familiei si-au planificat pentru
cheltuielile gospodaresti?
p
8.000 .000 = 2.000 .000
100
Solutie:
80 .000 p = 2.000 .000
p = 25 %

6.Valoarea unui utilaj este de 6.000.000 lei, iar amortizarea anuala este de 1.500.000 lei. Sa se
calculeze termenul de amortizare si rata anuala a amortizarii.
V 6.000 .000
Solutie: Termenul de amortizare este T = = = 4(ani ) . Pentru rata anuala a amortizarii
A 1.500 .000
A
se obtine procentul r = 100 = 25% .
V
7.Termenul de amortizare a unui utilaj este de 25 ani. Se cere rata anuala a amortizarii.
Solutie: Deoarece termenul de amortizare este de 25 de ani, rezulta ca
V A 1 A
= 25 ⇒ = ⇒ r = 100 = 4% .
A V 25 V

8.Banca X ofera credite pentru constructia de locuinte, in regim de dobanda simpla, cu dobanda de
40% pe un an, pe o perioada de 3 ani. O persoana imprumuta , in acesre conditii, suma de 100 milioane de
lei. Ce suma va trebui sa rstituie la expirarea termenului? Dar daca dupa un an banca modifica dobanda la
35%?

15
Solutie: Pentru fiecare an, dobanda reprezinta 40% din 100 milioan lei, adica 40 milioan lei, care, pentru
perioada de 3 ani, conduc la suma de 3 ⋅ 40 = 120 milioane. Rezulta ca, la expirarea termenului , persoana
trebuie sa restituie 100+120=220(milioane).
Daca, dupa un an, banca modifica dobanda de 35%, persoana va avea de platit urmatoarele
dobanzi:
-pentru primul an: 40% din 100 milioane, adica 35 milioane;
-pentru al 2-lea an: 35% din 100 milioane=35 milioane;
-pentru al 3-lea an: 35% din 100 milioane=35 milioane;
in total rezultand 40+35+35=110(milioane).
Suma care trebuie restituita va fi de 100+110=210 milioane lei.

9. O firma ale carei in casari sunt de 800.000 u.m. si costuri de 660.000 u.m isi completeaza
sursele de finantare prin emisiunea de obligatiuni in valoare total de 300.000 u.m. cu o dobanda anuala de
20%. Daca impozitul pe profit este de 35 %, care va fi profitul net la sfarsitul anului?
Solutie: Profitul brut realizt de firma este 800.000-660.000=140.000(u.m). Dobanda platita pentru
20
obligatiuni este 300 .000 = 60 .000 . Aceasta dobanda va scade din profitul brut, ramanand
100
35
140.000-60.000=80.000. Impozitul pe profit este 80 .000 = 28 .000 , rezultand un profit net de
100
80.000-28.000=52.000.
10.O asociatie depune o suma de bani S la o banca a carei rata a dobanzii este de 30% pe un an.
Dupa 4 ani , asociatia a scos de la banca 114,244 milioane lei. Determinati suma initiala S depusa la banca
si masa dobanzii.
30 130
Solutie: Rata anuala a dobanzii este r=30%, deci R=1+ = . Deoarece suma totala este de 114,
100 100
244 milioane, rezulta egalitatea SR 4 =114 ,244 . Rezolvarea ecuatiei conduce la o suma initiala depusa
de 40 milioane lei. Masa dobanzii este Dc = SR − S = 114 ,244 − 40 = 74,244 (milioane lei).
4

11. O firma realizeaza , in regie proprie, un mijloc fix al carui cost de productie este 83.000.000
lei. Acesta este vandut unui client la pretul de 148.000.000 lei. Calculati valoarea TVA-ului aferent vanzarii
mijlocului fix.
Solutie: Fie x pretul mijlocului fix fara TVA (pretul initial). Cum procentul TVA este de 19%, rezulta ca
19
x+ x = 148 .000 .000 . Rezolvand ecuatia, obtinem x=124.369.748(lei). Prin urmare, valoarea
100
TVA-ului va fi 148.000.000-124.369.748=23.630.252(lei).

12.Cota de TVA pentru un anumit produs este de 19%. Cu cat la suta se va scumpi respectivul
produs daca TVA creste la 24%?
Solutie: Fie x pretul produsului fara TVA. Rezulta ca pretul produsului cu procent TVA de 19% este
119 124
x , iar pretul cu procent TVA de 24% este x . Diferenta dintre ultimele 2 preturi este egala cu
100 100
124 119 5
x− x= x , ceea ce conduce la concluzia ca produsul se va scumpi cu
100 100 100
0,05 x
100 ≈ 4,20 % .
1,19 x
Total 50 -11,50 1335,10
10
n = ∑ni = 50 s
i =1 11,5
Se observa ca . Astfel, X = − . Dar x * =10 X +155 =152 ,7.
10
50
∑n X
i =1
i i = −11,5

16
Cum X i =
10
( xi −155 ) ⇒ xi* = 10 X i +155 , ∀i = 1,2,...,10 . Rezulta σ x* = 10σ X , dar
1 *

σX 2 1 10
= ∑ni X i2 − X 2 =
n i =1 50
( − )
1335 ,1  11,5 
 ≈ 26 ,7 − 0,05 ≈ 26 ,65 . Folosind
 50 
σ x2* = 100σ X2 = 2665 .
c)
h [130,140) [140,150) [150,160) [160,170) [170,180)
ni 6 15 18 7 4
Cum x3 = 155 este centrul clasei mediane, consideram o noua serie statistica definita prin
*

relatiile X i =
1 *
10
( )
xi − 155 . Rezulta X = −
12
50
. Dar, x = −
* 12
5
+ 155 = 152 ,6 .

19. O variabila cu valorile xi , i =1, n are media x si abaterea de la medie patratica σ x ≠ 0 .


Sa se arate ca exista perechea de numere reale (a,b), cu ( a, b ) ≠ (1,0 ) , astfel incat variabila X cu valorile
ax i + b sa aiba media m si abaterea de la medie patratica σ ≠ σ x , dinainte date.
Aplicatie: Un pachet de lucrari a fost notat, in puncte de la 0 la 20, de un anumit corector:
Note:6,6,7,7,7,8,8,8,9,9,9,10,10,10,10,10,10,11,11,14.
a) Calculati media si abaterea medie patratica a seriei de note date.
b) Printr-un procedeu de tipul celui descris mai sus, transformati seria de note astfel incat noua
serie sa aiba media 12 si abaterea medie patratica 2.
Solutie: Variabila aleatoare X=ax+b are media X = ax + b si abaterea medie patratica
σX = a σx . Dar, X = m si σ X = σ . Prin urmare , avem m=a x + b si σ = a σx . Rezulta :
σ σ
a= ;a = −
σx σx
σ σ
b =m− x; b = m + x
σx σx
Pentru a rezolva aplicatia, centralizam datele dupa frecventele absolute in tabel:
xi 6 7 8 9 10 11 14
ni 2 3 3 3 6 2 1
a) X i = xi − 9
xi ni Xi ni X i X i2 ni X i2
6 2 -3 -6 9 18
7 3 -2 -6 4 12
8 3 -1 -3 1 3
9 3 0 0 0 0
10 6 1 6 1 6
11 2 2 4 4 8
14 1 5 5 25 25
Total 20 0 72
X =0
72
σ X2 = = 3,6
20
σX = 1,88

b)Conform cazului general: X=ax+b

17
2 2
a= =1,06 si b=12- 9 = 2,46
1,88 1,88
X i = 1,06 xi + 2,46
Notele date de corector in acest caz: 9,9,10,10,10,11,11,11,12,12,12,13,13,13,13,14,14,17.
Aceasta noua serie statistica are media 12 si abaterea medie patratica 2.

20. Dintr-un lot de becuri se extrag la intamplare 200 bucati, care se pun la proba pentru a se afla
numarul de ore de ardere, Se obtin rezultatele:
Timpul de ardere(h) Nr. de becuri Timpul de ardere (h) Nr. de becuri
1000-1020 5 1100-1120 40
1020-1040 8 1120-1140 20
1040-1060 30 1140-1160 18
1060-1080 35 1160-1180 8
1080-1100 35 1180-1200 1
Sa se gaseasca tabelul cu frecventele relative cumulate crescator si sa se reprezinte histograma
seriei statistice date.
Solutie:Seria statistica este data prin clase de valori de aceeasi aplitudine, 20. Corespunzator
xi −1 + xi
fiecarei clase [ xi −1 , xi ) , definim valoarea centrala xi* = si se obtine:
2
Timpul de ardere, x i
*
Frecventa absoluta, ni Frecventa relativa, f i Frecventa relativa
cumulta crescator
1010 5 0,025 0,025
1030 8 0,040 0,065
1050 30 0,150 0,215
1070 35 0,175 0,390
1090 35 0,175 0,565
1110 40 0,200 0,765
1130 20 0,100 0,865
1150 18 0,090 0,955
1170 8 0,040 0,955
1190 1 0,005 1,000

21. Se plaseaza suma de 80 milioane lei pe o durata de 75 de zile, cu o rata a dobanzii de 9%(in
regim de dobanda simpla). Ce suma finala genereaza suma plasata?(Se considera ca anul are 360 de zile).
9 75
Solutie: D= 8 ⋅10 ⋅ ⋅ = 1.500 .000 .
7

100 360
22. Fie S=1500$ suma care trebuie depusa la o banca pe o perioada de 8 luni (in regim de dobanda
simpla) cu o rata anuala a dobanzii de 14%. Sa se determine dobanda pe care trebuie sa o plateasca banca
dupa 8 luni.
8 14
Solutie: D= ⋅1500 ⋅ = 140 $
12 100
23. Daca se depune la banca o suma S=1000$, cu rata dobanzii anuale de 8%, care este suma
obtinuta dupa 2 ani, in cazul dobanzii simple, respectiv in cazul dobanzii compuse?
8
Solutie:D= 1000 + 1000 ⋅ ⋅ 2 = 1160 $
100
Dc = 1000 ⋅ (1,08 )
2
= 1166 ,4$
24. O persoana a depus la o banca suma initiala S, cu rata dobanzii simple de 25%. Dupa 2 ani,
suma a devenit 3 milioane lei. Care a fost suma S?
25
S +S ⋅ ⋅ 2 = 3 milioane
Solutie: 100
S = 2 milioane

18
25. Sa se calculeze suma care trebuie platita de un debitor pentru un credit in valoare de 72
milioane lei, cu scadenta la 120 zile de la acordarea creditului si rata anuala a dobanzii de 10%(se considera
ca anul are 360 de zile).
120 10
Solutie: 72 ⋅ 10 + 72 ⋅ 10 ⋅ ⋅ = 74 .400 .000 lei
6 6

360 100
26.Sa se completeze tabelul urmator( in cazul dobanzii compuse):
Suma S Rata anuala Perioada Suma finala
900 u.m. 14% 2 ani 1026 u.m.
500 u.m. 12% 3 ani 627,2 u.m.
1300 u.m. 10% 4 ani 1903,33 u.m.

27. Dupa 3 ani, cu dobanda compusa anuala de 15%, s-a obtinut suma S 3 =1040 u.m. Care a
fost depozitul initial?
Solutie: S ⋅1,15 3 = 1040 ⇒ S ≈ 683 ,8u.m.

28. Care este rata dobanzii pentru ca o suma plasata cu o dobanda compusa sa creasca de 4 ori in2
ani?
2
 r 
S 1 +  = 4S
 100 
Solutie: 1 + r = 4
100
r
= 2 − 1 = 1 ⇒ r = 100 %
100
29. O asociatie depune o suma de bani S la o banca a carei rata a dobanzii este de 30% pe an.
Dupa 4 ani, asociatia a scos de la banca 114,244 milioane lei. Determinati suma initiala S depusa la banca
si masa dobanzii.
114 ,244
Solutie: S ⋅1.3 = 114 ,244 ⇒ S = ≈ 40 milioane
4
lei
2,8561
D=114,244-40=74,244 milioane lei.

30. Sa se determine pretul de vanzare sau pretul initial al diferitelor produse Pi , i ∈{1,2,3,4,5} ,
din tabelul urmator, daca procentul pentru taxa pe valoarea adaugata este de 19%.
Produsul P1 P2 P3 P4 P5
Pretul initial 1.250.000 546.220 125.000 3.235.300 7.800.000
Pretul de 1.487.500 650.000 148.750 3.850.000 9.282.000
vanzare

31. Diferenta dintre pretul TVA si pretul fara TVA al unei carti este de 47.500 lei. Daca procentul
pentru taxa pe valoarea adaugata este 19%, sa se determine pretul de vanzare (cu TVA) al cartii.
Pv − Pi = 47 .500
Solutie:  19  47 .500 ⋅100
Pi 1 +  − Pi = 47 .500 ⇒ Pi = = 250 .000
 100  19
Pv = 297 .500
32. Care este pretul de vanzare intr-un magazin al unei masini de spalat care la unitatea
producatoare costa 6.850.000 lei, daca procentul pentru taxa pe valoarea adaugata este de 19%?
19
Solutie: Pv = 6.850 .000 + ⋅ 6.850 .000 = 8.151 .500
100
33. Patronul unui magazin alimentar a constatat ca, dintre toate sortimentele unui produs, cel mai
bine se vinde cel care are pretul cuprins intre 8.000 si 10.000 lei bucata. El are obligatia ca pretul de

19
achizitie sa perceapa si TVA-ul, care reprezinta 19%. De la care dintre firmele F1 , F2 , F3 , F4
va trebui sa achizitioneze patronul magazinului produsul, stiind ca pretul de achizitie al unei bucati din
produsul respectiv este de 6000 lei la firma F1 , 7000lei la firma F2 , de 7500 lei la firma F3 si de
8500 lei la firma F4 ?
Solutie: Daca ar cumpara de la firma F1 , pretul de vanzare e de 7.140 lei, de la firma F2
pretul de vanzare e de 8.330 lei, de la firma F3 pretul de vanzare e de 8.925 lei , iar de la firma F4
pretul de vanzar e de 10.115 lei. In concluzie, patronul ar trebui sa-si achizitioneze produsele de la firmele
F2 si F3 .

34. Care este procentul cu care variaza un pret daca:


a) pretul se dubleaza: crestere cu 100%;
b) pretul se tripleaza: crestere cu 200%;
c) pretul ramane la fel: crestere cu 0%;
d) pretul scade la jumatate: scadere cu 50%;
e) pretul scade cu o cincime:scadere cu 20%;
f) pretul creste cu un sfert: crestere cu 25%.

35. Sa se determine dobanda simpla dupa un an, obtinuta pentru un depozit de 5 milioane lei, cu o
rata a dobanzii anuale de 30%. Aceeasi problema pentru un depozit de 1000$, dupa 6 luni, cu o rata anuala
de 2%.
30
Solutie:a) D= ⋅1 ⋅ 5.000 .000 = 1.500 .000 lei
100
2 6
b) D = 1000 ⋅ ⋅ = 10 $
100 12
36. Fie S suma initiala depusa la o banca ce ofera o dobanda compusa de 25% anual. Sa se
determine S, daca dupa 4 ani suma capitalizata a fost de 20 milioane lei.
4
 25 
S 1 +  = 20 .000 .000
 100 
Solutie:
20 .000 .000
S = ≈ 8.196 .700
2,44
37. Pretul unui produs, inclusiv TVA 19%, este de 950.00 lei. Care este pretul fara TVA?
 19 
Solutie: 950 .000 = Pi 1 +  ⇒ Pi ≈ 798 .300 lei
 100 
38. Profitul unei firme a fost , in anul 1999, de 150 milioane lei. Sa se calculeze impozitul pe
profit platit statului (in 1999, impozitul pe profit fixat prin lege a fost de 38%).
38
Solutie: ⋅150 .000 .000 = 57 .000 .000 lei (impozitul pe profit)
100
39. Sa se calculeze media x si media patratica x 2 pentru urmatoarea selectie de 4 date:
7,75,8,8,25,7.
75 + 25 + 7 ⋅ 2 + 8 ⋅ 2
x= = 21, ( 6 )
6
Solutie:
75 2 + 25 2 + 7 2 ⋅ 2 + 8 2 ⋅ 2
x2 = = 60,28125
6
40. Sa presupunem ca salriile platite ( in milioane lei) de o societate pe o
luna celor 45 de salariati ai sai, grupati in 5 grupe de salarizare I-V, au
fost urmatoarele:

Grupa Salariul Numar de salariati

20
I 20 1
II 15 2
III 9 10
IV 4 29
V 3 3
Sa se calculeze salariul mediu pe societate.
Solutie: p1 = 1 p 2 = 2 p3 = 10 p 4 = 29 p5 = 3
20 + 15 ⋅ 2 + 9 ⋅ 10 + 4 ⋅ 29 + 3 ⋅ 3
x= = 5,89 milioane
45
41. Structura emigrantilor din Romania in 1997 pe grupe de varsta a fost:
Varsta(in Sub 18 18-25 26-40 41-50 51-60 Peste 61
ani)
Nr. 4145 2559 8091 2490 1143 1517
emigranti
Sa se afle dominanta acestei serii.
Solutie: x M o = 26 − 40 deoarece in acest interval sunt cei mai multi emigranti 8091.Valoarea
centrala a acestei serii este 33 ani, deci dominanta acestei serii este 33.

42.In tabelul urmator este data repartitia notelor la teza la matematica la o clasa de 30 de elevi.
Gasiti amplitudinea si mediana seriei.
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecventa 1 3 8 6 7 3 1 1
absoluta
Solutie: Amplitudinea=10-3=7
1 + 3 + 8 + 7 + 3 +1 +1
xM e = =6
4
43. Produsul intern brut pe locuitor, in 1998, calculat pe baza cursului de schimb in dolari USA in
10 dintre principalele tari europene, este dat in tabelul urmator:
Tara Austria Belgia Elvetia Franta Germania Italia Olanda Regatul Spani Suedi romania
Unit a a
PIB/ 22784 20880 33297 21834 23538 1706 20224 16208 12227 21251 1159
loc. 6

a) Sa se calculeze valoarea medie a produsului intern but pe cap de locuitor in cele 10


tari europene.
b) Sa se calculeze abaterile absolute de la valoarea mediea si abaterea absoluta a
Romaniei de la media celor 10 tari.
c) Sa se calculeze abaterea medie liniara.
Solutie: a)
22784 + 20880 + 33297 + 21834 + 23538 + 17066 + 20224 + 16208 + 12227 + 21251
x= = 20 .931
10
b) pentru Romania: 1159-20.931=-19.772

Austria Belgia Elvetia Franta Germania Italia Olanda Regatul Spania Suedia
Unit
1.853 -51 12.366 903 2.607 -3865 -707 -4723 -8704 290
1853 + 51 + 12366 + 903 + 2607 + 3865 + 707 + 4723 + 8704 + 290
c) d = ≈ 3910
11

21