1. Operatia de dobanda simpla. Formule de calcul. Dobanzi unitare echivalente. Factor de actualizare si fructificare.

Dobanda este pretul la care se vinde sau se cumpara capitalul imprumutat pe piata capitalului. Dobanda simpla se calculeaza numai la suma initiala si nu este reinvestita pentru a produce la randul ei dobanda, rezulta imediat ca dobanda simpla este direct proportionala cu dobanda unitara anuala, cu suma initiala si cu durata de timp. Formulele de calcul pentru dobanda simpla sunt: D= i*s*t ; D=i*s*z/360 ; D=i*s*l/12 ; D=(s*n/36000)/p; D=(s*n/360)/i. Anul financiar intotdeauna are 360 de zile. Dobanzile unitare i si im se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma initiala, pe acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma finala ( produc aceeasi dobanda) in regim de dobanda simpla. Dobanda pentru suma initiala s depusa pe perioada t se scrie D=i*s*t sau D=im*s*tm=im*s*m*t de unde se obtine relatia de legatura intre i si im : im=i/m. Factor de actualizare si fructificare. Daca s=1 u.m. , t=1 an. Atunci notam cu u suma finala corespunzatoare, deci u=S(1,1), de unde obtinem u=1+I, pe care il numim factor de fructificare. Daca S=1 u.m. , t=1 an , atunci notam cu v suma initiala corespunzatoare, deci v=s(1,1) , de unde obtinem v=1/1+i=1/u , pe care il numim factor de actualizare.

2. Dobanda nominala. Definitie. Formula. Relatia intre dobanda nominala si efectiva.

O dobanda unitara se numeste nominala daca perioada dupa care se face compunerea nu coincide cu perioada pe care este anuntata dobanda unitara(de obicei un an). Daca anul este impartit in m apartine N* subperioade si capitalizarea se face la sfarsitul fiecarei subperioade atunci dobanda nominala, notata cu r sau cu r la puterea (m) satisface relatia : r=r la puterea(m) = im*m. Se poate afla intai dobanda pe o subperioada im=r/m= r la puterea (m)/m si apoi dobanda unitara efectiva i. Deoarece -1 , rezulta imediat ca ( ) ( ( ) ) ( ) ( ( ). ) . In concluzie legatura dintre

dobanda unitara efectiva si dobanda unitara nominala se exprima prin urmatoarele relatii :

3. Operatia de dobanda compusa. Formule de calcul. Dobanzi unitare echivalente.

Dobanda compusa apare atunci cand suma initiala este depusa pe o perioada de timp mai mare decat 1 an. Pentru a atrage depunatorii, bancile acorda acest tip de dobanda si pt fractiuni de timp mai mici decat un an, cum ar fi depozitele pe 1 luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni sau alte variante in functie de banca. Deoarece o suma s este plasata in regim de dobanda compusa, la sfarsitul primei perioade dobanda simpla a acestei perioade este adaugata la suma initiala a acestei perioade pentru a produce la randul ei dobanda in perioada urmatoare(s.a.m.d.) Notand cu S(k) suma de la sfarsitul anului k , k=1,n putem scrie urmatoarele relatii de calcul : S(1) = s+i*s*1=s(1+i) = s*u ; S(2) = S(1) +i*S(1) *1= S(1)*(1+i)=S(1)*u=s*u la a 2a, S(n)=s*u la puterea n. Daca depozitul a fost facut pe n ani, atunci suma finala este data de relatia S=S(n), deci avem S=s*u la putere n , relatie care este numita formula de baza a operatiei de dobanda ( ) . Dobanzile unitare compusa. Pentru dobanda compusa formula de calcul este : echivalente i si im se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma initiala, pe acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma finala(aceeasi dobanda) in regim de dobanda compusa.

4.Anuitati. Definitie, Clasificare, Evaluarea anuitatii la momentul t

Se numeste anitate ansamblul format din rate in momentele de timp la care se platesc ratele respective. Anuitatile se mai intalnesc si sub denumirile de plati in rate sau plati esalonate. Deoarece ratele se platesc la diverse momente de timp, si avand in vedere ca sumele, pe anumite perioade de timp, produc dobanzi, este dificil sa facem aprecieri sau calcule daca nu ne referim la acelasi moment de timp. Din aceasta cauza, se considera un moment de timp, notat prin t si toate sumele se vor evalua (actualiza) in acest moment. Suma tuturor ratelor actualizate la momentul t se va numi valoarea anuitatii la momentul t. Anuitatile pot fi clasificare dupa mai multe criterii : Dupa rate : - cu rate constante sau cu rate oarecare Dupa momentele de plata : - cu intervale constante sau cu intervale oarecare Dupa numarul platilor n : - anuitate temporara , daca n are valoare nu prea mare(finit) sau anuitate perpetua, daca n are valoare foarte mare (teoretic +infinit) Dupa momentul de evaluare t : anuitate imediata, daca t=t1 ; anuitate amanata, daca t<t1 si anuitate avansata, daca t>t1.

5. Anuitati constante intregi posticipate

Anuitatea constanta se numeste intreaga posticipata daca an si . Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plati consecutive este de un an, iar ratele se platesc la sfarsitul fiecarui an. Pentru valoarea anuitatii constante intregi posticipate la un moment t se foloseste formula : ( )

6. Anuitati constante intregi anticipate

Anuitatea constanta se numeste intreaga anticipata daca an si . Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plati consecutive este de un an, iar ratele se platesc la inceputul fiecarui an. Pentru valoarea anuitatii constante intregi anticipate la un moment t se foloseste formula : ( ) ( )

7. Anuitati constante fractionate posticipate

Anuitatea constanta se numeste fractionata posticipata daca ( ) unitara a subperioadei, ani si ratele se platesc la sfarsitul fiecarei subperioade. Valoarea anuitatii constante fractionate posticipate la momentul t este : unde n reprezinta numarul anilor, n m numarul subperioadelor, im dobanda ,

8.Anuitati constante fractionate anticipate

Anuitatea constanta se numeste fractionata anticipata daca ( ) ani si ratele se platesc la inceputul fiecarei subperioade. Valoarea anuitatii constante fractionate anticipate la momentul t este :

9.Modele de amortizare directa : 1D, 2D, 3D si 4D.

Modelul 1D (modelul de amortizare prin plata unica la scadenta) In acest model debitorul restituie creditoruluio singura data , la scadenta, intreaga sa datorie egala cu . In acest caz de amortizare, relatia nu are loc pt k=1,n-1 si are loc numai pt k=n. De asemenea, , k=1,n-1 , deoarece, dobanda Dk desi a fost calculata, nu s-a platit, si deci trebuie cumulata. Modelul 2D (modelul de amortizare prin achitarea sumei la scadenta si plata periodica a dobanzii) Ca o particularitate a acestui model este faptul ca liniile corespunzatoare anilor k=1,n-1 sunt identice si asta indiferent de cati ani intermediari sunt. Modelul 3D (modelul de amortizare prin cote constante) Caracteristica acestui model de amortizare este faptul ca in fiecare an se ramburseaza cote egale din imprumut, insotite binenteles de dobanzile aferente pentru datoriile nerambursate.La acest model atat dobanzile Dk,k=1,n cat si ratele rk,k=1,n, sunt termenii ( ) si cu unei progresii aritmetice cu primul termen si respectiv aceasi ratie Qi . De aceea : ; . La acest model de amortizare rata corespunzatoare primului an este cea mai mare, celelalte fiind din ce in ce mai mici. Modelul 4D (modelul de amortizare prin rate constante) La acest model, debitorul plateste la sfarsitul fiecarui an o aceeasi rata rk, k=1,n prin intermediul careia acopera atat o parte din imprumut, cat si dobanda pentru suma nerambursata.Deoarece la inceput suma nerambursata este mai mare, urmand ca ea sa scada pe masura ce se platesc cotele in fiecare an, acest fapt atrage dupa sine dobanzi diferite, cu valoare mai mare in primul an si in descrestere in anii urmatori. Ratele r formeaza o anuitate constanta intreaga posticipata, pentru care valoarea initiala este data de relatia ( ) constanta necunoscuta este : de unde rezulta . . Astfel, rata

10. Modelele de amortizare indirecta 1I si 2I

Modelul 1I (modelul de amortizare prin plata periodica a dobanzilor catre creditor si constituirea sumei imprumutate la terta parte prin plati periodice constante) Acest model de amortizare indirecta este constituit din doua modele de amortizare directa dupa cum urmeaza Corespunzator modelului de amortizare directa 2D debitorul va plati annual creditorului dobanzile (calculate cu procentul p) urmand sa restituie suma imprumutata s la scadenta. In paralel debitorul va constitui aceasta suma s la terta parte(folosind procentul p) prin plati periodice constante(conform modelului de amortizare directa 4D).Rata constanta pe care o va plati debitorul tertei parti in fiecare an se va calcula dupa formula :
( )

sau

( ) ( )

Modelul 2I (modelul de amortizareprintr-o unica plata catre creditor si constituirea intregii sume datorate la terta parte prin plati periodice constante) Acest model de amortizare indirecta este constituit din doua modele de amortizare directa dupa cum urmeaza . Corespunzator

modelului de amortizare direct 1D debitorul nu va plati nimic creditorului pana in ultimul an, la scadenta, cand va inapoia intreaga datorie ( calculata cu procentul p), si anume suma . Debitorul va constitui aceasta suma S la terta parte ( folosind procentul p) prin plati periodice constante(conform modelului de amortizare directa 4D) . Rata constanta pe care o va plati debitorul tertei parti in fiecare an se va calcula dupa formula :
( )

sau

( ) ( )

11. Probabilitatile de viata si de deces. Functia de supravietuire. Viata medie.

Se considera o colectivitate in care toti indivizii au varsta x. Se pune intrebarea: care este probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa fie in viata la varsta de y ani? Are loc relatia yx. Raspunsul este exprimat prin probabilitatea de viata notata prin p(x,y). Probabilitatea evenimentului contrar, ca peroana in varsta de x ani sa nu fie in viata la y ani, este probabilitatea de deces pe care o vom nota cu q(x,y). intre cele doua notatii are loc relatia corespunzatoare probabilitatilor unor evenimente contrare p(x,y)+q(x,y)=1. Se numeste functie de supravietuire numarul mediu de persoane din cele care vor fi in viata la varsta de x ani (ax). Functia de supravietuire depinde de varsta persoanei asigurate si se defineste ca valoare medie a numarului de persoane care ajung la varsta de x ani dintr-un numar de persoane in varsta de a ani. Viata medie, notata cu simbolul , se defineste ca valoarea medie a numarului de ani cati mai are de trait o persoana in varsta de x ani. sau dezvoltand suma, obtinem expresia ( ) si are valoarea . ( )

12. Plata viagera unica. Factor de actualizare viager.

Plata viagera reprezinta acelt tip de plata care se efectueaza de (sau catre) o persoana daca ea este in viata la momentul efectuarii platii. Pentru a afla care este valoare medie actuala a acestei plati notam cu Z variabila aleatoare care reprezinta plata efectuata, si va avea urmatoarea distributie [ ]

. Valoarea medie a variabilei aleatoare Z se numeste factor de actualizare viager si se noteaza cu simbolul

13. Anuitati viagere constante intregi

Anuitatile viagere constante intregi pot fi posticipate sau anticipate. Spunem ca anuitatea viagera esre constanta intreaga posticipata daca ratele viagere sunt constante, se platesc la intervale de cate un an, la sfarsitul fiecarui an. Spunem ca anuitatea viagera constanta intreaga posticipata este imediata si nelimitata, daca ratele viagere se platesc incepand cu primul an,teoretic neimitat( practic pana la decesul persoanei). Spunem ca anuitatea viagera constanta intreaga posticipata este amanata cu n ani si nelimitata daca ratele viagere se platesc dupa al n-lea an de la incheierea contractului pana la decesul persoanei.Spunem ca anuitatea viagera constangta intreaga posticipata este imediata si limitata la n ani daca ratele viagere se platesc incepand cu primul an, timp de n ani. Deosebirea dintre anuitatea viagera constanta intreaga anticipata si cea posticipata consta in faptul ca la cea anticipata ratele viagere se platesc la inceputul fiecarui an.In acest caz se considera aceleasi timpuri de anuitati, dar pentru care se foloseste litera a. Astfel: intregi anticipate immediate si nelimitate, anticipata amanata cu n ani, nelimitata, respectiv intreaga anticipata imediata, limitata la n ani. in cazul anuitatii viagere constante

pentru anuitatea viagera constanta intreaga pentru anuitatea viagera constangta

14. Anuitati viagere constante fractionate.

Anuitatea viagera constanta este fractionata daca ratele viagere se platesc pentru fiecare subperioada in care se imparte anul. Anuitatea viagera constanta fractionata este posticipata daca ratele viagere se platesc la sfarsitul fiecarei subperioade. Anuitatea viagera constanta fractionata posticipata este imediata nelimitata daca ratele viagere de cate 1/m u.m. se platesc la sfarsitul fiecarei subperioade incepand cu primul an pana la decesul persoanei. Anuitatea viagera constanta fractionata posticipata este amanata cu n ani daca ratele viagere de cate 1/m u.m. se platesc incepand cu al n-lea an pana la decesul persoanei. Anuitatea viagera constanta fractionata posticipata este imediata si limitata la n ani daca ratele viagere de cate 1/m u.m. se platesc incepand cu primul an, timp de n ani. Deosebirea intre anuitatea viagera constanta fractionata anticipata si cea posticipata consta in faptul ca la cea anticipata ratele viagere de cate 1/m u.m. se platesc la inceputul fiecarei subperioade din fiecare an.Deoarece plata ratelor se face inca de la inceputul primei subperioade, avem
( )
( )

( )

( )

Folosind relatia de calcul a anuitatii viagere constante fractionate posticipate immediate nelimitate se poate scrie urmatoarea expresie , analog, pentru anuitatea constanta fractionata anticipata
( )

amanata cu n ani nelimitata, se scrie

( )

. Pentru anuitatea viagera constanta

( )

fractionata anticipata imediata limitata la n ani avem

( )

15. Plata unica in caz de deces.Factor de actualizare in caz de deces.

Se fixeaza atentia asupra unei persoane in varsta de x ani. Daca persoana in cauza decedeaza inrte x+n si x+n+1 ani, la jumatatea anului, familia sa va primi 1 u.m. Daca persoana nu decedeaza la momentul indicat, atunci nu se va efectua nici o plata.Variabila aleatoare in acest caz are urmatoarea distributie [

]. Valoarea medie a variabilei aleatoare Z de mai sus se numeste factor de

actualizare in caz de deces.

16. Anuitati de deces.

Anuitatile de deces sunt acelea pentru care plata in caz de deces se efectueaza oricand are loc decesul persoanei, intre doi ani dinainte precizati.Anuitatea de deces este imediata si nelimitata daca plata sumei se va face oricand survine decesul persoanei.Anuitatea de deces este dublu limitata inferior la m ani(inclusiv) si superior la n ani( exclusiv) daca plata se va efectua oricand are loc decesul intr x+m ani (inclusiv) si x+n ani (exclusiv).

17. Asigurarea de viata

In contractul de asigurare se stabilesc obligatiile asiguratului : asiguratul, in varsta de x ani va plati periodic, anticipat o prima de asigurare, P, timp de k ani; si obligatiile institutiei de asigurare : asiguratorul va plati asiguratului o suma S cand acesta va implini x+n ani. Daca la aceasta varsta asiguratul nu va fi in viata, institutia de asigurare nu va avea nici o obligatie financiara. In vederea aplicarii principiului echilibrului financiar, trebuie sa stabilim mai intai valorile medii actualizate ale obligatiilor celor doua parti. Astfel avem : Asiguratul : valoarea medie actuala a unei unitati monetare ce urmeaza a fi platita anticipat, timp de k ani este , intrucat avem de-a face cu o anuitate viagera

anticipata cu rate de 1 u.m. Deoarece se platesc P u.m. anticipat, vom avea drept valoare medie actuala ; Asiguratorul : Valoarea medie actuala a unei unitati monetare ce se va plati peste n ani este : , intrucat avem de-a face cu o plata viagera unica. Deoarece se plateste o suma, S , vom avea drept valoare medie actuala, . Conform principiului echilibrului financiar, putem scrie egalitatea

18. Asigurarea de deces

In contractul de asigurare sunt stipulate, printre altele, urmatoarele : Obligatiile asiguratului: asiguratul, in varsta de x ani va plati annual, anticipat o prima P, timp de k ani. Valoarea media actuala a sumelor platite este . Obligatiile institutiei de asigurare : daca asiguratul va deceda inrte varsta de x+m ani (inclusiv) si x+n (exclusiv), atunci asiguratorul va plati unei persoane indicate de asigurat suma S. Valoarea medie actuala a sumei platite de asigurator este . Conform principiului echilibrului financiar putem scrie

19. Asigurarea de pensii

Contractul de asigurare prevede printre altele, urmatoarele: Obligatiile asiguratului : Asiguratul, in varsta de x ani plateste periodic, anticipat o prima , P, timp de k ani. Obligatiile institutiei de asigurare : Asiguratorul va plati periodic asiguratului o suma(pensie anuala) , S, din momentul in care acesta implineste x+n ani pana la decesul sau. Daca asiguratul decedeaza inaintea implinirii varstei stabilite prin contract, institutia de asigurare nu are nici o obligatie financiara. Pentru valorile medii actuale avem: Asigurat: Valoarea medie actuala a unei unitati monetare ce umeaza a fi platita anticipat, timp de k ani este , intrucat avem de-a face cu o anuitate viagera cu rata de 1 u.m. Deoarece se platesc P u.m. anticipat vom avea drept valoare medie actuala . Asiguratorul :Valoarea medie actuala a obligatiilor asiguratorului este , in cazul unei unitati monetare, intrucat este vorba de anuitate viagera amanata cu n ani. Deoarece se plateste o pensie anuala, S, vom avea drept valoare medie actuala . Conform principiului echilibrului financiar putem scrie

20. Asigurarea mixta

Obligatiile asiguratului : Asiguratul, in varsta de x ani va plati periodic, anticipat o prima, P , timp de k ani. Valoarea medie actuala a obligatiilor asiguratului este pentru o unitate monetara, de . Deoarece se platesc P u.m. anticipat, valoarea medie actuala va fi . Obligatiile institutiei de asigurare : Asiguratorul va plati asiguratului suma S1, daca acesta va fi in viata la x+n ani sau suma S2 altei persoane indicate de asigurat, daca asiguratul decedeaza pana la x+n ani. Valoarea medie actala a unei unitati monetare ce urmeaza a fi platita peste n ani, daca persoana va fi in viata atunci, este . Daca are loc decesul, pana la implinirea varstei de x+n ani, atunci valoarea medie actuala este . Cumuland cele doua situatii avem respectiv . Deoarece este vorba de S1 respectiv S2 u.m., valoarea medie actuala va fi . Conform principiului echilibrului financiar, rezulta egalitatea

21. Rezerva matematica. Metoda prospectiva si metoda retrospectiva

Rezerva matematica este un fond banesc constituit de institutiile de asigurare care este utilizat pentru efectuarea platilor catre persoanele asigurate. Pentru a evalua valoarea acestui fond se fixeaza un moment

de evaluare si se stabileste cat reprezinta rezerva aferenta fiecarui asigurat la momentul respectiv. Rezerva matematica poate fi calculata prin metoda prospectiva si este data de formula si prin metoda retrospectiva fiind data de formula : matematica are aceeasi valoare.

. Indiferent de metoda folosita, rezerva