CAPITOLUL II

MATEMATICI FINANCIARE
Parcurgerea atentă a noţiunilor prezentate în cadrul capitolului şi
rezolvarea aplicaţiilor va avea următoarele rezultate:
 înţelegerea importanţei domeniului matematicilor finanicare în
pregătirea economică;
 aprofunadarea noţiunilor de dobândă simplă şi compusă;
 înţelegerea aplicabilităţii noţiunilor studiate în operaţiuni de
creditare şi plasament;
 efectuarea corectă a calculelor privind operaţiunile echivalente în
regim de dobândă simplă şi interpretarea rezultatelor.
Introducere

În cadrul Matematicii Aplicate în Economie un loc important îl ocupă

Matematicile financiare. Aceasta disciplină, cu aplicabilitate mare în zona
financiar bancară studiază operaţiunile de plasament, plăţi, împrumuturi din
perspectiva termenelor şi a rezultatelor obţinute.
Operaţiunile financiare reprezintă modalităţi de plasare a unor sume de
bani în anumite condiţii, cu anumite reguli şi cu un scop anume realizate între
persoane sau grupuri de persoane. În operaţiunile financiare există cel puţin 2
parteneri: unul care plasează (P1) şi celălalt care primeşte (P2). În derularea
operaţiunilor financiare se disting mai multe situaţii: partenerul P1 plasează o
sumă de bani cu scop de economisire sau la cererea partenerului P2
(împrumut) sau cu scopul de a obţine profit etc.
Situaţiile prezentate creează ipoteze care dau naştere unor modele
matematice ce constituie obiectul de studiu în cadrul matematicilor financiare.
Astfel că obiectul matematicilor financiare constă în impunerea logicii
şi rigorii raţionamentului matematic în introducerea, prezentarea şi studiul
modelelor economico-matematice ale operaţiunilor financiare prin care se
plasează anumite sume de bani şi se caută urmărirea şi analiza rentabilităţii
unor astfel de plasamente.
Persoanele interesate în cunoaşterea acestor modele matematice sunt:
instituţiile financiare şi de credit, casele de economii, societăţile de investiţii,
societăţile de asigurări, fondurile de investiţii, dar şi populaţia.

2.1. DOBÂNDA - DEFINIŢIE

Se consideră că un partener P1 dispune de o sumă de bani S0 pe care o
plasează unui partener P2 pe un interval de timp t într-un scop stabilit de cei
doi şi în condiţii fixate. După scurgerea perioadei de timp t celui care a plasat
suma S0 îi revine suma S(S0,t).

Definiţia 1
Se numeşte dobândă corespunzătoare plasării sumei S0 pe durata de timp t, o
funcţie D(S0,t) definită astfel:
D(S0,t): [0,∞)x[0,∞)→[0,∞), care indeplineşte condiţiile:

1) , adică funcţia D(S0,t) este strict

crescătoare în raport cu cele două variabile;
2) D(S0,0) = D(0,t) = 0.
Definiţia 2
Se numeşte valoare finală sau valoare revenită în urma plasării sumei S0 pe
durata de timp t, o funcţie S(S0,t) definită astefel:
S(S0,t): [0,∞)x[0,∞)→[0,∞), care indeplineşte condiţiile:

1) , adică funcţia S(S0,t) este strict

crescătoare în raport cu cele două variabile;
2) S(S0,0) = S0; S(0,t) = 0.

Propozitia 1
În sensul definiţiilor de mai sus funcţia :
D(S0,t) = D(S0,t) - S0
este dobânda corespunzătoare plasării sumei S0 pe durata de timp t.
Acestă relaţie defineşte dobânda ca fiind diferenţa între suma revenită şi suma
plasată.

Definiţia 3
Dacă t= 1 an şi S0 = 100 unităţi monetare (u.m.), atunci dobânda
corespunzătoare se numeşte procent şi se notează cu p, iar dacă t= 1 an şi S0 =
1 unitate monetară (u.m.), atunci dobânda corespunzătoare se numeşte
dobânda unitară anuală şi se notează cu i.
Ca urmare: i = 100p.
Convenţional considerăm 1 an = 360 zile şi o lună = 30 zile.

2.2. DOBÂNDA SIMPLĂ

2.2.1. Definiţie şi formule de calcul

Definiţia 4
În cazul în care suma plasată îniţial S0, nu se modifică pe întreaga durată de
plasament t, se spune că avem un proces de dobândă simplă sau că plasarea
sumei S0 s-a făcut în regim de dobândă simplă.

Dobânda simplă are următoarele formule de calcul:

sau

sau
unde:
D = dobânda simplă
S0 = suma plasată
t = perioada de timp pe care s-a plasat capitalul exprimată în ani
tzile = perioada de timp pe care s-a plasat capitalul exprimată în zile
i = dobânda unitară anuală
p = procentul de dobândă (i = p/100)

Prin aplicarea dobânzii simple se are în vedere fructificarea sumei

plasate fără capitalizarea dobânzii. De obicei formula se utilizează pentru
perioade mai mici de un an.

Dacă notăm cu m este un număr de diviziuni (părţi) egale ale anului

avem următoarele situaţii:
m=1 → 1 an= 1 an
m=2 → 1 an = 2 semestre
m=4 → 1 an = 4 trimestre
m=12 → 1 an = 12 luni.
Se notează cu tm un număr de astfel de diviziuni şi t = tm /m . Atunci
formula de calcul a dobânzii simple devine:

În cazul particular m = 360 se obţine formula de calcul a dobânzii simple

atunci când perioada de timp este exprimată în zile, iar dacă m = 12 se obţine
formula pentru intervalul de timp exprimat în luni şi anume:

Practica relevă în multe situaţii cazuri în care procentul anual de

dobândă se schimbă pe durata de plasament. Dacă ne aflăm într-o astfel de
situaţie este utilă formula de calcul prezentată în continuare.
Să presupunem că la întreaga perioadă de plasament este compusă din n
subintervale de timp θ1, θ2, …, θn, pe care se plasează suma iniţială cu
dobânzile unitare anuale: i1, i2,….,in, iar .

Teorema 1
 Dacă suma S0 se plasează pe durata de timp t în regim de dobândă
simplă şi dacă , astfel că pe fiecare perioadă θk plasarea se face
cu dobânda unitară anuală ik atunci:

2.2.2. Elementele dobânzii simple

Din formulele de calcul ale dobânzii simple se pot deduce următoarele

elemente:
1) Suma revenită sau valoarea finală sau capitalul fructificat S(S0,t,i) este
dată de relaţia:
, dacă timpul este exprimat în ani şi
, dacă intervalul de timp este dat în zile.

2) Suma iniţială sau valoare actuală a sumei S0 este:

, dacă intervalul de timp este exprimat în ani şi

, dacă intervalul de timp este exprimat în zile.

3) Procentul de plasament p şi dobânda unitară anuală i se calculează

astfel:
şi p = 100 i

4) Durata de plasare sau scadenţa:

pentru a obţine timpul exprimat în ani şi

pentru a obţine timpul exprimat în zile.

2.2.3. Aplicaţii rezolvate la elementele dobânzii simple

Aplicaţia 1
Posesorul unei sume de 10.000 € împrumută capitalul pe un interval de
90 de zile. Dobânda anuală unitară este de 3,5%. Să se calculeze dobânda
încasată şi suma revenită.
Rezolvare:
S0 = 10.000 €
t = 90 zile
i = 3,5 %

Dobânda este:

Capitalul fructificat (suma revenită) este:

sau
S = S0 + D = 10.087,5 EUR

Aplicaţia 2
Un capital de 200.000 $ este împrumutat cu o dobândă unitară anuală
de 7,5% dobânda încasată fiind 6.000 $. Să se precizeze pe ce perioadă s-a
acordat împrumutul.

Rezolvare:
S0 = 200.000$
i = 7,5%
D = 6.000 $

Timpul exprimat în zile pentru care a fost plasată suma este:

Aplicaţia 3
Să se precizeze procentul cu care trebuie plasată suma de 50.000 EUR
pentru ca într-un interval de timp de 90 de zile să producă o dobândă de 600
EUR.

Rezolvare:
Dobânda anuală unitară este:
iar p = 4,8.

Aplicaţia 4
 Ce capital trebuie împrumutat pentru o perioadă de timp de 120 de zile,
cu un procent de 4% pe an pentru a obţine un capital valorificat de 80.000 $.

Rezolvare:
Capitalul împrumutat (suma iniţială) este de:

2.3. OPERAŢIUNI ECHIVALENTE ÎN REGIM DE

DOBÂNDĂ SIMPLĂ
Să presupunem că un partener P1 plasează către partenerul P2 sumele S1, S2,…
Sn, pe duratele de timp t1, t2, …tn, cu dobânzile unitare anuale i1, i2, …in. În
acest caz este vorba despre o operaţiune multiplă sau matriceală pe care o
vom nota astfel:

şi cu:

dobânda totală corespunzătoare celor n operaţiuni, dacă din punct de vedere

practic, o astfel de însumare are sens.

Definiţia 5
Vom spune că operaţiunile matriciale A şi B sunt echivalente în regim de
dobândă simplă şi vom scrie A ~ B dacă:
D(A) = D(B)
în cazul în care atât dobânzile D(A), D(B), cât şi comparaţia lor au sens.
Operaţiunile A şi B se numesc în acest caz substituibile. Dacă B substituie A
elementele lui B se numesc înlocuitoare.

Dacă A este o operaţiune multiplă prezintă interes practic două situaţii:

 când B substituie A şi B multiplă, adică operaţiunea A se înlocuieşte

cu operaţiunea multiplă B de acelaşi tip, în care unul din elementele

vectoriale (S2,… Sn), (t1, t2, …tn) sau (i1, i2, …in) se înlocuieşte tot cu un
element vectorial, dar cu componentele egale;
  când B substituie A şi B este operaţiune simplă, adică operaţiunea
multiplă A se înlocuieşte printr-o operaţiune unică, cu două elemente
dintre S, t sau i date şi cu al treilea determinabil.
Deşi formal procedeul de înlocuire este acelaşi în ambele cazuri, ca
semnificaţie, elementele înlocuitoare, sunt total diferite.

Teorema 2
Dacă în operaţiunea multiplă A se înlocuieşte, prin echivalenţă:
a) numai vectorul sume de plată (S2,… Sn), printr-un vector cu
componentele egale, atunci suma medie înlocuitoare a fiecărei sume Sk
este:

b) numai vectorul scadenţe, (t1, t2, …tn) printr-un vector cu componentele

egale, atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este:

c) numai vectorul dobânda unitară anuală, (i1, i2, …in) printr-un vector cu
componentele egale, atunci dobânda medie înlocuitoare a fiecărei
componente ik este:

Teorema 3
Dacă operaţiunea multiplă A se înlocuieşte cu operaţiunea B simplă, prin
echivalenţă atunci
a) suma unică de plată S, pentru t şi i daţi este:

b) scadenţa unică t, pentru S şi i daţi este

 c) dobânda unitară anuală unică i, pentru S şi t daţi este:

Teoremele prezentate mai sus rezolvă cele două situaţii propuse de înlocuire a
operaţiunii multiple A, prin operaţiuni echivalente multiple sau simple.

2.4. DOBÂNDA COMPUSĂ

Definiţia 6
Dacă valoarea luată în calcul a sumei plasate S0 se modifică pe durata de timp
t după o anumită regulă, vom spune că avem un proces de dobândă compusă
sau că plasare sumei S0 s-a efectuat în regim de dobândă compusă.
Formule de calcul:
 Prin plasarea sumei S0 cu o dobândă unitară anuală constantă i, după n

ani se obţine suma:

Sn = S0(1+i)n
şi dobânda obţinută este dată de formula:
D = Sn - S0 = S0(1+i)n - S0 = S0 [(1+i)n -1]

 Dacă dobânda unitară se modifică anual atunci, suma obţinută la

sfârşitul perioadei este:

iar dobânda:

2.4.1. Elementele dobânzii compuse

1) Suma revenită sau valoarea finală:

Sn = S0(1+i)n

2) Suma iniţială sau valoarea actuală S0 :

3) Dobânda unitară anuală i:

 4) Durata de plasare t sau scadenţa este:

2.4.2. Aplicaţii rezolvate

Aplicaţia 1
O instituţie financiară împrumută un agent economic cu suma de
150.000.000 lei pe o perioadă de 5 ani cu o dobândă de 20%. Care va fi suma
totală de plată după 5 ani? Dar dobânda plătită?

Rezolvare:
S0 = 150.000.000 lei;
i = 20%
n=5
S5= ?

S5 = S0(1+i)5 = 150.000.000(1+0,2)5 = 373.248.000 lei

D = S5 - S0 = 223.248.000 lei

Aplicaţia 2
Să se calculeze valoarea unui credit ştiind că după 3 ani la un procent
de dobândă de 6% suma de plată este 125.970 EUR.

Rezolvare:
S3 = 125.970 EUR
i = 6%
n=3
S0 = ?

Aplicaţia 3
Cu ce procent s-a plasat suma de 4.000 $ pe 4 ani dacă valoarea
capitalului fructificat este de 6.000 $?

Rezolvare:
S0 = 4.000 $ S4 = 5.000 $ n=4
 p=?
; 1+i = 1,0573 şi i = 0,0573 = 5,73%
Suma s-a plasat cu procentul de 5,73.